197,702 matches
-
Statele Unite. Care este spațiul libertății d-voastră? N.C.: Libertate? Eu, să știți că am fost liberă întotdeauna. Asta înseamnă că am fost iresponsabilă. Mă purtam iresponsabil. De aceea partidul comunist nu m-a iubit niciodată. A fost o dragoste neîmpărtășită, pare-se. Nu m-a iubit niciodată pentru că eram liberă, or eu trebuia să fiu opresată ca toată lumea. Nici în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, nici în timpul lui Nicolae Ceaușescu eu nu am fost un om privilegiat. Am fost persecutată de la cartea mea
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
care-l așteptam la o întrebare pe care nu am formulat-o: aceea dacă libertatea a rezidat deopotrivă în spiritul D-voastră și în ceea ce ați făcut. O ultimă întrebare, referitoare la regăsirea României după șase ani. Cum vi se pare țara acum? N.C.: Ultima dată am fost în '91 în țară. M-au izbit în primul rînd, evident aspectele caricaturale. În '91 apăruseră tot soiul de dughene și tarabe, se vindea și se cumpăra te miri ce și era o
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
Madeleine (Ia aminte, Magdalină): �Primăvăratecă, adică reavănă și verde, poezia e o reverdie (și în sens tehnic, și la propriu), altoită pe o pastourelle. Cu tot motto-ul din Ronsard (ce are noima unui carpe diem), una din �sursele" baladei pare a fi truverul Huon de Saint-Quentin..." Brocartul �primilor poeți români" e astfel redrapat de Șerban Foarță: De ce nu pot, Magdalină/ în închisa ta grădină / Ochi de fluture să am; Ah, de ce nu-s pervaneaoa/ Ce te vede prin perdeaua/ Luminatului
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
an de criză răsturnătoare de regim. Victimelor situației le stau la îndemână două reacții, cu ținte diferite: a da vina pe specificul absolut stresant al tranziției, ca fenomen de soiul cataclismelor, sau a-și îndrepta degetul acuzator către administratorii crizei. Pare-se că, fie și visceral, aceasta este reacția insului unanim. Mai sărac decât înainte, mai amenințat în privința zilei de mâine, de la care așteaptă primejdii, românul unanim de astăzi refuză imaginea care i se propune, a unei guvernări ce-l are
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
spectacol t.v. al verii ni-l oferă Turul Ciclist al Franței pe Eurosport. În mod inexplicabil, paginile sportive ale cotidianelor, buletinele de știri sportive de la televiziune și chiar gazetele de specialitate (mai puțin "Prosport") îl ignoră. Mai ales televiziunea pare a prefera (doar e vară!) culisele sportului în locul sportului propriu-zis. Ca să spun că tot ce nu e fotbal aproape că nu există ca eveniment sportiv. Marile evenimente sînt vînzările de locuri în Divizia Națională, prețul jucătorilor, declarațiile agramate ale cîte
Muntele pleșuv by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14961_a_16286]
-
osia (cu atestări cronicărești) la modernul și familiarul a deschide ușa cu piciorul. E interesant de văzut care este situația actuală, în ce direcție se modifică raportul de frecvență și trăsăturile semantice ale cuvintelor din respectivul cîmp lexical. Mi se pare evident că termenul preferat în momentul de față - cel puțin în stilul colocvial - este șpagă. Mita a rămas un termen de specialitate (tehnic, juridic) destul de inexpresiv. Bacșiș s-a specializat pentru sumele mici, oferite după prestarea unui serviciu, în raporturi
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
termine mai repede lucrarea, că aveau de făcut un ciubuc gras după program" (monitorul.ro/ bomba/ arhiva/ febr. 2001). Șperț este tratat pe larg în DEX, cu o definiție lungă și detaliată, fiind însoțit de derivatele șperțar, șperțui, șperțuială. Nu pare însă a fi rezistat: atestările lui actuale sînt puține, produse mai mult pentru variație sinonimică: "într-o țară infestată de corupție, e posibil ca, dintre acei funcționari, unii să ceară șpagă. Să-ți găsească nod în papură ca să le iasă
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
este tipul țăranului ambițios, ne spune tot timpul naratorul tiranic, superomniscient. De altfel, s-a mai spus, naratorul este personajul dominant în orgia narativă brebaniană. Relația dominant-dominat este omniprezentă - de la structurile narative, pînă la personaje. Multe dintre romanele lui Breban par simple cărți de duzină de tip sado-maso intrate în metastază, umflate pînă la peste 600 de pagini, împopoțonate cu ceva Nietzsche și cam atît. Avem și tipul nobilului, Callimachi, atît de nobil că nu poate sta confortabil într-un bar
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
și disprețului nostru leneș: ele ne schimbă viața, ca fîșiile de iarbă lingușitoare și insistente ce fac să explodeze cimentul sub care s-au strecurat". După cum se vede, lui Breban îi plac poemele în proză, metafora este punctul forte, se pare. Fraza lungă alambicată, ambiguități semantice, uneori greșeli semantice, toate aceste așa-numite atuuri au fost demontate cu acuratețe de Ion Negoițescu. Nu are rost să revenim... Este deja legendar stilul greoi brebanian, poticnit, fără strălucire. Cantitatea este totul. Sînt puține
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
dat, apare însă o interesantă opinie despre schimbare, emisă de personajul principal, Mîrzea: "M-am născut prea tîrziu, ofta el, sub dictatură aș fi făcut o adevărată carieră, nu m-ar fi întrecut nici farseurul Vintilă Ivănceanu (care, mi se pare, a căzut în anonimat tocmai părăsind solul atît de prielnic al unei dictaturi nesigure de sine!, "fugind" în Austria ce l-a "dizolvat"!) și nu m-ar fi pus în umbră nici anarhistul oniric Țepeneag, singurul om de care Ceaușescu
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
bieții scriitori români ce pleașcă a dat peste ei, sub comunism, și ce-au pierdut acum, cu așa-zisa libertate! Acum, da, acum îți trebuie geniu să te descurci, să faci cît-de-cît carieră, dar atunci!... Cum spunea Ițic, mi se pare, cînd vorbea cu Șloim de tinerețile lor: - Ah, Auschwitz, ci vremuri!..." Este bine expusă problema scriitorului român afirmat în anii '60-'80, scriitorul care a crezut că este luptător și care s-a trezit după '89 că nu știe prea
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
conservator la desemnarea lui Bianu pentru capitolul de istorie literară, deoarece îl considera "foarte puțin competent literat în ale poeziei" (se simte frustrarea că n-a fost însărcinat el însuși cu scrierea acestui capitol); dar și această nominalizare i se pare acceptabilă. Însă nominalizarea unui ilustru necunoscut în persoana lui Colescu-Vartic, redactor la Voința Națională, colaborator la alcătuirea unor volume de documente despre 1848 și Unirea Principatelor, pentru capitolul de istorie contemporană, alături de personalități de excepțională valoare și competență, nu i
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
nominalizarea unui ilustru necunoscut în persoana lui Colescu-Vartic, redactor la Voința Națională, colaborator la alcătuirea unor volume de documente despre 1848 și Unirea Principatelor, pentru capitolul de istorie contemporană, alături de personalități de excepțională valoare și competență, nu i se mai pare mentorului Junimii acceptabilă. Vă puteți închipui", spune Maiorescu, "că la auzul acestui fapt" - e vorba de numirea lui Colescu-Vartic , "care sânt convins că va părea monstruos oricărui membru din acest Senat, când îl aude acum enunțat de mine, cei patru
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
capitolul de istorie contemporană, alături de personalități de excepțională valoare și competență, nu i se mai pare mentorului Junimii acceptabilă. Vă puteți închipui", spune Maiorescu, "că la auzul acestui fapt" - e vorba de numirea lui Colescu-Vartic , "care sânt convins că va părea monstruos oricărui membru din acest Senat, când îl aude acum enunțat de mine, cei patru profesori însărcinați cu partea istorică cea mai puțin delicată și-au zis: cum merge asta?" Cum desemnarea redactorului Voinței Naționale frizează absurdul, Maiorescu, împreună cu istoricii
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
profesori au cerut ca d. D. Sturdza să iscălească sub al său nume această parte a istoriei, ca să ia răspunderea înaintea lumii, dar li s-a refuzat". Refuzul lui Dimitrie Sturdza de a redacta capitolul de istorie contemporană i se pare legitim lui Maiorescu, deoarece un prim-ministru nu putea "să subscrie însuși o parte din istoria contemporană, care va figura la expoziție". Recunoscând acest fapt D. Onciul, Iorga, Xenopol și I. Bogdan au cerut să poată superviza textul lui Colescu-Vartic
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
prin colaborarea oamenilor săi, s-a și executat. Aici este partea cea mai bună a stăruințelor d-lui Sturdza, partea activității sale academice, și întrucât rămâne curat academică, vorbește în favoarea d-sale. Din nenorocire nu rămâne totdeauna curat academică. Îmi pare rău să i-o spun: d. Sturdza și în ale Academiei, unde desbinările politice nu au ce căuta (s.n.), amestecă uneori pasiunile sale de sectar politic". Dimitrie Sturdza publicase o introducere la cele două volume semnată de el în calitatea
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
vedem pedalînd pe Armstrong și pe ceilalți. Și, dacă tot a venit vorba de ciclism, Turul României, încheiat nu de mult, s-a desfășurat într-un anonimat deplin. Televiziunile l-au ignorat. Publicul, la fel (Ce era pe șoselele Franței pare de domeniul fantasticului: mii de oameni, cu mașini, rulote, corturi, cu rucsacul în spinare, tineri, copii, familii întregi sosiți de cu seara ca să pîndească trecerea caravanei prin locurile cele mai spectaculoase). La Sighișoara, nici poliția de la Brigada Rutieră nu era
Ce nu vedem pe micul ecran by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14986_a_16311]
-
din Powers of horror a Juliei Kristeva, fără a spune prin aceasta că ideile Mihaelei Miroiu sunt lipsite de originalitate, ci că se integrează foarte bine în sistemul destul de complex actualmente al gândirii feministe europene și americane. Ceea ce mi se pare cu adevărat nou și interesant în Convenio este tocmai acesată paralelă făcută între creștinismul ortodox și feminism și în particular cu eco-feminismul, o orientare destul de actuală pe teren american care a atras scriitoare de culoare precum Toni Morrison sau Alice
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
nou și interesant în Convenio este tocmai acesată paralelă făcută între creștinismul ortodox și feminism și în particular cu eco-feminismul, o orientare destul de actuală pe teren american care a atras scriitoare de culoare precum Toni Morrison sau Alice Walker. Deși pare o teorie eterodoxă și destul de îndrăzneață asupra condiției feminității (văzută ca relație, nu doar ca esență), cartea Mihaelei Miroiu nu atinge cu nimic misterul sacralității Mariei și al nașterii lui Hristos. Dimpotrivă, acel fiat al Mariei este interpretat cu unelte
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
să nu-i ard la examen? Dacă sunt atât de barosani, să plătească!" Aceste secvențe sunt strict autentice. Profesorii citați aproape mot-à-mot predau la o importantă universitate de stat. îi cunosc de ani de zile și nu mi s-au părut niciodată preocupați de altceva decât de învățământ și cercetare. Dac-au ajuns astăzi să vadă în mită echivalentul firesc al muncii lor, înseamnă că s-a dus dracului totul. Știam de multă vreme că învățământul nu e chiar paradisul etic
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
întreaga sesiune. Nici aceste exemple nu sunt imaginare. Ani în șir, m-am legănat cu iluzia că învățământul va scăpa plăgii mortale a zilelor noastre. Știam, evident, că există profesori care vând lucrări de licență studenților străini. Dar aceste obiceiuri păreau circumscrise zonei medicinei sau politehnicii, universități �cu miză". Mai nou, procedeul a pătruns masiv în științele umaniste. Aud că teze vechi sunt reciclate și oferite absolvenților pentru a-i scuti până și de minimul efort de-a compila texte imbecile
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
topește sentimentul urgenței, iar patria trebuie să aibă răbdare cu cei pe care îi plătește, pînă se întorc din vacanță. Am o temere că și blocajul despre care am fost misterios informat dinspre CNSAS are aceeași cauză, ceea ce mi se pare lipsit de scuză. Înțeleg că dl Năstase, cu amicițiile și protecțiile pe care le acordă are toate motivele să considere CNSAS o instituție inutilă. Înțeleg și că asta poate că îl sperie pe dl Onișoru la retribuție. Dar banul pe
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
scria Barthes, dar știu cum arată astăzi la televizor Turul Franței, pe care îl urmăresc, de ani buni în fiecare început de iulie. Și trebuie să mărturisesc că interpretarea (ușor ostilă, vădit ironică) a eseistului francez nu mi se mai pare corectă. Sigur că imaginea manipulează. Dar oare n-o face și cuvîntul? În afara acestei supuneri naive față de un cod de reprezentare, n-ar exista nu numai televiziune, dar nici literatură. De la epopeile vechi la ficțiunile moderne, totul este o formă
Turul Franței ca literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14989_a_16314]
-
le obține după moartea mamei sale, imaginile asasinatelor naziste în plină stradă sînt conturate tulburător, iar tensiunea teribilă a atmosferei, asociată cu o progresivă pierdere a speranței, luminează perspectiva asupra vieții pe care o duc acești oameni pentru care nu pare să fi mai rămas un loc în care să găsească un adevărat refugiu. Episodul cu fuga familiilor de evrei într-un sat apropiat, pentru a se pune la adăpost de bombardamente, urmată de reîntoarcerea în casele din oraș, după ce bombele
Generații by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14995_a_16320]
-
perioada de prizonierat, iar Eva, în mîinile căreia ajunge caietul într-o zi, se sinucide în urma șocului lecturii. Curios este totuși că istoria, care marchează atît de dur destinul personajelor pînă la sfîrșitul celui de-al II-lea război mondial, pare să amuțească după. Personajele par a fi prea concentrate să supraviețuiască traumelor vechi ca să le mai pese de ce se întîmplă în continuare în lume. Pascal ajunge profesor universitar în Cluj fără nici o problemă, Georgi muzician cu dese ieșiri în străinătate
Generații by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14995_a_16320]