9,678 matches
-
am oprit să cumpăr pâine. Din același loc de unde cumpăr de obicei. Nu mai era brunețica știută, veșnica zâmbitoare, cu tenul de culoarea pâinii pe care o vindea. Era o tipă nouă, mătăhăloasă, Într-un trening albastru, peste ai cărei pantaloni Îi atârna un drăgălaș colac de grăsime. Un băiat blond, aflat la rând Înaintea mea, i-a spus ”mulțumesc, tanti Filomela!”. Avea buza de sus despicată, tanti Filomela, și o voce foarte groasă și zgâriată, de ofticos. Cred că nu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
schimbat proteza. Șontâc-șontâc. Domnul “Șontâc”! Da, cred că așa ar fi cel mai potrivit să mi se spună... Sau - cine știe - poate și mai rău! Curând va trebui să mă despart de sacoul meu gricenușiu. Ca, de altfel, și de pantalonii mei bej. Faptul acesta Îmi stârnește o mare tristețe. Au fost hainele mele preferate, “țoalele” mele cele mai dragi. Sacoul și pantalonii aceștia miau slujit cu Încredere ani mulți la rând (aș spune chiar zeci de ani) de-a lungul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și mai rău! Curând va trebui să mă despart de sacoul meu gricenușiu. Ca, de altfel, și de pantalonii mei bej. Faptul acesta Îmi stârnește o mare tristețe. Au fost hainele mele preferate, “țoalele” mele cele mai dragi. Sacoul și pantalonii aceștia miau slujit cu Încredere ani mulți la rând (aș spune chiar zeci de ani) de-a lungul carierei mele de profesor. Mi-amintesc dimineți demult apuse, pline de lumină, când, după ce mă bărbieream și-mi trăgeam o cămașă pe
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
slujit cu Încredere ani mulți la rând (aș spune chiar zeci de ani) de-a lungul carierei mele de profesor. Mi-amintesc dimineți demult apuse, pline de lumină, când, după ce mă bărbieream și-mi trăgeam o cămașă pe mine, Îmbrăcam pantalonii bej și sacoul gri-cenușiu. Haine de calitate, primite cadou de la un unchi de-al meu, de departe. Haine din stofă fină (olandeză), croite, după etichetă, În Italia. Italienii aceștia sunt artiști prin excelență. Le voi fi recunoscător cât voi trăi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
suflet, deveneau una cu mine, conferindu-mi o siguranță și o importanță deosebite. Numai că, odată cu trecerea anilor și, consider, din prea mult exces de zel (am exagerat purtându le), pentru că “am cerut” prea mult de la ele, hainele mele dragi, pantalonii mei iubiți și sacoul meu deosebit au Început, după cum era de așteptat, să se uzeze. Puțin câte puțin, azi un pic, mâine și mai mult, s-au decolorat ușor, s-au uzat vizibil, au... Îmbătrânit. Am Început să le port
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
urmă. De-atunci, În fiecare vară, Îi vizitez de câteva ori. Sunt cu totul aparte, altfel decât oriunde altundeva. Juri că-s făcuți din catifea multicoloră. Și au un parfum nemaiîntâlnit. Am venit Îmbrăcat În sacoul meu gri-cenușiu și În pantalonii bej. Dacă tot va trebui să mă despart curând de hainele acestea (am hotărât să le dăruiesc cuiva, unui om nevoiaș, pentru că oricum le-am ținut prea mult În șifonier). Mi-am zis că ultimul drum va trebui să-l
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
disperări, care mă macină tot mai adânc. Deschid șifonierul și privesc hainele Melaniei. Le mângâi cu o mână tremurătoare. Parfumul lor Îmi recreează imaginea părului ei bogat, a corpului ei divin. Deschid și ușa din stânga șifonierului. Sacoul meu gri-cenușiu și pantalonii mei bej sunt acolo. Tresar surprins de o idee năstrușnică. Atârn sacoul Întins pe umeraș de lustra aprinsă. Agăț și pantalonii În josul sacoului. Pe un alt umeraș aranjez rochia neagră a Melaniei. Cea cu dantelă la poale și la decolteu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Îmi recreează imaginea părului ei bogat, a corpului ei divin. Deschid și ușa din stânga șifonierului. Sacoul meu gri-cenușiu și pantalonii mei bej sunt acolo. Tresar surprins de o idee năstrușnică. Atârn sacoul Întins pe umeraș de lustra aprinsă. Agăț și pantalonii În josul sacoului. Pe un alt umeraș aranjez rochia neagră a Melaniei. Cea cu dantelă la poale și la decolteu, care mie Îmi place cel mai mult. O așez lângă sacoul și pantalonii mei, apoi Încep să balansez lustra, ale cărei
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Întins pe umeraș de lustra aprinsă. Agăț și pantalonii În josul sacoului. Pe un alt umeraș aranjez rochia neagră a Melaniei. Cea cu dantelă la poale și la decolteu, care mie Îmi place cel mai mult. O așez lângă sacoul și pantalonii mei, apoi Încep să balansez lustra, ale cărei abajururi strălucitoare aruncă iradieri luminoase pretutindeni. Fredonez un vals și Încep să mă rotesc ușor, țopăit, ca și cum aș fi prins În ritmul nestăvilit al dansului Înaripat. Piciorul schilod mă doare Îngrozitor. Nu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
capul, iar limba parcă o ținusem muiată În untdelemn rânced. Mi-am amintit de Lola și am simțit o nevoie acută să o revăd. În bar am intrat cu un obraz proaspăt bărbierit, mirosind a after shave. Cămașa albă și pantalonii negri, de stofă bună, Îmi creau un aer sobru. Deși eram foarte agitat, mă arătam calm și zâmbitor. Unde ești, Lola Jo?... Unde ești, Lolicica? Barmanul mă salută curtenitor și-mi spuse că Lola nu crede să vină azi. Era
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
se întâmplase. Am trecut repede în revistă toate evenimentele din ziua precedentă și nimic nu-mi atrase atenția. Eram sigur că adormisem întreg și perfect sănătos. M-am îmbrăcat în grabă, dar nu știam ce să fac cu bucata de pantalon ce atârna inertă în locul piciorului dispărut, așa că până la urmă am prins-o cu ace de siguranță. Arătam ca un veteran de război ce se pregătea să meargă în piața publică la vreo ceremonie de comemorare. Eram funcționar la Banca Centrală
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ai început să sapi după primele picături. Scoteai câte ceva și puneai pe mal, apoi altceva. Erai și tu uimit de cât de adânc se făcuse râul, încât au încăput în el și cărucioare, birouri, calorifere și urși imenși de pluș. Pantalonii ți-erau plini de noroi până la genunchi, mâlul îți intrase în teniși și sub unghii, dar râul își revenea treptat, de la câteva șiroaie până la vârtejuri printre picioarele tale. Lângă tine s-au mai strâns și alții, dar nu pentru că le
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
lui călcau lianele tăiate ca și cum ar fi plutit peste ape. Amândoi înaintau greu, dar încercau să nu-și julească mâinile și picioarele. Ploaia continua să cadă și să înmoaie pământul, care se făcea tot mai cleios și se întindea pe pantalonii și bocancii lor. Mai e mult? — Nu cred. Mergem de mai bine de șase ore și nimic. — Trebuie să fie pe aici pe undeva. Emil se opri și se întoarse spre Daniel. — Mi-e greu să-mi imaginez că aici
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
cu așternutul transpirat. Alma probabil că e în bucătărie și o să vină să-i schimbe cearșaful și apoi o să-l țină de mână strâns toată noaptea. Dar când deschise ochii se trezi în ploaie printre lianele ce se cățărau pe pantalonii săi. Păsările îi atingeau fața cu vârful penelor din aripi. Primul pas a fost mai greu, crengile se întindeau după el, iar bocancii îi alunecau prin nămol, încetinindu-l. Nu-și aminti cum își croise drum până la autostradă, nici cât
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Degeaba își ținea urechea lipită de gaura cheii, dincolo nu erau decât niște voci. Apoi, cu ochiul îndesat în ușă, clipea cu greu peste metalul clanței în dreptul căreia din când în când zăbovea șoldul mamei sau mâna tatei în buzunarul pantalonului. În camera lui Levi se strânseră cele mai multe jucării. Levi le iubea pe toate și le întindea pe covor la distanțe egale, se așeza apoi printre ele și aștepta să vină și mama să se joace. Dacă ar reuși să-și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
pantofi ca la expoziție. Unii vorbesc despre weekend, concediu și pensie. Alții despre feliile triunghiulare de salam de Sibiu. În mintea mea nu încape decât Dickens. Asfaltul este prea moale pentru un astfel de noiembrie. Mă uit doar la manșetele pantalonilor cu noroiul lipit hărți de el și la punga mea umflată cu Carrefour albastru imprimat la mijloc. În spatele meu un bătrân proaspăt bărbierit se împinge să prindă bara de pe scările autobuzului. — Hai, duduie, fă pași pe scăriță. Am închis ochii
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
un cuplu de tineri îndrăgostiți. Era iar vară, colecția mea de fluturi întinsă pe balcon, vacanța prea lungă și prea caldă, multe texte neterminate, jazz și limonadă într-un vas imens pe masa din bucătărie. În după-masa aceea vorbeau despre pantalonii ei recent modificați pentru cocktail, doar nu o să meargă la terasă în vechii ei pantaloni albaștri. Tăcere câteva clipe și apoi vocea ei chemându-l la micul dejun. Încă era perioada în care mă amuzam auzindu-i ce-și spun
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
vacanța prea lungă și prea caldă, multe texte neterminate, jazz și limonadă într-un vas imens pe masa din bucătărie. În după-masa aceea vorbeau despre pantalonii ei recent modificați pentru cocktail, doar nu o să meargă la terasă în vechii ei pantaloni albaștri. Tăcere câteva clipe și apoi vocea ei chemându-l la micul dejun. Încă era perioada în care mă amuzam auzindu-i ce-și spun, tot felul de nimicuri de care de mult mă detașasem și mă izolasem ca de
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de vârful unui pantof. Pentru Laura a fost atunci vara în care a început să îl iubească altfel. Iar eu stăteam în partea mea de balcon și doream să o salvez și eu pe Laura doar ca să o văd în pantalonii ei albaștri și cu părul lăsat pe spate. Spre sfârșitul verii își făcură un obicei să iasă zilnic să cutreiere orașul, politicoși și amabili, căutând mănuși, becuri incandescente și albume de artă. Acasă erau atenți unul cu altul, iar eu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
încercam să îmi amintesc sau să visez, să mă întind până peste prezent spre ceva ce nu eram sigur dacă era adevărat. Toate astea până când am să recunosc silueta Laurei intrând în apartament cu părul fluturându-i pe umeri, purtând pantalonii albaștri. Însă, ca de obicei, singurele ființe din jur erau fluturii țintuiți în spate cu câte un ac de gămălie și mirosind a formol, iar cadavrul lui Emil devenise unica prezență nouă și atât de diferită printre ei. LECȚIA Ce-
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
mai potrivit. Mai potrivit mi se pare ca să te invit la mine, în cameră. De ce? O să-ți arăt. S-a dus. De cum au intrat, Miruna a încuiat ușa, a tras perdelele la ferestre și a început a-l descheia la pantaloni. S-a pomenit și el, c-o dezbracă. Rămași în pielea goală, se luară in brațe, se sărutară. Se întinseră în pat. Avu loc un contact sexual pe cinste. ți-a plăcut, ai fost mulțumit? l-a întrebat, ea. El
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Hamlet), o Încă tînără regizoare, Nona Ciobanu, Își axează scenografia pentru un spectacol după Gozzi, tot pe cortină : „Cortina este Născătoarea. Ea va avea la Început forma unei imense burți, din care vor țîșni, Într-o naștere violentă, Arlechini și Pantaloni, Smeraldine și Tartaglii, În formă de ouă sau larve.[...] Cortina se va transforma În păpușă uria șă, În deșert sau lac. În final ea dispare cu tot cu per sonaje”. Am văzut spectacolul : Într-adevăr, elementul scenografic funcționa impecabil. Ca fapt divers
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
aranjau, numai că tineretul feminin studios avea mai mult probleme cu cupele sutienelor, pe care și le tot săltau de vreo câteva ori pentru a obține o curbură optimă a sânilor expuși generos din decolteurile ofertante, dar și cu lăsatul pantalonilor în așa fel încât să se vadă cam zece centimetri din comisura fesieră și șnururile chiloților, așa cum era trendi acum. Nea Petrică fumase de mult toate șmecheriile astea, fiind aproape imun la ele. Trebuia să fie un exemplar de excepție
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o bată dă salvare, că dacă mor acu', nici bani dă o înmormântare ca lumea n-ai, gușpeniță ce ești!" Asta cam așa era, socoti în sinea ei nevastă-sa. Se uită mai atentă la el, aprinzând plafoniera. Cămașa și pantalonii erau călcați, pantofii lustruiți. Îl întrebă cu bănuială în glas: "Vasile, da' chiloții și ciorapii ți-ai schimbat, mă?". Da' și normal! Crezi că sunt tac'tu, să mă duc cu izmenele scorojite-n cur și cu jegu' sclivisit între
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
drepturi a sexului frumos cu a bărbaților. De altfel prin anii șaptezecitrei și șaptezecișipatru traversam o perioadă în care atât îmbrăcămintea fetelor sau tunsura lor, cât și chiar vocea intenționat răgușită sau groasă, împrumutau parcă ceva de la cele masculine; croiul pantalonilor părea că imită coriul pantalonilor bărbătești; desigur, se manifesta și reversul: bărbații parcă preferau pantalonii mulați pe corp, mai mult decât neîncăpători în partea din față de sub abdomen, ca cei femeiești, pletele, brățările, lănțișoarele, inelele, subțirimea vocii, etc. Și nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]