1,556 matches
-
cadouri. Nu prea scumpe. Ceva hazliu, comic. Cum ar fi ursuleții de plus. Îmi plăcea foarte mult Paștele pentru că puteam mânca orice, dar acum cu boala mea (diabet) nu prea știu cum o să fie Paștele de acum înainte. TRADIȚIILE DE PAȘTE Ziua de Paște este o zi mult așteptată de toți creștinii deoarece Domnul Iisus Christos a înviat din morți după ce a fost răstignit pe Sfânta Cruce. El a pătimit multe pentru păcatele oamenilor și de aceea, în semn de credință
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
afară și face împrejurul Bisericii de 3 ori rostind: "Veniți de luați lumină!" și "Christos a înviat!". Enoriașii se îndreaptă spre mormintele rudelor și aprind lumânări pentru ca sufletele celor morți să primească și ei lumina Învierii. În prima zi de Paște copiii merg din casă în casă cu ouăle. Cu ani in urmă , în prima și a doua zi de Paște oamenii mergeau la horă în sat, dar cu trecerea timpului oamenii nu au mai respectat aceste tradiții și preferă să
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
spre mormintele rudelor și aprind lumânări pentru ca sufletele celor morți să primească și ei lumina Învierii. În prima zi de Paște copiii merg din casă în casă cu ouăle. Cu ani in urmă , în prima și a doua zi de Paște oamenii mergeau la horă în sat, dar cu trecerea timpului oamenii nu au mai respectat aceste tradiții și preferă să meară la discotecă. Îmbrăcămintea pe care aceștia o purtau era diferită de cea actuală: purtau costume naționale formate din ie
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
muncii? Poți să obții performanțe. Într-un an și patru luni de zile poți să... Ce-ar fi să taci un pic? Dar ce-ar fi să dispari? Gata. Uite, ia-o pe-acolo! Du- te! O să mă descurc. ...unde paștele mă-sii mi-o fi fost mintea?... UN AN ȘI PATRU LUNI!!! Băga-mi-aș... În Hațeg, neavînd prea multe informații, ne Învîrtim la Întîmplare Între cîteva cazărmi, fluturîndu-mi șovăielnic ordinul de Încorporare pe sub nasul unor caporali care nu pot
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
I-auzi, s-a răzgîndit... — Ia tăceți, liniște! Auzirăți că cică lumea i-a linșat pe unii din Partid. Ce n-aș da să pun și io mîna pe secretarul de partid de la noi, să-i umflu botu’, futu-i paștele mă-sii, că cît ne-a frecat cu raportările lui. Din televizor vorbește un general. Același decor inexistent, stă În picioare Însoțit de alte cîteva personaje despre care nu știm nimic, tot grupul e Încadrat de steaguri revoluționare. Anunță că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
adevăr, sistemul trebuie să-și îndrepte atenția și spre copii. Acțiunile pentru copii, precum și cadourile pe care le pregătește sistemul pentru ei sînt gesturi care trebuie să aibă loc de trei ori pe an: de ziua copilului, de crăciun, de paște. În zilele mai sus amintite, copiii se bucură foarte mult de tot ceea ce li se oferă, oferiți-le, deci, bucurii. Nu uitați de copiii fără părinți sau de cei din orfelinate, care au, poate, mai mult decît oricine, nevoie să
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
marii familii”, a „clanului”. Paradoxal, izvorul „sacerdotal”, tardiv, concordă în prezentare mai mult cu izvoarele considerate mai vechi, „jahwist” și „elohist”, decât cu cele intermediare, Dt/Dtr și Ezechiel, probabil, un semn că la origine existau mai multe tradiții cu privire la Paște; pe de lată parte, pentru că Ex 12 face parte din istoria exodului și a liturgiei sale (Ex 1-14) s-a impus asupra celorlalte eventuale tradiții. f) Revenind la celebrarea Paștelui, în noaptea, probabil cu lună plină, dinspre 14 spre 15
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fost istoricizate cu scopul de a permite alcătuirea unei „istorii a mântuirii”. 10.2. Azimele Din vremuri foarte îndepărtate, sărbătoarea Azimelor se află în strânsă legătură cu cea a Paștelui; în Noul Testament reiese că este identică cu páscha; începând cu Paște, timp de șapte zile, în casă nu trebuia să existe nimic dospit și cu atât mai mult nu era permis să se mănânce hrană dospită (Jeremias 1954). Totodată, sărbătoarea Azimelor este menționată și independent de cea a Paștelui (Ex 23
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a doua după sabat (mimmåḥorat haššabăt), din ziua în care ați adus snopul ca dar legănat, până în ziua următoare a săptămânii a șaptea, să numărați cincizeci de zile; atunci să aduceți o nouă ofrandă lui Yhwh”. Odată realizată legătura dintre Paște și Azime, data celebrării sărbătorii săptămânilor era ușor de calculat, dar în perioada în care cele două sărbători erau încă independente nu era chiar atât de simplu pentru că Azimele nu aveau încă o dată fixă deoarece nu putea avea loc înainte de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
precisă a expresiei „a doua zi după sabat”. Un grup de saducei (cf. 17.2.a), descendenții lui Boet, unul dintre ucenicii lui Antigon din Soco (secolul al III-lea î.C.), considera că e vorba de prima sâmbătă după Paște, adică la mai puțin de o săptămână după 15 nîsăn, și de aceea celebrarea cădea obligatoriu întotdeauna sâmbăta; fariseii susțineau însă că se identifica chiar cu ziua de 15 nîsăn, astfel că, numărând cincizeci de zile, sărbătoarea cădea între 5
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
exista înclinația de a considera Rusaliile o sărbătoare mai puțin importantă decât altele. În realitate, cei doi termeni folosiți pentru desemnarea acestei sărbători, ‘ășéret în ebraică și Pentēkostḗ în greacă, ne dovedesc mai degrabă că Rusaliile erau considerate exclusiv în funcție de Paște și Azime, nu însă ca sărbătoare în sine, dar ca o încheiere a acestora. Caracterul său secundar decurge și din transmiterea sa în liturgia creștină, făcând excepție unele grupuri sectare; faptul că în țările de limbă germană există o a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
care reflectă contextul ultimelor decenii de existență a templului, înainte să fie distrus de armatele lui Titus. Merită notat faptul că, în ciuda integrării tardive în istoria sacră, trăsătura sa de sărbătoare prin excelență agricolă s-a păstrat până târziu, spre deosebire de Paște și Azime care au trecut în plan secund sau chiar au renunțat total la legătura cu ciclul agricol. a) Încorporarea sărbătorii săptămânilor în „istoria mântuirii” este o dovadă în plus a însușirii sale de sărbătoare de mulțumire în timpul primului mileniul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
necunoscute, data la o lună după aceea. În Sud, regii continuau să se îngrijească de cult ca preoți și reformatori. La sfârșitul perioadei monarhice, Ez 45,25 arată că săptămâna sărbătorii „colibelor” se celebra explicit în relație cu cea a Paștelui și a Azimelor pe care o urma (sau o precedea) cu exact șase luni. a) Unii comentatori susțin că înainte de exilul din Babilon nu exista o astfel de sărbătoare și că, din acest motiv, era imposibil ca regele să aibă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cunoscut o viață, este încruntat și oarecum încordat. Bașca, seamănă cu Charlie Chaplin. Dar asta nu mă prea preocupă. Dacă întorci fotografia, pe verso poți vedea scris de mână cu creionul: Chișinău, 1928, a doua zi de Paște probabil un Paște timpuriu și rece, judecând după copacii încă neînfrunziți din fundal. În primăvara anului 1944, când apropierea frontului dinspre Est se dovedea a fi deja iminentă, basarabencele (vorbesc de cele rusoaice și nu mă îndoiesc că, printre acestea, și cele două
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mult mai profunde; 2) Sacramentul reconcilierii este în legătură strânsă cu Euharistia. Legătura dintre aceste sacramente provine din faptul că ambele sunt evenimente sacramentale de reconciliere, ambele iartă păcatele, deși prin semne distincte, și ambele au ca punct de referință Paștele Domnului. Euharistia însă dă plinătate și roadelor reconcilierii sacramentale și îi unește pe oameni în iubire cu Dumnezeu și între ei. Pastorala Bisericii vrea să îl insereze pe creștin într-o viziune și o dimensiune a convertirii continue, în care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de primăvară, iar în cornul rediului cucii se jucau de-a v-ați ascunselea. În vinerea aceea, Toaibă a venit acasă mai încărcat ca niciodată. Da’ știu că ai adus de toate, Toadere. Păi nu vine Paștele, Marandă? Vine el Paștele, da’ tare mă tem că mai vine și altceva... Numai să nu fie cine știe ce nenorocire. Încolo... am spinarea tare. Și ce dacă ai tu spinarea tare, dacă eu n-aș avea... Ce să ai tu când văd că înflorești odată cu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
actul de reconsiderare a realității: A fi surprinde / a surprinde a fi / tu însuți surpriza sau: vapor fără porturi / tren fără gări / nor fără ceruri / eu fără mine sau: Buzele crinului / înverzite de iarba / pe care-atât de discret / o paște sau: Un munte / cum un uger / nemuls etc.). Poetul selectează segmente ale realității, cărora le dezvăluie sensuri, definindu-le (Izvoarele au un limbaj strict./ Ele ne silesc să-ngenunchem / spre a ne răpi setea. / Înzestrate cu ea vorbesc ori tac
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
s-au întors în Galilea, în cetatea lor Nazaret. 40. Iar Pruncul creștea și se întărea; era plin de înțelepciune, și harul lui Dumnezeu era peste El. 41. Părinții lui Isus se duceau la Ierusalim în fiecare an, la praznicul Paștelor. 42. Cînd a fost El de doisprezece ani s-au suit la Ierusalim, după obiceiul praznicului. 43. Apoi, după ce au trecut zilele praznicului, pe cînd se întorceau acasă, băiatul Isus a rămas în Ierusalim. Părinții Lui n-au băgat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
să dea pe Isus în mîinile lor, fără știrea norodului. 7. Ziua praznicului Azimilor, în care trebuiau jertfite Paștele, a venit. 8. Și Isus a trimis pe Petru și pe Ioan și le-a zis: "Duceți-vă de pregătiți-ne Paștele, ca să mîncăm." 9. Unde voiești să pregătim?" L-au întrebat ei. 10. El le-a răspuns: "Iată, cînd veți intra în cetate, vă va ieși înainte un om, ducînd un ulcior cu apă; mergeți după el în casa în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Paștele." 13. Ei au plecat, și au găsit așa cum le spusese El. Și au pregătit Paștele. 14. Cînd a sosit ceasul, Isus a șezut la masă cu cei doisprezece apostoli. 15. El le-a zis: "Am dorit mult să mănînc Paștele acestea cu voi înainte de patima Mea; 16. căci vă spun, că de acum încolo, nu le voi mai mînca, pînă la împlinirea lor în Împărăția lui Dumnezeu." 17. Și a luat un pahar, a mulțumit lui Dumnezeu, și a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
a găsit nici o vină, căci ni l-a trimis înapoi; și iată că omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte. 16. Eu deci, după ce voi pune să-l bată, îi voi da drumul." 17. La fiecare praznic al Paștelor, Pilat trebuia să le slobozească un întemnițat. 18. Ei au strigat cu toții în glas: "La moarte cu omul acesta, și slobozește-ne pe Baraba!" 19. Baraba fusese aruncat în temniță pentru o răscoală, care avusese loc în cetate, și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
plesnind de orgoliu, el neconcepând ca o femeie să facă considerații de ordin tactic și să aibă cuvântul hotărâtor în chestiuni militare. Cu toate acestea, prin lovituri succesive, descurajante pentru năvălitori, valea Loarei a fost eliberată chiar în ziua de Paște. Astfel, drumul spre orașul Reims, locul de încoronare a regilor francezi, a fost despresurat. în duminica de 17 iulie, Charles al VII-lea a fost încoronat, într-o solemnitate aleasă, ca rege al Franței. Patru cavaleri călări au intrat în
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
cei din jur ca fiind fără stăpân. Altfel, după câțiva anișori de nebăgare în seamă a moșiilor, se găseau “stăpâni” de aiurea. Asta înseamnă că iubiții noștri “rugători” călcau pe acele locuri sau chiar și prin mănăstiri din an în Paște. ― Dacă aceasta ar fi singura mănăstire lăsată în calea unor “furi”, cum însuși patrierșia sa glăsuiește, ar fi de mirare, dar... Ne aducem aminte ce s-a întâmplat cu “Mănăstirea din Țarină” (Aroneanu), mănăstirea lui Păun de la Clatea, mănăstirea Hlincea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
va fi curat, vor putea să-l mănînce amîndoi, cum se mănîncă acum căprioara sau cerbul. 23. Numai sîngele să nu i-l mănînci, ci să-l verși pe pămînt ca apa. $16 1. Păzește luna spicelor, și prăznuiește sărbătoarea Paștelor în cinstea Domnului, Dumnezeului tău; căci în luna spicelor te-a scos Domnul Dumnezeul tău, din Egipt, noaptea. 2. Să jertfești Paștele în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, jertfele tale de oi și boi, în locul pe care-l va alege Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
l mănînci, ci să-l verși pe pămînt ca apa. $16 1. Păzește luna spicelor, și prăznuiește sărbătoarea Paștelor în cinstea Domnului, Dumnezeului tău; căci în luna spicelor te-a scos Domnul Dumnezeul tău, din Egipt, noaptea. 2. Să jertfești Paștele în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, jertfele tale de oi și boi, în locul pe care-l va alege Domnul ca să-Și așeze Numele acolo. 3. În timpul sărbătorii, să nu mănînci pîine dospită, ci șapte zile să mănînci azimi, pîinea întristării, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]