155,444 matches
-
acuzele ce i se aduc lui Eliade doar pentru că vin din partea unui neavenit (“un neom sub raportul existenței artistice sau mai în genere publicistice, dl. N. Georgescu-Cocoș, care în viața sa n-a semnat un articol gazetăresc remarcabil sau o pagină bună de literatură”), în vreme ce campania lui Iorga împotriva lui Arghezi i se pare o reacție justificată doar pentru că vine din partea unui nume mare. Cu toate că este convins de unicitatea criteriului etic în receptarea literaturii. Prigoana împotriva lui Eliade se va stinge
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
un interviu luat de Ion Roman în 1941, Octav Șuluțiu prezintă scenele corporalității din Ambigen ca pe un caz de revoltă adolescentină; urmarea acestei mărturisiri este faptul că ele vor fi suprimate din următorul roman, Mântuire. La 1943, pe prima pagină a ziarului Curentul (nr. 5627) Romulus Dianu semnează articolul Romanele criminale și problema tineretului, în care demonstrează cum toate actele de delincvență sunt efectul lecturilor tinerilor din cărți ce atentează la bunele moravuri. Ca și cum nici procesele, nici postfața lui Șuluțiu
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
Cristian Măgura Curcubeie, cartea autobiografică semnată de Matila Ghyka, este rodul unor momente de fecundă singurătate, căutare vreme de doisprezece ani (1940-1952), un tête-à-tête cu sine, în fond, un dialog dintre eul său temporal și eul permanent. ~ncă de pe primele pagini se simte o sensibilitate din zona celei mai vii memorii culturale, vorbind totuși despre realitățile cele mai recente, un soi de aristocrație tip secolul al XIX-lea, prelungindu-se agonic în sânul unei lumi profund schimbate la față. Eminență cenușie
Lumea, scoica lui Matila Ghyka by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13638_a_14963]
-
al XIX-lea, prelungindu-se agonic în sânul unei lumi profund schimbate la față. Eminență cenușie a Franței intelectuale, cum îl numește în prefață Patrick Leigh Fermor, prințul Ghika conservă în dialogul purtat cu propria-i biografie tiparele fiecărei vârste. Paginile care descriu anii de pregătire de la Saint-Quen și de la Școala Navală a iezuiților din Jersey, călătoriile dintre cele mai exotice la bordul Iphigeniei și apoi, mai târziu, de unul singur, în jurul lumii, sunt desprinse dintr-un posibil roman de aventuri
Lumea, scoica lui Matila Ghyka by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13638_a_14963]
-
fost mult mai dificil de citit și înțeles. Mai mult decît atît, este greu de spus care este tipul de monolog practicat de cele două personaje. Ele nu par a fi niște scrisori adresate de la unul către celălalt, nici niște pagini de jurnal intim. Par mai degrabă niște confesiuni făcute marelui public, cititorului virtual al romanului, dar cu o franchețe dusă uneori pînă la limita nerușinării. Ligia, o fată mai degrabă delicată, crescută în climatul moral al unei familii ardelenești cu
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
--- În nr. 24/2003 al "României literare", Alex. Ștefănescu prezintă pe un tânăr student la Istorie, Filip-Lucian Iorga, pasionat de interviu, această dinamică specie a jurnalisticii, dar și a istoriei literare. Două pagini din revistă cuprind fragmente din convorbirile cu Constantin Axente, Al. Paleologu, Barbu Brezianu și Neagu Djuvara. Toate interesante. Primul interlocutor este descendentul pașoptistului ardelean Axente Sever, unul din vitejii prefecți ai lui Avram Iancu, evocat cu mândrie și afecțiune. La
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
cîmpul mohorît al betonului/ Vei citi, vei aprinde țigara/ vei privi de departe/ strălucitoarele adolescente/ mustind de pubertate/ vei fi singur./ Azi e duminică/ aerul miroase a rufe apretate/ a ceapă și a fum de corabie/ Viața se revarsă din paginile/ vesele ale ziarelor” (Creion de duminică). Evident, nu s-ar putea vorbi în cheie literară despre provincie fără a se menționa, direct ori indirect, tarele consacrate ale acesteia. Toposul provincial își păstrează identitatea grație lor, fără ca faptul să conducă la
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
întâmplat și cu alte îndeletniciri, ocupații să nu aibă căutare și să fie amenințate cu dispariția: coșarul, cizmarul, ceasornicarul, potcovarul... Asta îl așteaptă și pe scriitorul de azi? Și ce facem, lăsăm manualele de literatură, de la un moment încolo, cu paginile albe? Totuși, nu cred. Deși nu ființează în limitele năzuite ale decenței, literatura română supraviețuiește, își găsește, își inventează adăposturi, căi sau măcar cărări, supape. Publicul i-a întors spatele (cum se pot reface punțile rupte cu publicul? - aceasta mi
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
la Chișinău, dovedind de timpuriu aptitudini intelectuale și folosind trei limbi - franceza, rusa și româna. La 17 ani a venit la București să audieze cursurile lui N. Iorga și s-a remarcat muncind enorm. Rodul acestei munci sînt miile de pagini de studii publicate: „Primele recunoașteri ale acestei abnegații încep să apară. I se conferă Medalia de aur a Institutului de istorie și heraldică al Franței, medalia de onoare «Vermeil» a Societății academice pariziene, «Arts - Sciences - Letters», Crucea Ligii republicane franceze
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
aresteze”. Marin Sorescu urma să fie pus în discuția organizației de partid în 28 mai la Craiova. Datorită intervenției pe lîngă Nicolae Ceaușescu, n-a mai fost scos din partid și din manuale, de unde se dăduse ordin să fie rupte paginile consacrate lui. Cei care l-au rugat atunci să intervină pe Adrian Păunescu, care nici nu se afla în București („Ce vă interesează pe dumneavoastră, doamnă, unde mă aflam eu?”), au fost Octavian Paler, Eugen Simion și Vasile Băran. D.R.
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
din memorie, că oamenii de cultură susțin politica partidului. Trimițînd în toate părțile memorii în sprijinul lui Marin Sorescu și recitîndu-i poeziile în spectacolele Flacăra, în momentele acelea cînd nu se știa dacă vor fi sau nu vor fi rupte paginile din manuale cu poza și poeziile lui, se va reveni sau nu asupra ordinului dat în acest sens. Spunînd peste tot, mai ales pentru urechile informatorilor, că în ciuda interdicției, poezia română este de neconceput fără Marin Sorescu. Actorii înșiși confirmă
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
iotă din basmele astea; dovada e că de trei zile de cînd poveștile astea se propagă din capul caravanei pînă la coadă și apoi o iau în sens invers de la coadă la cap, n-am socotit util să consemnez în paginile mele această vulgară istorisire a conducătorului caravanei noastre. Astăzi însă, la ceasul amiezii, ne-am încrucișat cu o caravană. Tocmai ne opriserăm la malul unei ape pentru a prînzi. Comiși și slugi se agitau adunînd vreascuri și pregătind focurile, cînd
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
Săndulescu Editura Albatros, care se remarcă de mulți ani cu un program de o mare bogăție și varietate, a inițiat colecția "Ethnos", în cadrul căreia, dacă nu mă înșel, una dintre primele apariții este antologia călinesciană deja numită în subsolul acestei pagini. Ideea mi se pare extrem de benefică, întrucât conceptele că să nu spun cuvintele de națiune, specific, patriotism au fost oarecum neglijate în ultima vreme și datorită faptului că prin exagerare și denaturare, ele fuseseră demonetizate în vremea lui Ceaușescu. Cum
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
purtat o amplă corespondență între anii 1958 și 1977 inclusiv cu Ștefan Baciu pe nedrept uitat în țara lui de baștină. În 1981, Lucian Boz - nostalgic - a avut totuși timp să-și adune într-un volum de aproape 300 de pagini, intitulat "Anii literari ’30", cronici, eseuri și medalioane critice - volum ilustrat de un portret al autorului executat de Marcel Iancu. Lucian Boz a readus astfel, nostalgic, în actualitate "icoanele pe lemn" ale lui Arghezi ori singularul "Paradis al suspinelor" al
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
mâna dreaptă" - ori pe nedrept uitatul Constantin Fântâneru și încă mulți alți prieteni scriitori. Se cuvine de bună seamă să nu uităm nici constanta lui colaborare la "Jurnalul literar" unde, începând din 1994 și până în anul 2002, a publicat numeroase pagini memorialistice, cronici literare dar și senzaționale, neștiute documente, precum și amintiri pline de haz însoțite de desenele prietenului său din tinerețe Eugen Ionescu. Odinioară, Lucian Boz urmase cursurile profesorilor Stoicescu, Dongoroz, Istrate Micescu, Vermeulen - astfel cucerise o diplomă de absolvent al
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
vorbind, România modernă și contemporană a înaintat în regimul unor schimbări bruște, cu însemnate pierderi de timp și valori. Avem, prin urmare, în față un dicționar cronologic alcătuit și unde fiecărui autor i se rezervă cam același spațiu, de trei pagini, dominate de un motto cuprinzător pentru autorul în cauză și aparținând unor cunoscători precum Gheorghe Mihăilă, la Neagoe Basarab, Sextil Pușcariu la Dimitrie Cantemir, Garabet Ibrăileanu la Mihai Eminescu. Textul, la rândul lui, este așezat într-un scurt excurs biografic
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
examenul critic propriu-zis și, în încheiere, de un paragraf cu referințe critice. Fiecare scriitor are parte de un portret dintre cele de largă circulație, fotografic sau gravat. Autorii articolelor sunt numiți pe contrapagina coperții dicționarului, în ordine alfabetică și cu paginile la care pot fi găsiți: Ioan Adam 24, 65, 72, 77, Barbu Cioculescu 43 etc. Dintr-o inexplicabilă eroare, lista autorilor nu trece de fila o sută, cu toate că dicționarul are trei sute cincizeci și opt de pagini. Până la o nouă ediție
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
ordine alfabetică și cu paginile la care pot fi găsiți: Ioan Adam 24, 65, 72, 77, Barbu Cioculescu 43 etc. Dintr-o inexplicabilă eroare, lista autorilor nu trece de fila o sută, cu toate că dicționarul are trei sute cincizeci și opt de pagini. Până la o nouă ediție, lectorul nu știe cine sunt autorii a două treimi din carte. Ideal ar fi fost ca fiecare articol să fie semnat, fie și cu inițiale, și doar acestea listate. În curgerea cronologică, dicționarul pleacă de la primele
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
specială pentru formă, urmând însă cu încredere modelele dramaturgiei interbelice. Multe și variate motive, așadar, pentru a figura în Dicționar Poate, totuși, luptă pentru el împrejurarea că, de la un moment dat, "A. B. a încercat să scuture praful stalinist de pe paginile sale, revenind la temele favorite ale teatrului bulevardier. Traiect care "depășește valoarea de conjectură, mai ales că a făcut posibilă existența comediei satirice într-o epocă a elogiului necondiționat. Să mai adăugăm că, pe patul morții, Aurel Baranga și-a
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
sunt cuceriri expresive și formale cu mari deșchideri spre viitor. Că acest gen de repertoriu îi vine mânușa lui Horia Andreescu este evident; feelingul sau educat pentru acest limbaj a dat interpretării sale nu numai farmec ci a ridicat unele pagini, valorificând potențialul lor expresiv dincolo de ceea ce s-ar fi putut crede că se află în ele. Virtuozii din București au fost că întotdeauna un corp sonor flexibil, prompt în reacții și intens angajat în actul muzical. Precizia articulațiilor, finețea în
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
Cronicar Terfelogul JURNALUL LITERAR continuă să pună la încercare răbdarea cititorului, ignorînd orice reguli de machetare: texte prea multe și prea lungi, cu literă măruntă, înghesuite la maxim, continuări pe care le găsești cu greu în paginile mari. Cred că în privința numărului de materiale și de semne din cele 24 de pagini, revista ar putea concura pentru Guiness Book, precum o mașină de cinci locuri în care intră claie peste grămadă nenumărate persoane. Dar merită să treci
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
ignorînd orice reguli de machetare: texte prea multe și prea lungi, cu literă măruntă, înghesuite la maxim, continuări pe care le găsești cu greu în paginile mari. Cred că în privința numărului de materiale și de semne din cele 24 de pagini, revista ar putea concura pentru Guiness Book, precum o mașină de cinci locuri în care intră claie peste grămadă nenumărate persoane. Dar merită să treci peste aspectul descurajant în special pentru ochii obosiți ai cititorului de profesie, fiindcă în revista
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
scrierile sale de sertar, intitulate Terfelogul (în- tr-un interviu cu Ileana Verzea, publicat în 1999 în revista "Lupta" de la Paris, al cărei unic redactor a fost regretata lui soție, Antonia Constantinescu, scriitorul spunea că s-au adunat cam 2000 de pagini) ar releva complexa personalitate a lui Daniel Constantin-Dan Constantinescu-Daniel Boc etc., admirabil prin rectitudine morală, cît și prin profunzime și originalitate de expresie. Și ca document de epocă, Terfelogul ar fi important: fragmentele semnificative de cotidian românesc din anii 1962-83
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
fostul președinte Emil Constantinescu nu s-a prea bucurat de atenția presei cotidiene, deși a fost programat în week-end. Dintre ziarele de mare tiraj, EVENIMENTUL ZILEI și Adevărul de luni, 14 iulie, au avut alte știri de anunțat pe prima pagină. Nici ROMANIA LIBERĂ n-a avut loc pe pagina întîi pentru Congresul Acțiunii Populare. Iar dacă NAȚIONAL a citat pe prima pagină sloganul nou înființatului partid: " Întinde mîna spre ea / Puterea e a ta!", n-a făcut asta decît pentru
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
de atenția presei cotidiene, deși a fost programat în week-end. Dintre ziarele de mare tiraj, EVENIMENTUL ZILEI și Adevărul de luni, 14 iulie, au avut alte știri de anunțat pe prima pagină. Nici ROMANIA LIBERĂ n-a avut loc pe pagina întîi pentru Congresul Acțiunii Populare. Iar dacă NAȚIONAL a citat pe prima pagină sloganul nou înființatului partid: " Întinde mîna spre ea / Puterea e a ta!", n-a făcut asta decît pentru a lua peste picior noul partid, într-o pagină
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]