2,742 matches
-
nu cred în ele. In ele cred doar oamenii fără suflet, morți spiritual, care se folosesc de ele doar pentru a obține finanțarea pentru distracțiile lor, după care toate programele acestea putrede mor și ele în niște sertare și fișiere părăsite, fără a mai fi practic realizate vreodată în folosul oamenilor vii. În aceasta perspectivă, viața oamenilor apare ca o oscilație permanentă între o diversitate de programe vechi și putrede, care numai de dezvoltare umană nu mai poate fi vorba în
DESPRE ORGANISMUL SOCIAL VIU ŞI SISTEMUL SOCIAL MORT POLITIC, SUPUS ARTEI-TRANSFORMĂRII, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343797_a_345126]
-
am călcat, cu pasul, mai ales Și-n magazia asta de visări Am lucruri care nu-și găsesc un sens. De mic eu am umblat pe căi greșite Dar m-am ascuns, în visele de-acum. Care îmi zac adesea părăsite Și nu știu să mă-ntorc din al meu drum. Suspină dureros și-amănunțit Că l-am uitat ca dintr-o întâmplare. În magazia viselor demult Ca să rănească iar pe fiecare. Am rătăcit un drum spre nicăieri Lăsând idei să
MAGAZIA DE VISE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342746_a_344075]
-
2017 Toate Articolele Autorului Au albit cireșii-n zările-absolute, Cerul în retină își scrie-n memorii, Îți absorb privirea-n basme nevăzute Când petrec în noapte voalul tău visării. Ne lovesc adâncuri, ne-oglindim în ele, Vorbe respirăm pe străzi părăsite, Secunde veghează printre gene grele, Răbufnesc în gânduri focuri chinuite. Tâmplele-ți aspiră în palmele lunii, În străfund cuvinte se privesc în ochi, Văzduhul albastrul e-n strânsorea mâinii, Ploi mai cad pe suflet și dor lacrimi vechi. Curgi încet
SONET LIII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342894_a_344223]
-
Mihai Horga Hei, mlădițe de român Puse în pământ străin Grădinar nepriceput Pe nimica te-au vândut România-i revărsată Peste hotar exilată România-i pustiită De tineret e golită România-i alungată Aiurea-și caută soartă Și în case părăsite Alte neamuri sunt venite Cuminte, harnic popor Românul nu-i călător Dar, de-o vreme s-a sucit Nu are trai liniștit Are-un mare handicap Vai ! și-a luat lumea-n cap Îl paște din greu, urgia Se destramă
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI OMAGIALE LUI MIHAI EMINESCU, DATĂ ÎN CARE SE ÎMPLINESC 166 DE ANI DE LA NAȘTEREA INEGALABILULUI POET NAȚIONAL de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342953_a_344282]
-
NIMIC Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1607 din 26 mai 2015 Toate Articolele Autorului Zilele mele, repezi ca vara prin zăbrelele mâinilor. Sunt numai un scâncet la ușa uitării. Aproape frunză. Aproape nimic. Mă fac ecou în gări părăsite, plecând mereu, niciodată venind și nu mă mai vindec știind că voi găsi lângă țipăt trandafirii ciopliți în talpa singurătății, de tine, dragostea mea. Îți fac cu mână din bocet ca și cum plouă și cresc cimitire. Ca și cum pun ceară pe fruntea
APROAPE FRUNZĂ, APROAPE NIMIC de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343299_a_344628]
-
la cele veșnice Blândul Păstor Duhovnicesc al bisericii noastre străbune și a poporului nostru românesc, majoritar ortodox!... Am văzut, în tot acel răstimp, foarte multă lume, și clericală și laică, plângându-l pe părintele lor, simțindu-se de acum încolo părăsiți și văduviți, dar convinși că Arhiereul Teoctist a plecat să se întâlnească cu Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic - pe Care l-a slujit cu atâta dragoste și devotament întreaga sa viață!... Mai spun încă odată, că
OPT ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344020_a_345349]
-
Imperialul Fatehpur Sikri - acest magnific fortificat oraș al fantomelor, considerat cel mai extraordinar oraș medieval din India, a fost capitala a imperiului Mugal între 1571-1585, în timpul împăratului Akbar. Cu câțiva ani înainte de această nu era decât un câmp de pietre părăsit. Legenda spune că Akbar, insultat de “armata de neveste” ce nu-i ofereau un băiat a făcut un pelerinaj la sfanțul musulman Shaikh Salim Chisthi aflat într-o peșteră lângă Sikri. Acesta i-a prezis nașterea a 3 fii și
TAJ MAHAL PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343982_a_345311]
-
Articolele Autorului se adună noaptea cu ziua în mine timpul își naște cruci după cruci prin toate trece pârâul acumulărilor mai mult sau mai puțin forțate mă trezesc uneori lăsându-mi de izbeliște visele și-atunci cresc ating timpanele cuvintelor părăsite demult nu le mai înțeleg. le caut sensul. simboluri se rotesc prin mine și deasupră-mi cerul hohotul nu și-l mai stinge cândva cunoșteam limba cuvintelor nenăscute cândva știam că metaforele sunt izvoarele prezentului viu cândva mă răsuceam pe călcâie
ÎNTR-UN TE-U TELURIC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344053_a_345382]
-
mort înainte, până să-l ia la dânsul. Îl sfătui iar să vândă casa, să părăsească satul, s-afle vatră nouă, că de nu va face așa... Trezit de noul vis, Năpastă hotărî. Și numele? Îl va-ncuia în casa părăsită! Iar de cineva l-ar iscodi cum îl cheamă, îl va lămuri: Nădejde! Și-n acea zi își tot repetă darul ce-și făcuse: Nădejde! Nădejde... Va porni în lume. Va zăvorî ușa sărăciei și nenorocului. Că doar astea se
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
Trenul se mișca în noapte când alene de parcă era o mocăniță de munte, când alerga sprințar spre destinația finală. Undeva prin nu știu ce gară sensul de mers s-a schimbat, de parcă mecanicul de locomotivă a uitat ceva în ultima gară abia părăsită și ne întoarcem spre locul de plecare. Am înțeles de la vrâncean că se schimbase traseul iar o parte dintre vagoane au pornit spre altă destinație, spre Suceava. Pe la miezul nopții iar s-a schimbat locomotiva. În sfârșit, când zorile începeau
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
zborul spre câmpie/ Ca o aripă de înger de păcate răvășit...// Vântul face-o reverență acordând ușor vioara,/ Printre crengi se-aude cântec, altă frunză dă să cadă,/ Zboară dup-a ei surată fără înapoi să vadă/ Cum pe creanga părăsită se așază-o biată cioară,// Cântul vântului întoarce prima frunză lângă pom/ Lângă cealaltă surată face scurte piruete... Delicată-n jur valsează altă frunză cu paiete,/ Bruma fuse generoasă, a-mbrăcat-o ca pe-un gnom,// Ramurile se apleacă într-un dans
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
mă mai iubești. - Nu te-ai convins de asta? Ce dovezi mai vrei dacă ți-am dăruit ce aveam eu mai pur? cinstea de fată - fecioară. - Bine, mai convins. Dar poate că ți-a mai trecut din iubire de când mai părăsit. - Știi ce! Ești un obraznic, asta ești! Și fata îi închise telefonul foarte supărată pe Ștefan. Când se gândi la situația sa și la modul cum o privea Ștefan, ca pe o glumă, Dalia chiar își dădu drumul la plâns
CONTINUARE. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343529_a_344858]
-
de ape numai în timpul nivelelor mari și al viiturilor. Albia majoră mai este denumită și luncă. Termenul se referă la un complex fizico-geografic de îmbinare între apă, uscat și vegetație. În cadrul luncii se pot observa grinduri fluviatile, cursuri părăsite, mlaștini și despletiri. Albia minoră - partea cea mai joasă a văii prin care apa curge permanent sau cea mai mare parte a anului, respectiv suprafața de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
ANOTIMPUL DE VEGHE Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului anotimpul de veghe în dimineața asta am rămas singur prietenele mele frunzele au dispărut în locul lor au rămas schițele unor copaci părăsiți nori zăpăciți de vânturi sîlbatice și un gol ocular în care ploua cu lacrimi o lume ascunsă în cețuri cu bestii plutind peste zâmbetul vieții caravanele unor promisiuni uitate sub coviltir și eu așteptând o minune pentru poporul meu planetar
ANOTIMPUL DE VEGHE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377532_a_378861]
-
că e bine Pe noi, foști iubiți, ne-a c-am contrazis. Văd anii mei cruzi pierduți în zadar (iubirea în tine ce-a fost investită). Acum te ”citesc” ca o știre-n ziar Iar tu îți dorești să fii părăsită. Eu nu am să urc în trenul ce-apare Căci gara demult ne e părăsită. Ne strigă iubirea sau sigur îmi pare Că-n toate ai fost, mai degrabă, ispită. Iubirea mea moare odată cu tine Căci eu mi-am croit
UN TREN FĂRĂ GARĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378325_a_379654]
-
cruzi pierduți în zadar (iubirea în tine ce-a fost investită). Acum te ”citesc” ca o știre-n ziar Iar tu îți dorești să fii părăsită. Eu nu am să urc în trenul ce-apare Căci gara demult ne e părăsită. Ne strigă iubirea sau sigur îmi pare Că-n toate ai fost, mai degrabă, ispită. Iubirea mea moare odată cu tine Căci eu mi-am croit un drum lateral. Fugind de rutină credeam că e bine Dar tu m-ai ”lucrat
UN TREN FĂRĂ GARĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378325_a_379654]
-
ți-au părut atunci când au fost rostite, făcând ca speriați de-amarul lor anii să le evite. Cazi în ne-nțeles ca o ghindă coaptă cu miez otrăvit și aștepți mistreții întrebând mirat ce te mai așteaptă în râpa vieții. Părăsit, uitat în singurătate, speri chiar și atunci când vezi că-i degeaba, pentru că-n a ta imobilitate șuieră graba. Te prelingi din punct spre virgulă-ntruna pândind crăpături în care s-aluneci, speriat că n-auzi în tine vreo strună, că
LOCUIEŞTI DEMULT LA CAPÃT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378348_a_379677]
-
suferințe. Nu trebuie să mai ignor aceste trăiri, ci să le ascult, cu sufletul. De mai mult de doi ani, nopțile, mă chinuia un coșmar, ce se repeta foarte des. Mă vedeam în vis, dormind absolut singură, într-un bordei părăsit ,fără uși, fără ferestre,cu pereții găuriți și tencuiala căzută, patul meu se afla, într-un colț al acelei cămăruțe sărmane, cum nu mai văzusem în realitate și era la fel ca bordeiul. Așternutul era ponosit, rupt, paiele ieșeau prin
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
acum o abstinență). Sunt urme de tristețe, suferinți Și-o dragoste ce nu face prezență. De tine și conceptul ce îl ai (într-o iubire ce-ți e răvășită). La viață nouă tu cumva sperai Pe care-o vezi deodată părăsită. Ai vrut ca viața să o-mparți la doi Lăsând atunci iubirile flămânde. Să locuiască ! ... Dar în amândoi ! Chiar dacă ai văzut că-s muribunde. Ai înecat și dragostea-n amar Cedând din templu' vieții câte-un pic. Și ai jertfit
DRAGOSTE CU EROARE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378404_a_379733]
-
fi al lor și din păcate. - Va trebui să treacă un răstimp ! Pân’ să devină o unicitate. - Cerșind destin ce pare ireal ! Am constatat că tu îmi ești ispită. De-aceea voi ”trata” în mod egal, Iubirea ce îmi pare părăsită. Brăila, aprilie 2017 Referință Bibliografică: Cerșind destin ce pare ireal... / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2304, Anul VII, 22 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florin Cezar Călin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CERȘIND DESTIN CE PARE IREAL... de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378412_a_379741]
-
furiș își trimite chemarea, și-mbracă totul într-o negură deasă înfricoșătoare, rece și alunecoasă. Din turnul părăsit un oblon cere îndurare la vântul care bate din ce în ce mai tare, agățat într-o veche balama ruginită se tânguie la ferestra de mult părăsită. Luna s-a ascuns printre norii de vată nici un felinar lumina nu-și mai arată, un sentiment de frică totul înconjoară și transformă noaptea într-o taină bizară . Într-un ungher ascuns pe o stradă mărginașă un felinar luminează o
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
noaptea, pe furiș își trimite chemarea,și-mbracă totul într-o negură deasă înfricoșătoare, rece și alunecoasă.Din turnul părăsit un oblon cere îndurarela vântul care bate din ce în ce mai tare,agățat într-o veche balama ruginităse tânguie la ferestra de mult părăsită.Luna s-a ascuns printre norii de vatănici un felinar lumina nu-și mai arată,un sentiment de frică totul înconjoarăși transformă noaptea într-o taină bizară .Într-un ungher ascuns pe o stradă mărginașăun felinar luminează o casă nevoiașă
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
durerea că acei copilași erau abandonați de familiile lor, de cealaltă parte, bucurie pentru că, iată există oameni puternici și cu dragoste dumnezeiască care trec peste firea lor și ajută cu sinceritate, smerenie și fără nicio plată pe cei oropsiți și părăsiți. Pe de o parte, Mănăstirea ortodoxă Bănceni funcționează ca orice alt lăcaș de închinăciune cu rânduieli canonice, cu program de slujbe și cântări religioase, cu ascultările de rigoare. Pe de altă parte, are și o componentă specială, și anume, deține
BÂNCENI, O ALTFEL DE POVESTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378419_a_379748]
-
ei constituiau,/ într-o vreme,/ Sfatul bătrânilor.” „Acum?/ după 1989,/bătrânii sunt ai nimănui,/ batjocoriți și șubreziți de foame,/ de frig și de boli/ despărțiți de feciori,/ de nepoți,/ mai toți plecați -/ și-au lăsat zeci de locuințe/ unde,/ bătrânilor părăsiți,/ n-au cine le aduce măcar/ o cană cu apă în dar.” Concluzionând, din nou, cu tristețe: „Un Stat fără grija bătrânilor/ cum nu a fost vreodată/ de când e glia,/ o pârloagă a mai rămas/ din tot ce-a fost
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
fi al lor și din păcate. - Va trebui să treacă un răstimp ! Pân’ să devină o unicitate. - Cerșind destin ce pare ireal ! Am constatat că tu îmi ești ispită. De-aceea voi ”trata” în mod egal, Iubirea ce îmi pare părăsită. Brăila, aprilie 2017 Citește mai mult - În lupta pentru fericirea ta !Iubirea a învins întotdeauna.- Așa că nu mă mai tot întreba ! De ce urăsc atât de mult minciuna.Suntem refugiați în sihăstrii,Fii adoptați de soarta nedorită.Porniți să facă-ntr-una nebunii
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]