6,411 matches
-
face cele 4 clase primare în condițiile vitrege ale vremii. În anul 1947, este dat să urmeze clasele cursurilor gimnaziale la Seminarul romano-catolic "Sfântul Iosif" din Iași, însă datorită naționalizării din anul 1948, își întrerupe pregătirea, retrăgându-se la casa părintească. Urmările războiului, ale cunoscutei secete din anul 1947 au influențat puternic și familia sa, fapt ce nu i-a mai permis să-l întrețină într-o școală. De aceea, începe studiul muzicii cu un cunoscut pianist al vremii, Barnabas Rujanchi
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
jenant să îl rostesc, Deși acela era gândul, Părea greoi să povestesc... Și mă visez, în nopți de vară, Într-un sătuc, pe mal de Prut, S-ascult un greier, cu-o vioară Doinind... dintr-un arcuș tăcut, Revăd privirea părintească, Atât de caldă și iubită, Care încearcă să-mi șoptească, De sub năframa înălbită, Înmiresmat de un major Un sunet dulce, cristalin, Cu suflul unui dirijor Ce-mi este astăzi alcalin, Esență pentru minte trează, Lucrată de vechi făurari, Din strune
SĂTUCUL MEU, ŞI ODISEEA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365935_a_367264]
-
o vioară-mi cântă doina la ureche / caută să-nfrângă lacrima-n cișmele / să găsească strunii, în arcuș, pereche” („Camelia Ioniță Mikesch - „ Lemnul în vioară plânge ca o stea”) ANCA FLORENTINA POPESCU trăiește ispititor momentele din copilărie, atmosfera din casa părintească și ninsorile de altădată apar ca o constantă a existenței: „Mi-e foarte dor de voi când vin colindătorii, / Și am uitat demult căldura-mbrățișării / Adun cu greu, în cufăr, din amintiri și-mi pun / Speranța că-n cer, la
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
-nmiresmez cu liliac.Și-oi dănțui desculța toată varaDezlănțuită-n viața că un dorCe se-ntețește când se-arată searași umblă trubadur pe sub pridvor.... XVI. VICTIMA COLATERALA, de Adriana Neacșu, publicat în Ediția nr. 595 din 17 august 2012. "Casă părinteasca nu se vinde" Spune clar poetul lăcrimând, Însă fără prea multe cuvinte Chiar părinții deseori o vând. Tu îți faci partajul de părinte Și divizi valorile la doi Însă eu, ca un copil cuminte, Cum să-mpart un gând curat
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
cuvinte Chiar părinții deseori o vând. Tu îți faci partajul de părinte Și divizi valorile la doi Însă eu, ca un copil cuminte, Cum să-mpart un gând curat spre voi? Cui să întind seară la culcare Fruntea spre sărutul părintesc Dacă sufletul amar mă doare Când o sărutare singură primesc. Nu gândi că sunt bărbat în lege, Casă părinteasca e un cult, Inima nu poate înțelege Cum de dorul ei nu mai ascult; Sau că sunt femeie-adevărată Și un prunc
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
ca un copil cuminte, Cum să-mpart un gând curat spre voi? Cui să întind seară la culcare Fruntea spre sărutul părintesc Dacă sufletul amar mă doare Când o sărutare singură primesc. Nu gândi că sunt bărbat în lege, Casă părinteasca e un cult, Inima nu poate înțelege Cum de dorul ei nu mai ascult; Sau că sunt femeie-adevărată Și un prunc la sânul meu hrănesc, Tot mă-ndeamnă dorul câteodată Să mă-ntorc la pragul părintesc. Voi, părinți, va mai
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
bărbat în lege, Casă părinteasca e un cult, Inima nu poate înțelege Cum de dorul ei nu mai ascult; Sau că sunt femeie-adevărată Și un prunc la sânul meu hrănesc, Tot mă-ndeamnă dorul câteodată Să mă-ntorc la pragul părintesc. Voi, părinți, va mai întoarceți încă Înspre rădăcina cea dintâi, Pentru mine setea e adâncă, Sunt copilul fără căpătai. Citește mai mult "Casă părinteasca nu se vinde"Spune clar poetul lăcrimând,Însă fără prea multe cuvinteChiar părinții deseori o vând
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
un prunc la sânul meu hrănesc, Tot mă-ndeamnă dorul câteodată Să mă-ntorc la pragul părintesc. Voi, părinți, va mai întoarceți încă Înspre rădăcina cea dintâi, Pentru mine setea e adâncă, Sunt copilul fără căpătai. Citește mai mult "Casă părinteasca nu se vinde"Spune clar poetul lăcrimând,Însă fără prea multe cuvinteChiar părinții deseori o vând.Tu îți faci partajul de părinteși divizi valorile la doiînsă eu, ca un copil cuminte,Cum să-mpart un gând curat spre voi?Cui
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
la doiînsă eu, ca un copil cuminte,Cum să-mpart un gând curat spre voi?Cui să întind seară la culcareFruntea spre sărutul părintescDacă sufletul amar mă doareCând o sărutare singură primesc.Nu gândi că sunt bărbat în lege,Casa părinteasca e un cult,Inima nu poate înțelegeCum de dorul ei nu mai ascult;Sau că sunt femeie-adevăratăși un prunc la sânul meu hrănesc,Tot mă-ndeamnă dorul câteodatăSă mă-ntorc la pragul părintesc. Voi, părinți, va mai întoarceți încăînspre rădăcina
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
gândi că sunt bărbat în lege,Casa părinteasca e un cult,Inima nu poate înțelegeCum de dorul ei nu mai ascult;Sau că sunt femeie-adevăratăși un prunc la sânul meu hrănesc,Tot mă-ndeamnă dorul câteodatăSă mă-ntorc la pragul părintesc. Voi, părinți, va mai întoarceți încăînspre rădăcina cea dintâi,Pentru mine setea e adâncă,Sunt copilul fără căpătai.... Abonare la articolele scrise de adriana neacșu
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
martoră sau care s-au țesut în jurul său. Asta nu înseamnă că fetița de odinioară n-a sesizat cât de strâmbă și nedreaptă era lumea în care i-a fost dat să trăiască; dimpotrivă, a resimțit dureros și pierderea casei părintești în urma unui incendiu devastator, și foamea apăsând stomacul niciodată îndestulat. Dar a ales să ignore cu bună știință părțile întunecate ale realității, pentru a se putea bucura cu adevărat de părțile sale luminoase. Mica Titina a trăit (și trăiește) efectiv
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
iubirii sale de oameni, pârguite, cărnoase, care stau gata de cules în panerele fecioarelor verii. Ninsoarea de petale din primăvară aduce belșug de parfum și covor moale-n livezi și la marginea drumurilor, în parcuri, pe uliți sau în fața casei părintești, unde, îndeobște, există cel puțin câțiva pomișori fructiferi sădiți de mâna copiilor, care aduc bucuria roadei, familiei. Lumina înmiresmată a liniștii coboară în suflete. E bine. E anotimpul speranței, când totul e viu, de la iarbă și flori, la zumzăitul albinelor
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
El L-a slujit pe DUMNEZEU! MOTTO: Poetul nostru din salină, Ca un CHRIST viața ne alină! Ai scris în versuri și Psaltirea Tu scris-ai din copilărie Mai mult pentru Ortodoxie Ai scris la “Arta Românească” Primit-ai grija părintească , De la Coșbuc, Vlahuță și Hașdeu De la Duiliu, de la DUMNEZEU Ce ți-A dat mentor mare cărturar Pe Dela Vrancea sincer-prieten -rar Apoi gazeta “Universul” Ți-a găzduit în pagini “”versul”” “Porunca Vremii”,”Noul Drum” Cu fabule, cu satul, omul bun
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
înainte de colectivizare mai aveau puțin din cele douăzeci și cinci de hectare. În schimb bunica Floarea avea cinci copii, patru băieți și o fată, tata fiind prâslea, ca băiat urmând după el singura lor soră, de aceea a rămas tata în casa părintească. Ca o fiică adevărată de mocani sibieni, care punea totul la suflet, nu a rezistat tragediei de a pierde întreaga avere, rămânându-ne doar casa și cei patru mii de metri pătrați de curte pentru care acum nu mai aveau
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
cu vederea o greșeală, dar nu îți iese din memorie, răul pe care ți l-a făcut. Uiți greu, pentru că nu te așteptai, să fii ”înjungheat” în spate, tocmai de acela cu care ai împărțit bucata de pâine în casa părintească. Era revoltat, simțea că Violeta se resemnase, să-i fie slugă pe viață cumnatei. Se comporta și se îmbrăca ca o femeie bătrână. Nu vedea nici o soluție pentru salvarea ei, nici nu știa, dacă se voia salvată. La ora nouă
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
în 1994. Copilăria din acele vremuri se desfășura în modul cel mai simplu, fiind una comună pentru acele vremuri. Din povestirile Anei am reținut că era fericită să se joace cu zdrențe și cioburi de sticlă prin ogașul din spatele casei părintești și adesea pe malul marelui fluviu Dunărea privind vapoarele care treceau pe fluviu. În satul Coronini a început cursurile școlii primare, adică cele patru clase primare sub îndrumarea familiei de învățători PETROVICI. După terminarea claselor primare a urmat alte trei
ANA MEA, ANA LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365078_a_366407]
-
fiul său Teodosie și capodopera arhitecturală a mănăstirii Curtea de Argeș. Scrierea aceasta, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, este una vastă, enciclopedică și prima de valoare universală a literaturii române. Un tezaur de sfaturi morale, pedagogice, politice dar și părintești adresate fiului său care spera să-i urmeze la domnie și are un caracter monumental.Mănăstirea Curtea de Argeș este la rândul ei o capodoperă arhitectonică, unică la vremea respectivă, un imn dăltuit în piatră și marmoră, adresat Maicii Domnului căreia îi
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
rochia colegei ce îi îmbracă de minune trupul modelat prin tot soiul de procedee mai mult sau mai puțin naturale. Chiar și când devenim părinți uitam de „șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei” și dragostea părinteasca o măsurăm în lucrurile materiale cu care ne copleșim odraslele. Suntem mândrii când le așezăm în camera lor, pe pereții cărora sunt pictați tot felul de războinici din lumi trecute sau viitoare, un calculator,și ne mândrim cu cât de
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
începând cu 1923 și anii următori, care se îndreaptă cu mare viteză spre viitorul oraș turistic, Piatra-Neamț. Populația a scăzut semnificativ. De la peste 125.000 la 85.055 de locuitori (2011). Din varii motive. Mulți s-au retras pe la casele părintești din jurul Pietrei, unde viața e mult mai ieftină. Marea industrie poluantă, generatoare de locuri de muncă, a dispărut. A rămas prima societate mixtă româno-italiană, performanta RIFIL, condusă, ani de zile, de un manager profesionist. De-al nostru. Alții, cei mai mulți supercalificați
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
parcă ne-a atins pe rând creștetele, urându-ne bun venit în cuibul de cristal al copilăriei. Fănuș Neagu a fost așezat pe piedestalul obștei grădiștene și nu numai, încă o dată azi, cu ocazia acestui eveniment, respectiv al transformării casei părintești în Casă Muzeu. Și ne-am bucurat cu toții de încă un dar din partea autorului, dincolo de cărțile sale și am pătruns preț de câteva minute în lotca sa de aur, în care îi plăcea să împingă de obicei multă lună, iar
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
iulie 2016 Toate Articolele Autorului III. CASA SUFLETULUI MEU Atmosfera din cămăruța casei lui Moș Cioran era încărcată de solemnitate; se hotărâse construirea unei case. * Nu-i mare lucru să faci o casă. Mai întâi o strici pe cea veche, părintească, alegând din ea tot ce poți folosi. Dacă ai ceva salcâmi crescuți în grădină îi tai, căci mare nevoie vei avea de lemn pentru stâlpi, grinzi, căpriori, lațuri. Te rogi apoi de ruda care are un cal și o căruță
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
vom scrie ce ne stă în fire,/ Suntem plămada din destin durut" (Sufletul nostru nu-i de răstignit), dorința de împlinire prin iubire, dragostea de neam și țara „ Am așteptat de-a înflorit malinul", dorul de părinți și de casa părintească cuibărită în Ardealul încărcat de frumuseți, de istorie și de oameni de omenie. Tematica largă include și „Zbateri", „Tristeți", „"Incertitudini", „Visare", „"Destin", „Blestem", „Pasiuni", „Patimi", ne oferă și pasteluri: „Privesc naruirea-n decor de blesteme", „Furtuna", dar și gânduri închinate
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
de prin locurile sale natale. Dacă ar fi coborât în gară, mai avea puțin până acasă. Trebuia doar să se urce în personalul de Călărași, apoi în autobuzul spre Oltenița și în maximum o oră jumătate - două era în curtea părintească. Nu și-a mai văzut părinții de mai bine de jumătate de an, când a fost de sărbătorile Crăciunului. S-au bucurat tare mult de cadouri și mai ales că a venit acasă. Erau mândri că aveau o fiică „ingineră
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
Memorială „Ion Budai-Deleanu“ din Cigmău, unde a avut loc depunerea unei coroane de flori și s-a discutat despre activitatea celui omagiat. Gazdele, prin vocea lui Aurel Dînșoreanu, au vorbit despre clădirea ridicată pe locul unde a fost odinioară casa părintească a ilustrului reprezentant al Școlii Ardelene și despre eforturile depuse de edili pentru ca aceasta să capete, în viitorul apropiat, statutul de casă de cultură unde să se desfășoare manifestări precum: serbări școlare, cenacluri literare, expoziții de pictură etc. În continuare
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
au băut câteva țoiuri cu rom de Jamaica, cei doi se despărțiră în pragul cârciumi. -Noroc, tovarășe, pardon, domnule Zaharia! -Să trăiești Neteo! Zaharia a luato spre centrul comunei unde își avea casa, iar Netea s-a îndreptat spre casa părintească care stătea să cadă.” Măi, dar prost am fost! Nu puteam să-mi fac și eu aici o casă mai acătării?! Căci Gicu a lui Mârțoagă era gestionar la magazinul de construții și puteam să iau materiale, fără bani, cât
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]