1,076 matches
-
ei oare În realitate niște dandy? Chiar dacă majoritatea Își petrec tinerețile la Paris, chiar dacă simt cei dintâi briza Occidentului, din câte ne-a stat la Îndemână să le reconstituim, viețile unor Ghica sau Kogălniceanu, ca și, de altfel, ale tuturor pașoptiștilor, nu au nimic În comun cu felul de a fi al unui dandy. Verva lor de Întemeietori culturali, atașamentul patetic pentru o sumă de valori sacre (propășirea patriei, binele obștesc, emanciparea culturală etc. etc.) sunt tot ce poate fi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
realiza Idealul Național... Care, domnilor?! vă întreb și mă întreb... Suntem o țară, dlor, care o parte mare din trupul ei e sub stăpânire străină, întregirea țării, dlor, este o dorință, a tuturor cetățenilor... Să ne amintim, dlor, de bătrânii pașoptiști - patriarhii Unirii - ce-au spus... - Vrem întregirea!, se înflăcără mulțimea din Salon, cutremurându-se bolțile. Vrem întregirea!... - Stați, dlor! Stați așa, nu vă grăbiți! Încercă să le potolească elanul un bătrân, fost parlamentar conservator. ... Mai întâi neatârnarea, dlor! Neatârnarea, mai
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
unde, de fapt, se creează romanul. Pe de altă parte, ea dezvăluie animozitățile româno-maghiare care se perpetuează și astăzi (și ele, gândesc, datează încă din momentul cuceririi Transilvaniei, sau mai precis a dominației ei), aspirațiile firești ale ardelenilor, consecințele revoluției pașoptiste, fenomenul emigrării, care sunt tot atâtea repere istorice benefice oricui să și le amintească sau să le afle, dacă sau născut acum 20 de ani. Cu alte cuvinte, autorul a muncit pentru cultura publicului larg, fără ca acesta să-i fie
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93034]
-
nuntă/ Și Partidul drag e naș". Într-adevăr, ne găsiserăm nașul! Clasicii erau tocați/ deformați/ malformați. Pe Titu Maiorescu îl considerau "nevalabil ideologic". Un fost ilegalist făcea mahala literară comunistă. Parcă-l aud: "Maiorescu junimistul e un trădător al idealurilor pașoptiste, un reacționar aflat în trena esteticii metafizic idealiste, un imitator al lui Schopenhauer. A făcut critică judecătorească. Ce turn de fildeș? Esteticul nu-i autonom. Eroare! Constantin Dobrogeanu-Gherea l-a nimicit (subliniați în caiete, tovarăși studenți) ni-mi-cit în polemica dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și pentru că scot din uitare atâtea scripta minora, observa Radu Vulpe, referindu-se la volumul Scrieri de V. Pârvan. „Totul se leagă” după cum ne-o probează iminenta istorie a istoriografiei române, ce prinde corp deocamdată într-o suită inelară: cronicari, pașoptiștii, „Junimea”, școala critică, noua școală, iar între ele numeroase studii și articole liante. Ca într-un mozaic prefigurat: fiecare piesă la locul ei. Această ordine este, neîndoielnic, fructul unei concepții și metodologii definite. Alexandru Zub ne apare ca un raționalist-umanist
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spunem numai că ea n-a ocolit nici una din marile teme ale istoriei românilor, ocupîndu-se pe rînd, cu aceeași voință înnoitoare, de ortodoxie ca element formativ al națiunii noastre 12, de elite în epoca modernă 13, de iluziile și deziluziile pașoptiștilor români 14, de fenomenul occidentalizării în spațiul carpato-danubian15, de populism 16 etc. Perioadei lui N. Ceaușescu i-a dedicat două cărți (una în colaborare)177, ceea ce înseamnă că urmărea de aproape evoluția regimului comunist din România. Era vorba, după opinia
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
altul, de Occidentul hegemonie și universalist care a impus și va mai impune încă forme nepotrivite. Pentru cei familiarizați cu acest tragism intelectuali și ideologi -, autohtonismul și occidentalismul nu reprezintă altceva decît cele două fețe ale aceluiași orgoliu. Din corespondența pașoptiștilor se desprinde violența și deriziunea identitară. După ce au crezut atît de mult în națiunea ce stătea gata să se nască și după ce au promovat atîtea schimbări utopice, ei gîndesc că e absurd să aplice principatelor programul pașoptist enunțat în februarie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
oferă principatele în acest moment." Evoluția pe plan economic, probată de animația porturilor libere Brăila și Galați, este pozitivă, însă se realizează într-o lume imobilizată social printr-o armătură de privilegii și de caste. Acești privilegiați sînt profund conservatori pașoptiștii îi vor ataca pentru egoismul lor social -, însă conservatorismul este adesea luminat, iar scrierile lor exprimă dorința pentru o ordine desăvîrșită. Revendicarea luptei contra abuzurilor se face pentru ei pe față. Denunțurile se îndreaptă către rușii care îi administrează, în vreme ce
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Tot ceea ce putea contribui la bunăstarea Principatelor a fost prevăzut de gloriosul Tratat de la Adrianopol și de dispozițiile Regulamentului organic". Liberalii aderă la anti-rusismul care separă adunarea tinerilor liberali europeni și consideră ca fiind un dezastru chiar și Regulamentul organic. Pașoptistul Bălcescu formulează o judecată hotărîtoare asupra consecințelor acestuia: "Mizeria, sclavia, depopularea și ruina țărilor noastre sînt fructul acestei monstruoase legislații, pe care ar fi trebuit s-o numim dezorganică". Englezii și francezii sînt purtătorii de cuvînt ai naționalităților. Ei apar
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cenzură meticuloasă, mai ales în Moldova, și printr-un fel de dorință de a ajunge direct la acțiuni eroice care pun în același plan, din Italia în Spania, din Franța și pînă în spațiile moldo-valahice, destinele carbonarilor și apoi ale pașoptiștilor. Tinerii din Iași și București, fii de mari boieri, de militari și de înalți administratori domnești, sînt eroi romantici; sînt entuziaști și totodată dezgustați: ei trăiesc încîntarea în fața unei misiuni dificile, dezgustul pentru o izolare provincială, mediocră în viziunea lor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
apărînd în alt loc la fel de repede. Armele lor erau arcul, lancea, sabia, securea și bîta. Îndată după inventarea prafului de pușcă, ei folosiră și tunurile, și mai tîrziu, muschetele". Prioritatea didactică și urgența publicării și difuzării, care implică adesea din partea pașoptiștilor un tip de scriitură stil "cronică", se află la originea lucrărilor lui Bălcescu, unul dintre apropiații lui Alecsandri. Cei doi patrioți se regăsesc la Neapole în 1847 unde Alecsandri se află cu iubita sa, Elena Negri, bolnavă. Amintirea călătoriei la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Propășirii, el publicase, din mai pînă în iulie 1844, un eseu consacrat puterii și artei militare la români. Argumentul îmbina amintirea istoriei eroice a Moldo-Valahiei cu identitatea românului ca țăran-soldat. Experiența complotului, a revoluției și a războiului, care, pentru majoritatea pașoptiștilor români se împlinește după cîțiva ani de ședere în Franța, determină apariția unei scriituri grăbite și autojustificatoare a istoriei sub forma unei fresce mult mai vaste, care integrează destinul României într-o viziune universalizantă a socialului, a democraticului și a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
colosul Nordului să respecte timp de trei luni întregi revoluția română? I-ați distras cu propriile voastre mîini patricide". Greșit informați în privința dezbaterilor interne ale culturii naționale franceze, militanții români văd în februarie 1848 o repetiție grandioasă a lui 1789. Pașoptiștii francezi așteaptă și ei o resurecție-revanșă: Cînd a izbucnit revoluția de la 1848 scrie Quinet n-a existat un om cît cuprinde acest teritoriu care să nu creadă că Franța urma să iasă din cercul servituții în care se învîrtea de la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
amintirea unei duble relații compusă din solidaritate și excludere. Solidaritatea, trăită la Paris, este de scurtă durată. Încă din luna iunie 1848, aceasta nu a mai avut mijloacele pentru a se exprima: Realpolitika învinge elanurile transnaționale. Michelet, care povestește aventurile pașoptistei doamne Rosetti, reamintește: "lat-o născută, această revoluție strălucitoare și pură! Dar cîte pericole! Dușmanul din toate părțile. [...] Turcii, rușii, austriecii, nu se vor abate ei asupra acestei țări nenorocite, fără apărare naturală, fără fortărețe, de atîtea ori deschisă dușmanului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care pledează pentru recunoașterea intrării sale pe scena internațională. Carol își va asuma, deci, riscul unui conflict, alături de ruși. Victoria îi va legitima puterea și va face din el urmașul voievozilor. El își asumă această aventură împreună cu consilierii și miniștrii, pașoptiști pașnici dar legați de idealul unirii și independenței de aproape douăzeci de ani. Independența are astfel puncte comune cu realizarea unei revoluții politice. În primăvara anului 1877, la București, guvernul format din conservator; este îndepărtat în favoarea liberalilor și radicalilor. Revendicarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
primăvară [...]. Fost-am prea îndrăzneț? N-am o părere prea bună despre forțele țării mele și valoarea instrumentelor de care dispun? N-am fost eu însumi la nivelul înaltului rol pe care Providența mi l-a atribuit?" Unii actori, vechi pașoptiști, exilați după revoluție, se arată de un pesimism violent. Rosetti, adresîndu-se prietenului său Bataillard în noiembrie 1863, declară: "Pentru a-ți descrie viața mea în acești șase ani petrecuți aici, mi-ar trebui un volum de douăzeci de foi de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sălile primăriei. Grupul provoacă imediat o oarecare nemulțumire în oraș. Atmosfera nu este favorabilă pentru critică, ci pentru mobilizarea patriotică în jurul ideii de națiune, de latinitate a ei, în jurul idealurilor Școlii Ardelene. La Iași, reprezentantul acestei școli patriotice, latiniste și pașoptiste este profesorul Bărnuțiu care vine din Transilvania, fiind aureolat de trecutul său pașoptist. El predă filosofia și este un profet pentru studenții săi discipoli care îl urmează și îl imită cu fanatism așa cum vor afirma junimiștii. Demersul inițial al grupului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în 1934, constă în bunul simț, în creația anonimă... Burghezia minte, își ascunde veritabila identitate plutocratică. Adaptîndu-și modelul democratic, ea pretinde o modernizare industrială amăgitoare. Într-un text din 1935, Vocația, factor determinant în cultura popoarelor, Rădulescu-Motru avansează ideea că pașoptiștii s-au înșelat: "împrumuturile făcute în Vest sub diferite forme împrumuturi de idei și de bani au fost folosite pentru ca beneficiile personale să fie fructificate și nu în sprijinul productivității culturale a țării". Poporaniștii și țărăniștii conservatori și progresiști impun
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Zeletin Burghezia română, produce un șoc. Textul este citit și studiat cu interes pentru că acesta distruge interpretarea devenită clasică, impusă de școala junimistă, care considera liberalismul burghez un produs de import, o formă fără fond. Modelul străin fusese introdus de pașoptiști care au riscat în privința Constituției de la 1866, fără să aibă nici mijloacele economice, nici audiența ideologică a unui asemenea joc. Zeletin afirmă că Principatele danubiene au intrat, începînd din 1820, în sfera de expansiune capitalistă a britanicilor care s-a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mult mai departe de o simplă polemică literară și de reflecția asupra funcției literaturii, fie ea liberă sau angajată. Poziția sa este aceea a intelectualilor care îl urmează și apreciindu-1 se situează în continuitatea unei viziuni progresiste a culturii române. Pașoptiștii au pus bazele referințelor unei identități deschise, împărțită cu aceea a națiunilor europene, într-un romantism sincronic; intelectualii occidentaliști sînt moștenitorii acestui fel de a gîndi cultura, o cultură universalistă, umanistă și deschisă. Viziunea lor optimistă eliberează identitatea unui specific
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de sterilitate doctrinară, însă le putem astăzi regăsi în colțurile cele mai ascunse ale sufletului nostru." Adevărul identității populare este antimaterialist, anticapitalist și se exprimă prin eroism și estetică. Parcursul României secolului al XIX-lea și însușirea naționalismului de către burghezia pașoptistă reprezintă o revelație: burghezia a folosit naționalismul, pervertindu-l, pentru a lupta împotriva vechiului regim, chiar în momentul în care ea determina țara să se deschidă la influențele străine. Fascismul are și un merit, acela de a fi separat ceea ce
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1865 până în decembrie 1869, având ca redactor responsabil și editor pe Ambrosiu Dimitroviță, iar din iulie 1866, după moartea acestuia, pe profesorul I. G. Sbiera. Articolul-program, semnat de Gh. Hurmuzachi, președintele Societății, indică o orientare ce continuă, în parte, aspirațiile pașoptiștilor. Revista își propunea să cultive interesul pentru literatura națională și pentru limba vie, să promoveze talente autentice, să practice o critică folositoare și nepărtinitoare și să desfășoare o amplă acțiune de culturalizare. În afară de cronici și articole despre teatru sau învățământ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
Dacia literară” apărută în 1840 la Iași, care prin titlu și program exprima voința de unitate națională a poporului român.Rezultat firesc al cerințelor unei societăți în care tendințele de înnoire trebuia, să se împletească cu preocupările pentru trecut, istoriografia pașoptistă ne apare, înainte de toate, ca produsul unui efort colectiv, în care s-au contopit diferitele inițiative și acțiuni individuale. Afirmarea ei nu s-a realizat totuși decât treptat; de pe altă parte, Dacă sub raportul atitudinii față de trecut și față de importanța
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
importanța cunoașterii acestuia, cărturarii vremii se plasează pe poziții asemănătoare, identice chiar uneori, contribuția concretă a fiecăruia dintre ei la dezvoltarea istoriografică nu este și nu putea fi aceeași. Cu Mihail Kogălniceanu se poate vorbi de un apogeu al istoriografiei pașoptiste. Este adevărat, raportul între tradiție 6 și inovație în opera sa nu este atât de net în favoare acesteia din urmă, cărturarul preluând nu numai prețuirea pentru istorie a înaintașilor și contemporanilor săi, ci și multe dintre ideile lor. El
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și formă, celor ale altor cărturari din epocă, după inițiativele sale au imprimat noi impulsuri cercetării trecutului și iau asigurat o mult mai largă bază documentară. Prin aceste merite, Kogălniceanu este, alături de Bălcescu, dar precedându-l principalul istoric al epocii pașoptiste și una dintre cele mai importante personalități ale istoriografiei române. A fost, deci firesc ca activitate sa de descifrare și de popularizare a trecutului, să atragă în mod frecvent atenția cercetătorilor. Opera istorică a lui Mihail Kogălniceanu este ca spirit
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]