43,895 matches
-
deznodământ, pasajul îndeamnă la reflecție asupra scopului acestei suferințe nevinovate: „Dar El a luat asupră-Și durerile noastre și cu suferințele noastre S-a împovărat. Și noi Îl socoteam pedepsit, bătut și chinuit de Dumnezeu. Dar El fusese străpuns pentru păcatele noastre și zdrobit pentru fărădelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mântuirea noastră și prin rănile Lui noi toți ne-am vindecat” (Is. 53, 4-5). Această profeție este uluitoare și ne oprește-n loc, invitându-ne să reflectăm mai mult
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
a fost luată de la noi și pusă pe umerii Lui. Din iubirea infinită a lui Dumnezeu pentru om, „Robul” este pregătit să sufere pentru ca să îndrepte pe mulți (Is. 53, 11). S-a mulțumit să fie tratat ca un păcătos, purtând păcatul și fărădelegea altora, dându-Și viața pentru păcătoși (Is. 53, 12). El este pregătit să sufere pentru păcătoși, împreună cu păcătoșii, fiind numărat în rândul lor. Să ne amintim că pe Golgota erau trei cruci. La răstignirea Domnului Hristos, în dreapta și
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
mărturiei Lui că „... vă spun că trebuie să se împlinească întru Mine Scriptura aceasta: «Și cu cei fără de lege s-a socotit», căci cele despre Mine au ajuns la sfârșit” (Lc. 22, 37). Cupa cea amară a suferințelor Sale cuprindea păcatele întregii lumi. „Numai Cel fără de păcat putea să moară pentru păcătoși”7. Același autor patristic menționează că, pe Golgota, Hristos a fost în același timp și jertfă și preot jertfitor; jertfă după trup și preot după Duh, iar crucea a
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
trebuie să se împlinească întru Mine Scriptura aceasta: «Și cu cei fără de lege s-a socotit», căci cele despre Mine au ajuns la sfârșit” (Lc. 22, 37). Cupa cea amară a suferințelor Sale cuprindea păcatele întregii lumi. „Numai Cel fără de păcat putea să moară pentru păcătoși”7. Același autor patristic menționează că, pe Golgota, Hristos a fost în același timp și jertfă și preot jertfitor; jertfă după trup și preot după Duh, iar crucea a fost altar 8. Îndurând toate pedepsele
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Hristos a fost în același timp și jertfă și preot jertfitor; jertfă după trup și preot după Duh, iar crucea a fost altar 8. Îndurând toate pedepsele rezervate umanității păcătoase, Fiul lui Dumnezeu ispășește pe cruce, prin jertfa Sa, vina păcatului strămoșesc, căci pentru aceasta se coborâse Fiul lui Dumnezeu din cer, ca să Se jertfească pentru întreg neamul omenesc. Hristos Domnul primește moartea trupească, dându-și viața pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire (Lc. 23, 46; Mt. 27, 50
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
de Aur, Despre Cruce, PG XLIX, col. 398-400. 4 pentru noi e defăimat, ca noi să ne bucurăm de cinste”9. Astfel, nu piroanele L-au țintuit pe cruce, ci dragostea Sa negrăită față de om, pentru ca să răscumpere omenirea din osânda păcatului, a morții și a iadului cu prețul jertfei Sale. Astfel, Fiul Omului, Bunul Învățător Care a avut milă și a ajutat pe cei obidiți, lipsiți, uitați și părăsiți, Binefăcătorul Care a tămăduit bolile și neputințele multora, le-a arătat calea
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
iar tămăduirea i-o propune nu i-o impune, căci ea se sprijină pe doleanța omului de a fi vindecat. „Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi” (In. 1, 14), „întru toate după asemănarea noastră, afară de păcat” (Evr. 4, 15). Hristos a experimentat suferința, ura, umilința și persecuția. Fiul lui Dumnezeu nu a venit să distrugă crucea, nu a venit să distrugă sau să anihileze complet suferința, ci pentru a suferi alături de noi. Compasiunea pentru aproapele nostru
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
și alinat. Cu siguranță Biserica, având la bază, în acest sens, învățătura din Matei 25, 35-45, înțelege că cel care refuză să-i ofere ajutorul unui bolnav aduce atingere lui Hristos Însuși. Gândul că Domnul Hristos ne-a purtat povara păcatelor, a cunoscut suferința noastră și ne este un Prieten care ne înțelege, ne compătimește și ne ajută, ne oferă un puternic imbold pentru a lucra spre alinarea durerii și a suferinței în lume, nutrind propria noastră compasiune din cea a
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
letal sau un prognostic infaust -, apoi supuneau dezbaterii și cauzele bolilor, precum și faptul că în durerile fără voie se ascunde mila lui Dumnezeu, învățându-i că suferința trupului este purificatoare (căci așa cum focul curăță rugina de pe fier, așa boala curăță păcatul omului), și mai ales că nu sunt singuri pe acest drum al suferinței, căci Hristos suferă cu fiecare, până la sfârșitul veacurilor, potrivit suferinței fiecărui om, precum glăsuiesc gurile sfinte ale Părinților Bisericii. Din Patericul românesc aflăm, printre altele, că „pe lângă
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
celor ce provin din familii paupere - consultații și tratamente gratuite, ea fiind și astăzi, prin programele ei de asistență socială, alături de cei aflați în suferință. Cei care slujesc la patul celui suferind iau mare plată de la Dumnezeu și primesc iertarea păcatelor lor. În acest sens, Cuviosul Paisie Aghioritul ne istorisește că, „aproape de Karyes sihăstreau doi români într-o chilie. Odată unul dintre ei s-a îmbolnăvit foarte tare și celălalt, din păcate, se îngreuia să-l slujească. De aceea îl ruga
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
suferind iau mare plată de la Dumnezeu și primesc iertarea păcatelor lor. În acest sens, Cuviosul Paisie Aghioritul ne istorisește că, „aproape de Karyes sihăstreau doi români într-o chilie. Odată unul dintre ei s-a îmbolnăvit foarte tare și celălalt, din păcate, se îngreuia să-l slujească. De aceea îl ruga mereu pe Sfântul Pantelimon ori să-l tămăduiască repede pe bolnav, ori să-l ia din viața aceasta, ca să se slobozească de puțina osteneală ce ar fi făcut-o slujind pe
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
să dați... Podoabe mai frumoase sorealui chipeș... Cu gluma și risipa să vă-ntreceți... * Recomandări folositoare în fond și astăzi la intrarea oricărui debutant în orice uniune... P.S. (Excepție făcând modesta mea contribuție, de numele celorlalți traducători nu dispun, din păcate, în carnetul meu vechi de note luate la repezeală.)
Bufnița,fata brutarului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11434_a_12759]
-
consecvență și energie pentru integrarea europeană a României, chiar și atunci cînd această idee suna ca o excentricitate sau ca o utopie. Adrian Marino a crezut însă în idealul său și acesta a devenit astăzi mai aproape de împlinire ca niciodată. Păcat că marele cărturar nu mai este printre noi pentru a se bucura de momentul aderării propriu-zise a României la Uniunea Europeană, anunțat pentru anul 2007. . Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice și culturale, Editura Polirom, Iași, 2005, 280 pag
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
care visează orice scriitor. S-a adăugat, recent, șansa traducerii și apariției cărții la o editură notabilă din Franța. Ce-i mai lipsește, atunci, lui Dan Lungu pentru a înregistra o victorie pe toată linia, o victorie răsunătoare?... Lipsește, din păcate, romanul însuși. Am început lectura acestei cărți cu o lovinesciană ,receptivitate complice", ba chiar cu un reflex de bucurie gustativă condiționat de povestirile mai vechi. Curiozitatea era de a vedea cum trece Dan Lungu de la rigorile prozei scurte la cele
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
Sergiu Nicolaescu. Concursul de felație pentru fetițele de doisprezece ani, pe care Florian Liber îl descrie și îl analizează succint, nu este decît un biet episod, e adevărat, de un dramatism inacceptabil, din lungul scenariu al sodomizării globale și, din păcate, ireversibile, pe care omenirea îl trăiește acum ca pe o certă experiență preapocaliptică.
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
că ceva scapă. Este însă numai efectul spunerii, al vocii povestitorului care știe ce, cum și, mai ales, cît anume să spună pentru a păstra un minim mister desenului din covor. Este tehnica lui Raymond Carver, un minimalist american din păcate prea puțin cunoscut la noi. Deși o anume situație erotică există în mai mult de jumătate dintre povestiri (nu poate fi vorba de conflict), titlul volumului este cum spuneam mai sus, ales din rațiuni comerciale. Erosul este aluziv, discret sugerat
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
prim-ministru i se - îmi dai voie să zic - ,rupe în paișpe de ministrul de Finanțe ? ,PROFESIONIȘTII". - Sâmbătă seara (06.08, ora 22.00), la TVR1, doamna Eugenia Vodă l-a avut ca invitat pe domnul Emil Hurezeanu. Multe, din păcate prea multe i se pot ierta TVR-ului 1 pentru această emisiune, pentru nivelul de intelectualism, bun simț și respect pentru telespectatori, la care s-a dialogat pe tot parcursul emisiunii; Emil Hurezeanu probând, și de această dată, că șederea
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
avea doar 28 de ani, Sebastian a susținut la Institutul Francez din București o conferință (în limba gazdelor) pe tema ,Specificul național", în care punea accentul pe aspectul psihologic al opțiunii, încercând să elimine culoarea socio-politică a acestui ,specific". Din păcate istoria nu i-a dat dreptate, alții au politizat până la crimă, până la Holocaust, problema apartenenței la evreitate. În disputa actuală din jurul lui Sebastian s-a implicat și criticul literar Alexandru George, care într-o serie de articole publicate în ,Adevărul
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
la memoria lui Marian Papahagi, negându-i orice contribuție în favoarea literaturii române, se plasează pe sine pe cele mai înalte culmi ale propagării literaturii române peste hotare, în Italia. Decența ne obligă să avem mari îndoieli în legătură cu procedeul, utilizat din păcate destul de des. Suntem departe de a nu recunoaște și aprecia meritele de traducători și de promotori ai literaturii române în Italia, merite deținute de o pleiadă de creatori români și italieni, dar nu cu prețul "eliminării" unora spre a-i
În replică - Mărturie mincinoasă by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/11480_a_12805]
-
Firește că această ,strategie", atât de tristă pe vectorul ei ofensiv, se întoarce împotriva sa, făcându-i pe critici și pe cititori să ocolească - dar de la o și mai mare distanță - perimetrul scriptural al lui Marin Mincu. Și e realmente păcat că s-a ajuns la această situație, fiindcă autorul cu pricina, în pofida unor defecte ușor de sesizat și penalizat, are merite reale în spațiul nostru cultural. E bine așadar să-i curățăm cărțile de rășina secretată, pe cât de neplăcută la
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
Vor ajunge artiștii aceștia până la un astfel de capăt al drumului? Vor parcurge oare ŕ rebours istoria artei? Să nu ne grăbim cu pronosticuri solemne. Să nu ratăm farmecul florilor de măr, anticipând bogăția statistică a merelor coapte". Unii (din păcate nu mă pot referi decât tot la vorbe rostite la colțul mesei sau între două pahare, la ceremonii inaugurale) s-au grăbit totuși să tragă, prematur, concluzii, pronunțând cuvântul ,retro" și lăsând să se înțeleagă că reîntoarcerea aceasta spre natură
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
sonore. Pe de altă parte, simțeam că aceste articole adăpostesc o erudiție ca o bancnotă ce nu poate fi folosită decît acolo unde ea are valoare. Nimic gratuit, de complezență. Nici diletantism, fie el chiar tratat cu seriozitate (așa cum, din păcate, se mai practică prin ogrăzile criticii noastre muzicale) ori știință exersată mecanic (apanaj al unor condeieri cu experiență, dar vădit plictisiți, vlăguiți). Nici prețiozitate umflată de figuri retorice în stare să sfîrșească prin a se comporta ca harfiile din poveste
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
privind mineriadele, ba chiar de pe răfuielile din interiorul PSD-ului, pe imaginile copleșitoare ale românilor rămași, în câteva minute, fără adăpost. Zgomotul sinistru, de tărâm lugubru locuit de stafii, al caselor ce se prăbușeau sub furia valurilor n-avea, din păcate, nimic spiritual. Era chiar metafora neputinței și-a improvizației care conduc societatea românească de ani și ani de zile. E posibil ca în cine știe ce înalte sfere metafizice să existe o legătură între inundații și golul din mintea românilor. Nu mă
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
imagine, măcar excesivă, despre comunitatea literară, cine acuză, cine judecă? Prea adesea tinerii gazetari ignoranți și cinici, doritori să se ilustreze, fie ce-o fi, prin lovituri de presă, prin demascări de senzație etc. Dar nu sunt numai ei. Din păcate, câteodată, chiar foștii disidenți autentici se angajează pe această pârtie, din reflex de singularizare sau din cine știe ce alte motive. Sau pentru a le plăti confraților de condei cine știe ce polițe. Cazul lui Paul Goma e prea bine cunoscut. Iată și recent
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
nici o explicație, de către un soldat neamț. De ce a fost ucis Bruno Schultz? Iată o întrebare care-i vine mănușă prozatorului Virgil Duda: , Într-adevăr, dacă încerci să-ți imaginezi, cu partea bolnavă, și aberantă a minții (care nu lipsește, din păcate, aproape niciunuia dintre noi), ce anume l-o fi apucat pe acel soldat german să tragă într-un trecător ovrei, un om matur și oarecare, rămîi destul de descumpănit. L-o fi enervat faptul că jidanul făcuse rost de o pîine
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]