1,293 matches
-
ești în visu-mi luceafărul pe mări. Cu aspra nepăsare tu sufletu-mi aduci Pe cele două brațe întinse-a sfintei cruci Și buzele-nsetate cu fiere mi le uzi; Când ruga mea fierbinte nu vrei să o auzi, Mă faci părtaș în lume durerilor lui Crist... O marmură, aibi milă de sufletul meu trist! {EminescuOpIV 433} Dar te cobori, divino, pătrunsă de-al meu glas, Mai mândră, tot mai mândră la fiecare pas... Visez, ori e aievea? Tu ești în adevăr
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mai părea distant și rece, nu mai era directorul, ci un om bun, asemeni bătrânilor înțelepți din satul lui din Basarabia. Directorul simțea încântarea pe care-o trăia băiatul, ca un bun cunoscător al psihologiei infantile, și fără rezerve fu părtaș la satisfacția lui deplină, continuând cu calm: - Asta înseamnă că vei locui în internat, vei mânca la cantina școlii, îți vei face lecțiile în sălile noastre de meditație și vei primi haine. Mă refer la uniformă, dacă bineînțeles, îți vei
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de către muncitorii emigranți care se întorceau acasă. În ambele situații, un client care descoperă că a fost înșelat nu poate apela la lege pentru a-și face dreptate, deoarece cumpărarea de bunuri de contrabandă sau furt îl face pe client părtaș la delict. Scriind la începutul secolului XX, Georg Simmel (1950: 314) a considerat că schimbările în modul de a face reclamă erau o parte a unui proces istoric prin care complexitatea accentuată a vieții sociale are ca efect declinul minciunii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
gândi contrariul și la care ne opunem"54. În polemica literară, dinamica schemei actanțiale variază în funcție de orientarea polemistului spre cei doi destinatari ai săi: fie spre public (martor imparțial), pentru a-i relata mobilul polemicii și a-l face, astfel, părtaș la dispută, fie spre preopinent (țintă, mai ales în scrisoarea deschisă), iar atunci ofensiva este frontală și adresarea directă. În textul polemic literar autorul este puternic marcat prin deictici pronominali și verbali, astfel că prezența sa nu lasă loc nici unui
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ca poli dinamici, interschimbabili într-un spațiu comunicațional normat, în timp ce publicului, în calitatea sa de terț al discursului, îi este atribuit statutul de martor imparțial a cărui prezență este presupusă prin însuși gestul simbolic al polemistului de a-l face părtașul confruntării directe. Când recurge la această formulă (exemplu Scrisoare deschisă domnului N. Iorga, Scrisoare deschisă domnului A.C. Cuza sau Scrisoare deschisă domnului C. Banu, directorul revistei Flacăra), Arghezi are un scop bine determinat, de aceea abandonează metafora ambiguizantă, revizuiește topica
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și nu era odinioară, nici nu a venit, nu vine și nu este acum, nici nu va veni apoi, nu va ajunge să fie și nu va fi. — E adevărul adevărat. — Dar este cu putință ca vreun lucru să fie părtaș ființei altfel decât într-unul din felurile de mai sus? — Nu este cu putință. — Prin urmare, la faptul de a fi Unu nu ia parte în nici un fel. — S-ar părea că nu. — Dar atunci Unul nici nu ființează în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
o purtare ordonată”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXI, 1, p. 144) „Acela crede că a înviat Hristos, care se dă pe sine primejdiilor, care se împărtășește de patimile Lui, fiindcă acela care e părtaș Celui Înviat, este părtaș Celui Viu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Filipeni, omilia a XII-a, p. 213) ,,Mărturisire nu doar prin credință, ci și prin fapte, fiindcă dacă nu este și aceasta adăugată [celei prin
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXI, 1, p. 144) „Acela crede că a înviat Hristos, care se dă pe sine primejdiilor, care se împărtășește de patimile Lui, fiindcă acela care e părtaș Celui Înviat, este părtaș Celui Viu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Filipeni, omilia a XII-a, p. 213) ,,Mărturisire nu doar prin credință, ci și prin fapte, fiindcă dacă nu este și aceasta adăugată [celei prin credință] ne primejduim să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
duhovnicești, cap. 34, în Filocalia..., vol. XI, p. 57-58) „Întrebare: Spune-mi, Părinte, avem necredința în noi, sau dracii ne aduc la necredință? Răspunsul lui Ioan: Dracii ne aduc necredința din pizmă. Dar dacă o primim, ne face slujitori și părtași ai lor”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 84, în Filocalia..., vol. XI, p. 118) Roadele credinței „Sfârșitul credinței în Dumnezeu este veșnica odihnă în Dumnezeu; și astfel sfârșitul nostru este început al veșniciei”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sfârșitul legii este Hristos (Rom. 10, 4). Iar credința în El îndreptează și desăvârșește pe cel ce crede. Căci credința în Hristos, socotindu-se în locul faptelor legii și fiind întărită și arătându-se prin poruncile Evangheliei, face pe cei credincioși părtași de viața cea veșnică în Hristos însuși<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința în Hristos unind sufletul cu Hristos și făcându-l deci părtaș de desăvârșirea lui Hristos îl ridică mai presus de orice dreptate dobândită prin faptele legii. Căci
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în locul faptelor legii și fiind întărită și arătându-se prin poruncile Evangheliei, face pe cei credincioși părtași de viața cea veșnică în Hristos însuși<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința în Hristos unind sufletul cu Hristos și făcându-l deci părtaș de desăvârșirea lui Hristos îl ridică mai presus de orice dreptate dobândită prin faptele legii. Căci Hristos e mai presus de lege și e izvorul unei puteri mai presus de cea pe care și-o dă omul însuși, voind să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
footnote>”. (Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după Acrostih, cap. 103, în Filocalia..., vol. VII, p. 131) „Credincioșii sunt în chip vădit moștenitori ai lui Dumnezeu și împreună moștenitori cu Hristos (Rom. 8, 17), ca un fel de hristoși de al doilea, părtași ai firii dumnezeiești (2 Petru 1,4), fapt ce întrece toată mintea și scapă întregii înțelegeri. Iar prin aceasta se fac fii ai lui Dumnezeu și dumnezei prin lucrare și har. Ca atare, ei văd și pătimesc în chip mai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să se alăture războinicilor 28 care urmau să atace bogata cetate de dincolo de mare. Cei doi tineri primesc de îndată, ispita gloriei era prea mare și prilejul prea bun să iasă din acel colț uitat al Greciei și să fie părtași la o expediție cum alta nu mai fusese. Peleu îi lasă să se ducă, n-ar fi putut să facă altfel, și, din felul în care îl întreabă pe Nestor în amănunt despre neamurile grecești, interesat mai ales de ce anume
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
fost lui Foinix - și i-a rămas până la sfârșit - ca un fiu, el fiind, prin blestem părintesc, lipsit de bucuria de a avea copii. După ce l-a crescut, l-a învățat tot ce trebuia să știe ca războinic și ca părtaș la sfaturi. Apoi a plecat împreună 90 cu el la Troia. Când apare pentru întâia oară în acțiunea epopeii, este un om bătrân, foarte respectat de toți aheii. Ce este ciudat e că, la această primă apariție, îl vedem nu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Ca să sufere printre oameni? Pentru niște ființe care, dintre tot ce răsuflă și se mișcă pe pământ, sunt cele mai nefericite? Ar fi putut să se întrebe cum de s-au molipsit caii de la durerea omenească, cum de pot fi părtași la iubire și moarte, cum, nemuritori fiind, au ajuns să le pese într-atât de ceva pieritor. 97 Ahile în acțiunea Iliadei Pentru a ajunge la o judecată și un sens, se cuvin întâi enumerate, ca văzute dinafară, actele lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și cu bucurie zbor. De-acum așa o să trăiesc, cu bucurie, / Cu bucurie pe sub florile ce-atârnă de pe ram.“ Analogiile cu poemul eminescian sunt, până la un punct, izbitoare, numai că la Eminescu zburătorul, parcă vorbind în numele lui Ariel, se arată părtaș la o mai largă cuprindere cosmică: „Ce sunt oare zburătorii? / Vin din rumenirea serii, / Și din fundul sfânt al mării“, „Uitându-se norilor / Calea zburătorilor“ / „Căci îi vede / Cine-i crede, / Le năzare / La oricare / L-a chemat din noaptea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și să se alăture războinicilor care urmau să atace bogata cetate de dincolo de mare. Cei doi tineri primesc de îndată, ispita gloriei era prea mare și prilejul prea bun să iasă din acel colț uitat al Greciei și să fie părtași la o expediție cum alta nu mai fusese. Peleu îi lasă să se ducă, n-ar fi putut să facă altfel, și, din felul în care îl întreabă pe Nestor în amănunt despre neamurile grecești, interesat mai ales de ce anume
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
fost lui Foinix - și i-a rămas până la sfârșit - ca un fiu, el fiind, prin blestem părintesc, lipsit de bucuria de a avea copii. După ce l-a crescut, l-a învățat tot ce trebuia să știe ca războinic și ca părtaș la sfaturi. Apoi a plecat împreună cu el la Troia. Când apare pentru întâia oară în acțiunea epopeii, este un om bătrân, foarte respectat de toți aheii. Ce este ciudat e că, la această primă apariție, îl vedem nu printre mirmidoni
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Ca să sufere printre oameni? Pentru niște ființe care, dintre tot ce răsuflă și se mișcă pe pământ, sunt cele mai nefericite? Ar fi putut să se întrebe cum de s-au molipsit caii de la durerea omenească, cum de pot fi părtași la iubire și moarte, cum, nemuritori fiind, au ajuns să le pese într-atât de ceva pieritor. Ahile în acțiunea Iliadei Pentru a ajunge la o judecată și un sens, se cuvin întâi enumerate, ca văzute dinafară, actele lui Ahile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și cu bucurie zbor. De-acum așa o să trăiesc, cu bucurie, / Cu bucurie pe sub florile ce-atârnă de pe ram.“ Analogiile cu poemul eminescian sunt, până la un punct, izbitoare, numai că la Eminescu zburătorul, parcă vorbind în numele lui Ariel, se arată părtaș la o mai largă cuprindere cosmică: „Ce sunt oare zburătorii? / Vin din rumenirea serii, / Și din fundul sfânt al mării“, „Uitându-se norilor / Calea zburătorilor“ / „Căci îi vede / Cine-i crede, / Le năzare / La oricare / L-a chemat din noaptea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
piardă „CuvântulVieții” ca stare de „înviere”, lucru considerat de Mântuitorul ca o „că-dere între tâlhari”, „jefuire”, „rănire” și lăsare „abia vii” (Luca 10, 30). Mărturisind credința adevărată prin Jertfa Mântuitorului și,deci, „învierea” lor prin El, Sfinții Părinți se făceau părtași, ca și Sfinții Apostoli, nu numai la „Învierea” Sa, ci mai ales la „comoara”(Matei 13, 44) vieții ascunsă în viața Sa ca într-o „țarină”, dar vădităca „aur lămurit în foc” (Apocalipsa 3, 18). Ei vedeau, astfel, această „comoară
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
la firea Sa divină” (2 Petru 1, 4), căci „Cuvântul s-afăcut trup” (Ioan 1,16), ceea ce a însemnat și „îndreptarea Sa înduhul” (1 Timotei 3, 16). Îndemnul Mântuitorului către sfinții Săiucenici în plinătatea Sa, la care ei s-au făcut părtași ca la un adânc dumnezeiesc (Luca 5, 11), avea să fie: „Aruncați mreaja de-adreapta” (Ioan 21, 6), ceea ce însemna întoarcerea la calea ascultăriiSale ca „ședere de a dreapta” (Psalm 109, 1). Același sens îl au șicuvintele Maicii Domnului de la nunta din
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
must într-un strugure șizici: Nu-l rupe, că în acesta se află o binecuvântare, tot astfel voiface și Eu cu slujitorii Mei: Mă voi feri să stric tot” (Isaia 65, 8).Mântuitorul a chemat pe ucenicii Săi să devină părtași la aceastădesăvârșire a Tatălui Său: „Rămâneți în Mine și Eu în voi. Dupăcum mlădița nu poate să aducă roadă de la sine dacă nu rămâne înviță, tot așa nici voi dacă nu rămâneți în Mine. Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
că nu auforțat pe nimeni: „Ce ai cu noi, Iisuse!” (Matei 8, 29). Dar puterea Mântuitorului de a lumina în întuneric cu căldura harului este per-manentă până la sfârșitul veacurilor, atât chemând stăruitor la priveghere pe cei ce s-au făcut părtași harului Său, când zice: „Privegheați că de-ar ști stăpânul casei la care ceas din noapte vine furul,ar priveghea și n-ar lăsa să-i spargă casa” (Matei 24, 42-43); cât și cândanunță judecata finală asupra celor ce au
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Prin venirea Duhului invocat are loc mutarea lor în ungerea luiHristos, despre a Cărui Botez s-a spus: „Ai iubit dreptatea și ai urâtnedreptatea, pentru aceea Te-a uns pe Tine Dumnezeul Tău cu untdelemnul bucuriei mai mult decât pe părtașii Tăi” (Psalm 44, 9).Dacă Sfinții Părinți spun că harul este ca un creion, pe care dacă îlpui în mișcare, scrie<footnote Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheza I, 3, PG, vol. 33, col. 373; „După cumcondeiul s-au săgeata are
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]