1,724 matches
-
de „rigoare științifică.” Niciodată acești documentariști fără chemare nu vor înlătura singurele adevăruri ale istoriei pe care le-a statornicit imaginația vizionară a unor genii ca Iorga. Fără imaginație ce e istoria? Despre Iorga s-a tot spus că era pătimaș și grăbit, că a scris prea mult ca să poată verifica totul, că a fost un spirit mărginit și înapoiat care nu înțelegea arta modernă, că n-ar fi trebuit să facă politică etc. În privința contactului cu arta și poezia modernă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
scriitorului francez. Inconsecvențe există și în ceea ce privește scriitorii români. Al. Vlahuță și B. Delavrancea sunt, în 1893, comentați favorabil, dar criticați în 1894, după declanșarea polemicii cu „Viața”. I. L. Caragiale, Al. Macedonski, T. Maiorescu nu sunt scutiți de criticile și ironiile pătimașului redactor-prim. Scriitorii care au publicat versuri și proză în A.l., alături de A. Bacalbașa, Tr. Demetrescu, A. Steuerman, I. Păun-Pincio, sunt Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), Radu D. Rosetti, Virgiliu N. Cișman, G. Russe-Admirescu. Cronica dramatică este redactată mai ales de
ADEVARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285189_a_286518]
-
din Intrare liberă sunt pline de drame mici, compuse cinematografic, ușor exasperante. Prozatoarea mânuiește perfect procedeele optzeciste, dar fără obișnuitele comentarii ironice, ci cu îndrăzneala, patetism și „inhibiție controlată”. Contactul cu o lume depreciata și rea se adâncește în imagini pătimașe, violente, nevrotice. Romanul-manuscris Neputința, tradus în franceză cu titlul S’îl est défendu de pleurer (1988), este un pamflet-invectivă, fără o deosebită valoare estetică. M. figurează cu o suită de poeme (Stop-cadru) în volumul colectiv Unsprezece poeți (1981). SCRIERI: Intrare
MAILAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287957_a_289286]
-
nu ar fi fost o comunitate, ci că era acel tip de comunitate de care burghezia se teme, În care poliția nu poate pătrunde, pe care guvernul nu o poate controla și În care inițiativa este de partea claselor populare pătimașe, nestăpânite și pline de resentimente politice”. Dacă, după cum susțin mulți, Comuna din Paris din 1871 a fost Într-o oarecare măsură o Încercare a celor exilați la periferie de către Haussmann de a recuceri orașul („la reconquête de la Ville par la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Vianu nu reușea să-și ascundă sub ironie judecata necruțătoare. În schimb, Se-ntorc cocorii (1926) este o carte închegată, alcătuită mai ales din pasteluri, de influență coșbuciană, distanțându-se totuși de aceasta prin câteva tușe apăsate referitoare la dragostea pătimașă. Litanie și dorință aprinsă, pe acordurile unei cântări armonioase, în limbaj extrem de simplu, versul denotă autenticitatea trăirii, ca în melodiile lăutărești. Autorul se dovedește însă un virtuoz al tehnicii de versificație în Pro gloria Bacchi (1927), unde se împletesc legenda
IONESCU-OLT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
plicticoasă însăilare de însemnări de lectură. Cronicar literar activ, I.-C. a scris mult și despre cele mai variate subiecte. Câteva dintre articolele publicate în „Românul literar” le-a strâns în broșura Note (1905). Critica lui este însă mai întotdeauna pătimașă, nedreaptă. Dorința de a fi original cu orice preț, de a uimi îl face să se opună evidenței, bunului-simț. Astfel, el neagă, în numele unei așa-zise purități a operei literare, efectele influenței folclorului asupra literaturii române culte, îi contestă lui
IONESCU-CAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287588_a_288917]
-
C. Dobrogeanu-Gherea, cu interpretările lui sociologice, el stăruie asupra caracterului de clasă al literaturii. Profesează, nu fără alunecări în sociologism vulgar, o estetică deterministă. Militând pentru o artă cu rădăcini în realitate, intră în conflict cu adepții esteticii junimiste. Adversar pătimaș și adesea incomprehensiv al Junimii, I.R. își însușise totuși, prin Gherea, teoria maioresciană a „formelor fără fond”. Combătând doctrina „artei pentru artă”, polemistul îi opune, cu o fervoare învecinată uneori cu fanatismul, un alt tip de artă, altruistă, socială și
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor). Imaginea scriitorului ar putea fi cea dintr-o încercare de portretizare pe care i-o face Eugen Barbu: „În câmpul literar a apărut un individ păduros, dur, cu ceva apăsat în mers și glas, cu o revendicare pătimașă în ședințele noastre de breaslă. M-au impresionat [...] logica lui țărănească, patosul său subteran pentru adevăr.” Între 1965 și 1967 este redactor-șef adjunct la „Gazeta literară”. Colaborează în special cu articole pamfletare și polemice - reunite apoi în volumele Fragmentarium
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
îi va recunoaște lui Eminescu talentul, explicând evoluția lui „nefericită” prin influența Junimii. Între cei împotriva cărora L. a dus campanii polemice este și V. Alecsandri. Iritat de „domnia” literară a acestuia, Macedonski îi supune opera unei analize critice tăioase, pătimașe, reproșându-i superficialitatea (din cauza inexistenței unei experiențe a durerii), sărăcia ideilor, excesul diminutival. Răspunsul Junimii va fi ignorarea disprețuitoare a L. și a directorului său. Dar capitolul campaniilor revistei este mult mai amplu. Articolul Les Petits maîtres, semnat Polit, îi
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
1925). Toate recompun o imagine, deopotrivă documentară și pitorească, a unei etape din viața scenei românești. Îndrăgostit de teatru și de slujitorii lui, L. știe și să decupeze ironic varii tipuri umane, să facă figură de moralist ori să pledeze pătimaș pro domo. SCRIERI: Mihail Kogălniceanu, București, 1891; Floarea din Firenze, București, 1893; Cerșetorul, București, 1894; Îngerii lui Rafael, București 1894; Din tainele scenii, Craiova, 1898; De-ale teatrului la noi și-n alte țări, București, 1907; Treizeci de ani de
LIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287842_a_289171]
-
Încă nu terminasem această experiență, dar eram mult Înainte lor, am fost capabilă să rezonez profund cu plîngerile, teama și confuzia lor. Într-o zi i-am făcut o vizită unei prietene care era cunoscută pentru faptul că era extrem de pătimașă și Încăpățînată, cu o personalitate foarte de puternică. Nu avem nici o veste despre ea de o bună bucată de vreme și am vrut să văd ce face. Mi-a spus fără menajamente, avînd o voce monotonă, că nu Îi mai
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
mine m-a apucat din senin mania de a-i călca cămășile lui Tarkie. Iar pe Lulu mereu o apucă să dea cu aspiratorul prin toată casa. — Cu aspiratorul? o privesc sceptic. Nu mă Închipui deloc copleșită de o dorință pătimașă de a da cu aspiratorul. — Cum Îți zic! Tone de femei se-apucă să frece podeaua... Tace În clipa În care se aude sunînd interfonul, și ridică receptorul de la intrare. — Alo, locuința familiei Brandon! Ascultă un moment, apoi apasă butonul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
1999, Relatos fantásticos [Povestiri fantastice], Barcelona, 1999, Maitreyi, Barcelona, 2000, Diario portugués [Jurnal portughez], Barcelona, 2001; Emil Cioran, El ocaso de pensamiento [Amurgul gândurilor], Barcelona, 1995, El libro de las químeras [Cartea amăgirilor], Barcelona, 1996, Breviario de los vencidos [Îndreptar pătimaș], Barcelona, 1998; Norman Manea, El sobre negro [Plicul negru], Madrid, 2000; Camil Petrescu, El lecho de Procusto [Patul lui Procust], Madrid, 2002. Repere bibliografice: Ileana Mihăilă, „Româna este cea mai interesantă dintre toate limbile romanice” (interviu cu Joaquín Garrigós), „Curierul
GARRIGÓS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287170_a_288499]
-
de a face un remarcabil portret lui B.P. Hasdeu. Relațiile, uneori tensionate, dintre Maiorescu și Eminescu sau personalitatea controversată a lui Macedonski sunt, de asemenea, tratate nuanțat, în termenii cei mai potriviți. Octogenarul lasă în urmă frământările omenești și izbucnirile pătimașe, scrisul său desfășurându-se calm, adesea luminat de înțelepciunea vârstei. SCRIERI: Meditațiile lui Gr. Alexandrescu, București, 1896; O carte de vizită, Iași, 1898; Gura lumii, Iași, 1909; Ursita, Iași, 1911; Din caietul de note și reflexii, I-III, Iași, 1929-1932
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
București, 1968; Nevinovățiile viclene (în colaborare cu Luca Ion Caragiale), București, 1968; Despre câteva absurdități folositoare, București, 1971; Eseuri, pref. Șerban Cioculescu, București, 1971. Traduceri: Thomas de Quincey, Spovedania unui mâncător de opiu, București, 1946; Francis Jammes, Romanul unei fete pătimașe, București, f.a; Heinrich Mann, Supusul, București, 1954 (în colaborare cu Ion Frunzetti); Ion Marin Sadoveanu, Fin de siècle à Bucarest, București, 1958. Repere bibliografice: Pușcariu, Călare, 119; Ileana Corbea, Convorbire cu Ioan D. Gherea, MS, 1975, 4; Barbu Cioculescu
GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287244_a_288573]
-
ei, o minoritate, fuseseră reeducați și aveau reacții schizoide. Alții, foarte puțini, mai aveau totuși curajul să povestească ce se Întâmplase În Gulag. Existau, prin urmare, trei tipuri de deținuți eliberați din Închisori: tăcuții nereeducați (majoritatea), „limbuții” nereeducați (care povesteau pătimaș despre Gulag și Își manifestau anticomunismul) și reeducații (dintre care, o parte, au devenit colaboratori ai Securității). Răspund acum la un alt reproș: nu m-am referit la intelectualitate, la intelighenție, ca fiind reeducată; În orice caz, chiar dacă și printre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
generalizează și ne-ați spus că pe noi nu ne mai interesează acest fragment de istorie. Dimpotrivă, cred că pe noi ne interesează mult mai mult problema aceasta. Unii dintre dumneavoastră simțiți că nu vă mai interesează, tocmai pentru că sunteți pătimași, și mai aveți În minte un regim pe care Încercați să-l uitați, și poate de aceea aveți un discurs În care se spune ceva de genul „Noile generații nu mai sunt interesate de ceea ce s-a Întâmplat atunci...”. Oricine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tatăl scriitoarei a fost deținut politic, condamnat la moarte; i se preschimbă pedeapsa în douăzeci și cinci de ani de temniță, din care execută doisprezece). Romanele dezvăluie atitudini și destine morale, politice și sunt scrise cu încărcătură emoțională evidentă, poate chiar prea pătimaș. În poezia din volumul de debut, Colind târziu (1990), se face simțită o orientare pronunțat religioasă, imagistica fiind încărcată artificios și strident cu simboluri din textele biblice. SCRIERI: Colind târziu, Cluj-Napoca, 1990; Grădina internatului de fete, Cluj-Napoca, 1995; Ultimul refugiu
FLORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287030_a_288359]
-
Nancy, teza de licență în drept, pe care o va publica întâi în gazeta „Prutul”, apoi în broșura, de vederi democrate, Cestiunea evreilor e o cestiune morală (1897). Într-o altă broșură, Monăstirea liberală și criza morală (1901), îi atacă pătimaș, cu virulente accente sarcastice, pe liberali. Înscris în Partidul Conservator, își argumentează cu aplomb ideile în „Epoca”, unde e redactor, în „Protestarea”, cotidian înființat de el în 1906, și în Camera Deputaților, unde, în pofida lucidității luărilor de poziție, excesele de
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
fazele controversei nestoriene și este deplânsă schimbarea de atitudine a lui Ioan de Antiohia; în fine, într-o scrisoare adresată lui Alexandru de Hierapolis, Euteriu reia argumentele împotriva cristologiei lui Chiril, încercând să salveze măcar în parte frontul antialexandrin. Stilul pătimaș al epistolelor îl regăsim și într-o operă transmisă în greacă și în latină printre scrisorile lui Atanasie sub titlul Confutațiuni ale anumitor propoziții, în două recenzii (una abreviată), și pe care Fotie o cunoștea ca operă a lui Teodoret
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
umorul dintr-o vorbă de duh, se regăsesc aici. Temperament vindicativ, încercat poate și de un sentiment de vinovăție de clasă pentru starea de lucruri din țară, G. abordează pamfletul politic, în veșmântul străveziu al satirei. Marele vornic era un pătimaș, cu un surplus de umoare neagră. Titlul general al scrierilor sale dramatice este Istoria Țării Rumânești. Starea Țării Rumânești pă vremea streinilor și a pământenilor. Comedia Starea Țării Rumânești (scrisă prin 1831) are două compuneri anexe: Povestea huzmetarilor și Obșteasca
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
1977, în volumul colectiv Dintre sute de catarge, îngrijit de Mihai Cimpoi, H. va experimenta ulterior mai multe formule. Chiar dacă desprinderea de viziunea liricizantă a lumii și a poeziei este incompletă, când și când printre durități, ironii și prozaisme izbucnind pătimaș câte o metaforă („Și-n scoicile tăcerii nisipul se îmbată”, „E frig în cuvânt și în suflet cad ploi” etc.), prin placheta de versuri Clepsidra reveriei, apărută târziu, în 1996, autorul se înscrie în parametrii atitudinii poetice optzeciste. SCRIERI: Clepsidra
HOSTIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287452_a_288781]
-
pe care se străduiește să îi doboare de pe soclurile pe care i-a așezat tradiția critică. Idealul său, declarat orgolios prin interviuri, este o carte cu titlul Inactualitatea lor, adică a lui Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu ș.a. Nonconformismul pătimaș și încrâncenat ajunge să îi descalifice atitudinile critice care vizează, de pildă, „mediocritatea” lui Nichita Stănescu, dar se constituie laudativ la adresa unor poeți cu operă nesemnificativă. În primul caz, demonstrația se construiește în jurul unor exemple culese de la periferia valorică a
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
răsar din întunericul trecutului ca licuricii noaptea și ei îmi cer să fiu om înainte de a fi literat. Viața pentru ei a fost năpraznică.” Pentru oamenii din povestirile lui, viața este, într-adevăr, o luptă aprigă. Fiecare dintre ei năzuiește pătimaș spre o altfel de existență. Nici unul nu poate admite să rămână captiv într-un orizont îngust, limitat, nu poate suporta constrângerile, prejudecățile și convențiile sociale arbitrare. Unii vor să trăiască așa cum îi îndeamnă sângele lor aprins, clocotitor, să simtă voluptatea
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
o „inocentă și sfântă imoralitate” ( G. Călinescu). Chira Chiralina istorisește destinul tragic al unor ființe care au dorit să spargă normele și convențiile sociale, să scape de îngustimea și meschinăria unei existențe banale și să trăiască după porunca inimilor lor pătimașe. Mama Chirei ispășește din greu voluptatea pasiunii. Fiică a unui hotelier bogat din Brăila, fusese măritată de tatăl ei, în mod silnic, cu un om aspru și violent, covârșit de setea după aur, și căzuse victimă brutalității acestuia. De câteva
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]