3,219 matches
-
U.S.A.), Cristopher E. Ellington (U.S.A.), David J. Nielsen (U.S.A.), Constantin Frosin (România), Roger Sedarat (U.S.A.), Mircea Monu (România), Alexandru Surdescu (România), Eugen Evu (România), Tom Gundersen (U.S.A.), Gh. Niculescu (România), B. Venkateswara Rao (India), Victor Păun (România), Adrian Botez (România), Nicolae Nistoroiu (România), Ivan Frimmel (South Africa). Cartea are fragmente în 8 limbi: engleză, germană, albaneză, greacă, sârbo-croată, rusă, română și franceză. Dacă tot vorbeam anterior despre timp, iată o strofa dintr-o splendida poezie a
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339492_a_340821]
-
Un valoros teatru paradoxist întâlnim la Tom Gundersen. Spicuim din distihurile inteligente ale lui B. Venkateswara Rao: “Communication : To make something Known / To the one who deserves it”, “Philosophy: Aerial view / Of any subject”, “Nature: Evolves / Exclusive of egoism”. Victor Păun scrie original și ne amintește de moroii lui Marin Sorescu: “- Ce mai faci, Ioane ?... N-ai mai dat nici un semn de viață. / - D’apăi, în ultima vreme nici n-am mai trăit”. Cu mult talent, Adrian Botez valorifica sonoritățile limbii
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339492_a_340821]
-
U.S.A.), Cristopher E. Ellington (U.S.A.), David J. Nielsen (U.S.A.), Constantin Frosin (România), Roger Sedarat (U.S.A.), Mircea Monu (România), Alexandru Surdescu (România), Eugen Evu (România), Tom Gundersen (U.S.A.), Gh. Niculescu (România), B. Venkateswara Rao (India), Victor Păun (România), Adrian Botez (România), Nicolae Nistoroiu (România), Ivan Frimmel (South Africa). Cartea are fragmente în 8 limbi: engleză, germană, albaneză, greacă, sârbo-croată, rusă, română și franceză. Dacă tot vorbeam anterior despre timp, iată o strofa dintr-o splendida poezie a
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339533_a_340862]
-
Un valoros teatru paradoxist întâlnim la Tom Gundersen. Spicuim din distihurile inteligente ale lui B. Venkateswara Rao: “Communication : To make something Known / To the one who deserves it”, “Philosophy: Aerial view / Of any subject”, “Nature: Evolves / Exclusive of egoism”. Victor Păun scrie original și ne amintește de moroii lui Marin Sorescu: “- Ce mai faci, Ioane ?... N-ai mai dat nici un semn de viață. / - D’apăi, în ultima vreme nici n-am mai trăit”. Cu mult talent, Adrian Botez valorifica sonoritățile limbii
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339533_a_340862]
-
U.S.A.), Cristopher E. Ellington (U.S.A.), David J. Nielsen (U.S.A.), Constantin Frosin (România), Roger Sedarat (U.S.A.), Mircea Monu (România), Alexandru Surdescu (România), Eugen Evu (România), Tom Gundersen (U.S.A.), Gh. Niculescu (România), B. Venkateswara Rao (India), Victor Păun (România), Adrian Botez (România), Nicolae Nistoroiu (România), Ivan Frimmel (South Africa). Cartea are fragmente în 8 limbi: engleză, germană, albaneză, greacă, sârbo-croată, rusă, română și franceză. Dacă tot vorbeam anterior despre timp, iată o strofa dintr-o splendida poezie a
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoxismul la maturitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339553_a_340882]
-
Un valoros teatru paradoxist întâlnim la Tom Gundersen. Spicuim din distihurile inteligente ale lui B. Venkateswara Rao: “Communication : To make something Known / To the one who deserves it”, “Philosophy: Aerial view / Of any subject”, “Nature: Evolves / Exclusive of egoism”. Victor Păun scrie original și ne amintește de moroii lui Marin Sorescu: “- Ce mai faci, Ioane ?... N-ai mai dat nici un semn de viață. / - D’apăi, în ultima vreme nici n-am mai trăit”. Cu mult talent, Adrian Botez valorifica sonoritățile limbii
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoxismul la maturitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339553_a_340882]
-
de Prof. Univ. Dr Florentin Smarandache, Universitatea New Mexico Din „tagma” noastră, a matematicienilor - poeți romăni contemporani, printre care aș mai cita pe Acad. Gheorghe Păun și profesorii Viorel Dinescu, Ioan Toderiță, și Marinela Preoteasa, se remarcă prin zel și pasiune lirică brăileanul Aurel M. Buricea. Ca dascăl, domnul Buricea și-a dedicat viața satului său natal, Ulmu, din județul Brăila, unde a fost pe rănd
Un matematician bacovian () [Corola-blog/BlogPost/339652_a_340981]
-
etern. Prin atributul de a atrage cititorul în spațiul ei, oferindu-i, cu fiecare pagină, alte dimensiuni, cartea pare unui lector pasionat ca Adrian Cioroianu, un Paradis în schimbare. Paralela Cartea de hârtie versus carte electronică îl ajută pe Gheorghe Păun să pună în lumină concluzii interesante. Sorana Georgescu-Gorjan nu-și pune decât o singură problemă: Viitorul cărților despre Brâncuși în România. Parafrazând termeni în domeniu, Marian Victor Buciu ajunge la un titlu deosebit, care îmbină nuanțe arhaice și neologice : Bookisind
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339658_a_340987]
-
purtări, conformă sieși. De aici de sus, se poate ignora timpul. Lumea locuind pe etaje, se află concentrată în cercurile ei. Suspiciunea însă: „Călătorind pe siameze oglinzi / Ne bănuim... / Spintecați, se preling, spre stele pești blânzi, / Tomnatic își năruie ceața păunul” va echivala mereu începutului starea de fapt a căsătoriei, indiferent de câți ani s-au scurs împreună și necazuri peste soți. Se poate vorbi de un egoism dublat, dacă în căsnicie, consoarta aduce, în loc de atitudine tonică, altă oglindă. Bărbatul va
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
marginea ei...”. Șansa aceasta n-a avut-o. Sentimentul de flăcău „tomnatic”, împărtășit de eul liric, apare din vina doar a ei, a iubitei față de care bărbatul nu are curajul să recunoască eșecul, nici față de sine, preferă să-l transfere păunului: „Tomnatic își năruie ceața păunul”. Păunul poate fi Narcis, cel încântat de sine, pe care maturitatea îl prinde singur și atunci își dă seama că fericirea lui ar fi provenit din conviețuire. Unele poeme sunt replici moderne ale textelor eminesciene
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
a avut-o. Sentimentul de flăcău „tomnatic”, împărtășit de eul liric, apare din vina doar a ei, a iubitei față de care bărbatul nu are curajul să recunoască eșecul, nici față de sine, preferă să-l transfere păunului: „Tomnatic își năruie ceața păunul”. Păunul poate fi Narcis, cel încântat de sine, pe care maturitatea îl prinde singur și atunci își dă seama că fericirea lui ar fi provenit din conviețuire. Unele poeme sunt replici moderne ale textelor eminesciene. În Lecturi după natură, sursa
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
avut-o. Sentimentul de flăcău „tomnatic”, împărtășit de eul liric, apare din vina doar a ei, a iubitei față de care bărbatul nu are curajul să recunoască eșecul, nici față de sine, preferă să-l transfere păunului: „Tomnatic își năruie ceața păunul”. Păunul poate fi Narcis, cel încântat de sine, pe care maturitatea îl prinde singur și atunci își dă seama că fericirea lui ar fi provenit din conviețuire. Unele poeme sunt replici moderne ale textelor eminesciene. În Lecturi după natură, sursa de
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
înfloriți răspândeau peste oraș miresme îmbătătoare. Căruțele încărcate cu saci plini de cereale se îndreptau spre târgul de la poalele dealului și depresiunii Cozancea. Pe strada principală, îmbrăcat într-un costum negru și pălărie de fetru, m-am întâlnit cu Pincio Păun, prieten vechi, strecurat de mult în amintiri. După salutările și îmbrățișările călduroase, mi-a pus inevitabilă întrebare: - Ce mai este pe la Cluj? Mai apare „Tribuna”? Dar „Filarmonica”? Mai ții Cenaclul înființat de tine, „Vasile Sav”? Nu știam cum să-i
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME, PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340765_a_342094]
-
Teatrului. Au scos la vânzare canapeaua, două sofale și niscaiva cărți, care au aparținut lui Eminescu. Sora lui a murit și ea. Observi? Toate canapelele erau de culoare roșie. - Îți amintești de versurile lui?... L-am întrebat pe Pincio I. Păun. „Noaptea potolit și vântul arde focul în cămin Dintr-un colț pe-o sofa roșie eu în fața lui privesc Până ce mintea îmi adoarme, până ce genile-mi clipesc; Lumanarea-i stansă-n casă, somnu-i cald, molatic, lin”. Am întredeschis ochii. Trenul electric alunecă
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME, PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340765_a_342094]
-
istoria ș.a.până la o poezie vibrantă de emoții divine. Prima impresie este fără îndoială aceea că poetul și-a păstrat eleganța și sensibilitatea cunoscute din „Gânduri de la marginea lumii” (Ed.Rottarymond, Râmnicu-Vâlcea, 2010), o carte eveniment, pe care acad. Gh. Păun o recomandă cu autoritatea și competența Domniei Sale: „(Des)involt și temerar, căci poet e Baciul domnișan, cu carte-n regulă (...) solemn și șturlubatic, îl prinde pe Eminescu de braț, zâmbindu-i complice...”( Op.cit.p.5). Dacă în cartea amintită, ne punea
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
motivul fântânii, ca simbol al creației eterne, în armonie perfectă cu cosmosul: „Aș putea să fiu o fântână/ în care luna-și spală trupul/ moțăit în cearcănele copacilor”. Cu astfel de imagini lirice, superbe, putem spune (vorba d-lui acad. Păun) că poetul domnișan se ia „la braț cu Eminescu”... Imaginați-vă imaginea lunii care își spală trupul moțăit, în oglinda limpede a fântânii ! Ca să nu mai vorbesc de metafora „cearcănele copacilor”...Se simte,iată, curgând lirismul poetului prin apa vie
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Capitolul VII Acarul Păun Iarnă aspră dar fără vânt. Zăpadă nu mai mult de circa treizeci de centimetri. La primăvară trebuie să cumpăr o plită nouă, că la cea pe care o am acum, îi mai lipsesc din cercuri și, indiferent cu ce aș
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
sus să se vadă de ce intreprinderea cutare nu-și îndeplinește niciodată planul de producție și, de vină a fost găsit moș Gheorghe, paznicul. Pe furnizori îi ținea prea mult la poartă pentru control, pe beneficiari la fel și gata: acarul Păun! Întrebarea: cine este de vină pentru instalarea comunismului, nu este după părerea mea concludentă în sine. Nu este nevoie de țapi ispășitori, cutare sau cutare șef de stat pentru a le veșteji amintirea. Așa a bătut vântul istoriei la timpul
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
-i citez ca să nu-i supăr pe ceilalți? Liviu Comșia sau Mihai Petrescu? Stan V. Cristea, Vasile Delceanu sau prof. Alex. Dina, Șt. Marinescu? Florina Isache, Stelian Ciampuru, doctorul Viorel Dinu, Nicoleta Milea. George Tutcălău, D. Ciocan, Ciprian Anghel, Costel Păun? Și poate mai scriu măcar pentru 2-3% dintre cei 15.000 foști elevi? Ce este o carte, m-a întrebat Eusebiu Camilar. O construcție. Care are conținut și formă. Din cărămizi, ciment, marmură și alte materiale cu care poți ridica
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
purta inele, ca a ta, dar înțelepciune mai va. - Ne compari pe noi femeile cu animalele? - Nicidecum. Dar ar trebui să învățați de la ele. În lumea animalelor masculul se face frumos ca să fie acceptat de o femelă. Uită-te la păun sau cocoșul de munte. La alte specii mascul trebuie să dovedească puterea și înțelepciunea pe care femela o vrea pentru puiul ei. Voi, femeile de o anumită categorie, vă faceți frumoase ca să agățați banii viitorului soț. - Mă consideri vânătoare de
FEMEIA, UN PRODUS INDUSTRIAL? (REEDITARE) de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341201_a_342530]
-
în oseminte Sclipea în mod ciudat, fosforescent. În trup eu port clepsidre sfărâmate Și-n suflet doar lumini înlăcrimate. SONETUL ISPĂȘIRII În vârf de stea se răstignește vântul Și-o aripa atârnă-n cornul lunii În ochii limpezi se rotesc păunii; Pe crucea milei astăzi port Cuvântul. Mi-e tâmpla rezemata de-o himera De-un plâns ferice care curge-n sus Și sufletul se bucură nespus Când mă rotesc în dans de baiadera. Sunt piatră șlefuita de un fluviu Dar
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341455_a_342784]
-
dimensiuni foarte mari, ca cele de emu, nandu, tinamu, broască țestoasă, crocodil, flamingo, dar și o gamă bogată de ouă foarte mici, ca cele de porumbel, potârniche ori vrabie, pe lângă altele, de dimensiuni variabile, cum sunt cele de prepeliță, fazan, păun, rață, gâscă, curcă sau struț. Toată această bogăție de ouă vopsite, încondeiate artistic cu multă migală și pricepere, în cele mai diverse combinații de culori, împreună cu acelea în care coaja a fost tratată într-un anumit fel și lucrată ingenios
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
taina Poetului tipărită pe aer,/ binevestind robiților de Ea profeția din urmă ... ”, „Cum să mă împart, Doamne, când străjile cerului,/ lihnite-n Cuvânt îmi devoră până la foame/ și ultima vertebră a sinelui ... ”, „dincolo de steaua Canopus sunt munții pierzaniei,/ înapoia lor ‒ păunii: Poeții cu gură cerșită!”, „Gol de mine, conjuga-voi solemn: sum-esse-fui!”, „înger pleșuv cu lacrimi de albine!” A transpune abstracții din planul gândirii interiorizate în expresia lor materializată înseamnă a figura senzația Ideii: „Doamne, nu mă părăsi în fața Instanței Supreme
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
și artistică, este redactor la ziarul „Știrea”(1933-1937), alături de Alecu Constantinescu-tatăl dramaturgului Paul Everac, pune bazele societății artistice „Ateneul Popular Arădean”, care ia ființă la 16 septembrie 1931. Împreună cu un colectiv de redacție, format din Tiberiu Vuia, Alexandru Negură, Mihai Păun, Isaia Tolan, Pompiliu Barbu, Alecu Constantinescu, Eduard Găvănescu, protopop dr. Gheorghe Ciuhandu și Octavian Lupaș, membrii ai „Ateneului Popular Arădean”, editează „revista literară și culturală”- Hotarul, în 24 de pagini , al cărei prim număr apare în mai, 1933 . În articolul
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
Niculiță ( județul Neamț), Nicoleta Milea (București ), Raveca Vlașin (Dej ), Sebastian Golomoz ( Franța), Theodor Răpan (București ), Titina Nica Țene ( Cluj-Napoca), Victor Gr. Stan (București ), Victorița Duțu (București ), Virgil Ciucă (SUA ). În capitolul “Proză “ citim lucrări semnate de : Berthold Aberman ( Israel), Camelia Păun (Germania ), Dumitru K. Negoiță (Buzău ), Elena Adriana Răducan (Craiova ), Elean Buică (Canada ), Elisabeta Iosif (București ), Eliza Roha (București ), Emil Bucureșteanu ( Piatra Neamț),Gabriela Căluțiu Sonnenberg ( București), George Roca ( Australia), Ioan Adrian Trivan (Ploiești), Madeleine Davidsoan (Israel ), Magdalena Albu (București ), Muguraș Maria
CRESTOMAŢIA MIJLOC MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ROMÂNE DE PE TOATE MERIDIANELE LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341890_a_343219]