952 matches
-
124, 161, 221-222 O Odobescu, Alexandru / 96, 191 Omăt, Gabriela / 10, 16-17, 96-97, 129, 132, 137, 148, 185-186, 196-197, 203, 206, 208, 221 Ornea, Z. / 122, 138, 221, 225 P Paglia, Camille / 156, 175176, 179, 187, 226 Paleologu, Alexandru / 151 Panu, Gh. / 16, 169 Papahagi, Marian / 12, 36, 45, 92, 211, 222-223, 235 Petrescu, Cezar / 16, 29-32, 76, 173, 176, 178-179, 184, 223, 225, 227 Petrovici, Ion / 16 Praz, Mario / 171, 187-189, 227 Proust, Marcel / 21, 23-25, 28-32, 35, 37, 44
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
patriote, 1900î, p. 97) spuse că are, în biblioteca sa, un Suetoniu, care aparținea în 1797 unui boier Palade. Tot d-sa citează pe Wolf, care vorbește, în veacul al XVIII-lea, de învățătura și inteligența unor boieri moldoveni. Dl Panu ("Săptămîna", 80) zice: "În tot timpul Iașul a fost superior Bucureștiului prin cultura lui și printr-o clasă de boieri inteligenți și culți". 3 Scrieri, I, Cum am învățat românește. românești se face probabil în Maramureș, în veacul al XV
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
citit-o chiar când ea apărea, căci întemeietorii "Junimii" erau adolescenți cultivați când apărea România literară, iar această revistă, la care colaborau scriitorii români de pretutindene, avea o mare răspândire și un mare răsunet. În Săptămâna (Amintiri de la "Junimea") dl Panu, care e dintr-o generație mai tânără, vorbește adesea de revistele mai vechi moldovenești. 1 Cugetări, "Revista romînă" ă1863î, p. 357. 2 Scrisori, p. 34. ăCătre I. Negruzzi, aprilie 1868.î Că tendința și spiritul Convorbirilor nu au fost o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1 Critice, I, p. 366 ăDirecția nouă în poezia și proza romînăî. 2 Poate nu e excesiv de pedant a aminti că, cu acest cuvânt - "pedant" -, ocărăște A. Russo în scrierile sale pe latiniști. Și, un fapt caracteristic, istorisit de dl Panu în Amintirile sale de la "Junimea": la înființarea societății ieșene, care a fost "Junimea", fondatorii se opriseră mai întîi asupra numelui de "Ulpia Trajana"... Dar pentru o școală anti-latinistă, numele nu era potrivit... Dl Teodor Rosetti a propus numele "Junimea"... dl
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
critici. 1 Vezi (Critice, II, p. 335 și următoarele) caracterizarea cercului "Junimea" de către dl Maiorescu ca o societate de oameni iubitori de literatură și știință, înzestrați cu cunoștințe felurite: discuții, observări critice, un vis al inteligenței... Vezi și Amintirile dlui Panu din "Săptămîna". VI Evoluția spiritului critic. - Deosebirile dintre vechea școală critică moldovenească și "Junimea" Epoca în care se dezvoltă școala critică de dinainte de "Junimea" și care ține de la 1840 până după 1860 se deosebește cu totul de acea a "Junimii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
românești, un sprijin tendințelor Convorbirilor literare. Spuneam că primirea bună se mai datorește și altor motive. Câteva din acele altele sunt următoarele: doctrinele științifice, mai ales darwinismul: dl Maiorescu a fost întotdeauna darwinist; ateismul: dl Maiorescu, cum arată și dl Panu, a trecut întotdeauna drept ateu; transplantarea, în general, a științei pozitive în țara noastră; introducerea și asimilarea ei; lupta împotriva pseudoștiinței; lupta împotriva plagiatului 1 . Și fiindcă pe vremea dlui Maiorescu, ca și pe urmă, primejdia cea mai mare era
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un public intelectual restrâns, cum era mai ales pe atunci și care trăia aproape numai în Iași -, decât pe articolele publicate. Am văzut cum vorbește dl Maiorescu de "sfaturile" lui Alecsandri. Și sunt convins - ceea ce reiese și din Amintirile dlui Panu - că și influența dlui Maiorescu se datorește mai mult personalității sale, influenței sale directe, decât articolelor sale. Din cele spuse, se mai explică și o altă deosebire dintre vechea școală critică și dl Maiorescu: deosebirea în privința curentului poporan și a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
existat. 3 Sunt sigur că dl Maiorescu, dacă ar fi trăit în Italia pe vremea lui Garibaldi, nu l-ar fi urmat, poate ar fi zâmbit în forul său interior de "ridicolul" delirului popular; pentru dl Maiorescu, ne spune dl Panu (în "Săptămîna", anul 1901, 4), Revoluția Franceză a fost o "epidemie morală". 4 "Arta vieții ? Rezervă, discrețiune, cumpătare, în genere negațiune și în rezumat abnegațiune." "Ferește-te a da sfaturi." (Critice, II, p. 396 și p. 386. Aforisme.) În "Convorbiri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cumpătare, în genere negațiune și în rezumat abnegațiune." "Ferește-te a da sfaturi." (Critice, II, p. 396 și p. 386. Aforisme.) În "Convorbiri", zice Alecsandri (Scrisori, p. 64), e numai "critică și iar critică, și tot critică". Vezi și dl Panu ("Săptămîna", anul 1901, 6, și anul 1903, 49). VII Primul junimist: Costache Negruzii Costache Negruzzi a fost primul junimist. Mă voi încerca să dovedesc acest lucru. Junimismul a avut pretenția, cum am arătat aiurea 1 , că asistă, ca conștiință, la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1 . Dar această "procedură a unui om care caută efect cu orice preț" este procedura lui Alecsandri din unele comedii! Este procedura lui Caragiale din unele schițe! Este una din "procedurile" prin care "Junimea" se desfăta! În Amintirile sale, dl Panu ne istorisește ce efecte comice scotea V. Pogor din această "procedură"... În această a doua fază însă, când Eminescu e sub influența "Junimii", atitudinea sa în privința sistemelor lingvistice, dacă nu e disprețuitoare ori pătimaș dușmană, e totuși deosebită de atitudinea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în partidul radical, își justifica trecerea sa prin aceea că partidul radical are același program ca și socialiștii, minus numele ("socialist"), care sperie lumea și împiedică răspândirea programului. Cineva, probabil tot autorul broșurii " Ce vor socialiștii romîni", recunoaște că dl Panu are același program ca și socialiștii, insistă însă asupra foloaselor etichetei de "socialist", arătând "însemnătatea psihologică a firmei, influența ei asupra spiritului". Autorul scrie: "Se zice "noblesse oblige", adică faptul că ai un titlu de nobil te face să faci
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care a fost, dealtfel, și istoric, și nuvelist; evocatoarele Amintiri 1 Despre curentele critice moldovenești, vezi volumul nostru . Apariția acestor curente în Moldova este o altă dovadă, și cea mai importantă, pentru teza acestui articol. de la "Junimea", ale lui G. Panu, pline de tipuri vii ca un roman; Amintiri din "Junimea", cea mai bună operă a d-lui Iacob Negruzzi, și mai ales amintirile din copilărie de la sfârșitul cărții, care sunt unele din cele mai sub-stanțiale și mai frumoase pagini despre
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Târnava 2. Burjuc - cu 2 sate componente: Petrești și Brădățel 3. Cârjiți - cu 2 sate componente: Chergheș și Cozia 4. Densuș - cu 3 sate componente: Criva, Poieni și Stei 5. Dobra - cu 7 sate componente: Bujoru, Făgețel, Pane Săliște, Roșcani, Pane, Stancești și Stancești Ohaba 6. General Berthelot (Unirea) - cu 1 sat component: Craguis 7. Gurasada - cu 7 sate componente: Boiu de Jos, Boiu de Sus, Cărmăzănești, Câmpuri de Sus, Dănulești, Runcșor și Vica 8. Ilia - cu 2 sate componente: Cuieș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
Târnava 2. Burjuc - cu 2 sate componente: Petrești și Brădățel 3. Cârjiți - cu 2 sate componente: Chergheș și Cozia 4. Densuș - cu 3 sate componente: Criva, Poieni și Stei 5. Dobra - cu 7 sate componente: Bujoru, Făgețel, Pane Săliște, Roșcani, Pane, Stancești și Stancești Ohaba 6. General Berthelot (Unirea) - cu 1 sat component: Craguis 7. Gurasada - cu 7 sate componente: Boiu de Jos, Boiu de Sus, Cărmăzănești, Câmpuri de Sus, Dănulești, Runcșor și Vica 8. Ilia - cu 2 sate componente: Cuieș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
1,5 - 0,5 Ouă 0,1 0,05 1,0 20 3,0 - 0,05 Unt 0,1 0,05 0,5 5 0,5 - 0,05 Margarina 0,1 0,05 0,5 5 0,5 - 0,05 Pane și produse de panificație 0,2 0,05 0,5 15 5,0 - 0,03 Conserve din legume în apă 0,5 0,1 0,5 15 5,0 150 - Conserve din legume în ulei, oțet, bulion 0,5 0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
de corecție de la Orgoești (Tutova) și Lipova (Vaslui) au căpătat de numirea de ospicii de "corecție". Peste 4 ani, ele au fost desființate. Nu avem suficiente informații, până acum, despre aceste case. Aflăm doar dintr-un raport al vornicului Anastasie Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau mânați la cerșit, iar noaptea dormeau "la butuc". Un început de reformă, schițat sub domnia lui Grigore Ghica (1849-1856), a fost proiectul efectuat de vornicul Anastasie Panu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau mânați la cerșit, iar noaptea dormeau "la butuc". Un început de reformă, schițat sub domnia lui Grigore Ghica (1849-1856), a fost proiectul efectuat de vornicul Anastasie Panu și de specialistul penalist, angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost aplicat mai târziu de M. Kogălniceanu, în 1864, dată la care s-a pus pentru prima oară chestiunea recuperării minorilor delincvenți și a reformării
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
PÂRVU, Sorin (29.IV.1946, Mihălășeni, j. Botoșani), critic și istoric literar, eseist. Este fiul Elenei Pârvu (n. Panu), funcționară, și al lui Constantin Pârvu, profesor de limba și literatura română. Frecventează cursurile școlii din Răuseni, județul Botoșani, urmează la Iași Liceul „C. Negruzzi” (1960-1964), Facultatea de Filologie, secția engleză-română (1964-1969) și Facultatea de Istorie-Filosofie (1970-1975) din cadrul Universității „Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
a fi reținută îndeosebi activitatea sa la cotidianul „Drepturile omului”, apărut în februarie 1885, la „Epoca” lui Nicolae Filipescu, lansată tot în 1885 (unde semnează „Cronica glumeață” cu pseudonimul, reluat și în anii următori, Radu Țandără), la „Lupta” lui George Panu, mutată de la Iași la București în 1886, unde B. își desăvârșește formația gazetărească, ajungând redactor-șef, apoi director și, în sfârșit, la „Adevărul”, unde Constantin Mille îl cheamă la începutul anului 1895, oferindu-i postul de prim-redactor și pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
război monografia proiectată, deși dispunea de toate instrumentele necesare elaborării ei și cu toate că a răspândit în publicațiile vremii numeroase studii și articole referitoare la viața și creația lui Eminescu: Portretele lui Eminescu, Din copilăria lui Eminescu, Eminescu și d. G. Panu, Eminescu și istoria națională, Eminescu în Banat, Eminescu și tinerimea, Eminescu și Moldova, Eminescu și chestiunea evreiască (1903), Eminescu și Alecsandri (1904), Eminescu și Schopenhauer (1905), Drama lui Eminescu „Bogdan-Dragoș”. Câteva considerații generale (1906), Eminescu în lumina vremurilor de azi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
tezei legate de efemeritatea operei lui Caragiale, E. Lovinescu a avut precursori în critica sincronă, de exemplu în Anghel Demetriescu (prin câteva studii din 1896 și 1903), în "cel mai perfid dintre adversarii operei caragialene "35, Pompiliu Eliade, în G. Panu și în mulți alți comentatori care împărtășeau părerea că "dramaturgia lui Caragiale, atât de ancorată în realitatea social-politică a vremii, este condamnată la o moarte rapidă. Așadar, o operă fără posteritate, menită să fie receptată exclusiv de către contemporani"36. Dimpotrivă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vorbirii"11. Semnificativă în acest sens este și poziția lui Șerban Cioculescu. Lansând ideea unui univers de modele reale pentru personajele din O noapte furtunoasă și O scrisoare pierdută și prelucrând rezultatele investigațiilor de "autentic detectiv"12 ale lui G. Panu, criticul concluziona generalizând însă astfel: "adevăratul model al capodoperei caragialiene este vechiul politicianism liberal"13. Desăvârșit cunoscător al operei și al omului Caragiale, al preferințelor sale artistice explicabile și prin descendența dintr-o "dinastie de oameni cu geniul râsului"14
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
O Octavian, Tudor, 290 Olăreanu, 313 Olăreanu, Costache, 27, 77, 98, 136, 149, 151, 152, 187, 269, 270, 271, 273, 274, 275, 277, 278, 280, 281, 282, 285, 295, 313 P Paleologu, Al., 48, 57, 217, 299 Pann, Anton, 56 Panu, G., 25, 127 Papadat-Bengescu, Hortensia, 141, 295 Papadima, Liviu, 24, 299 Papahagi, Marian, 299 Papilian, Victor, 137, 138, 295 Papu, Edgar, 57, 230 Paraschivoiu, Emil, 181, 182 Pârvulescu, Ioana, 236, 303 Paulhan, Fr., 90 Pavelescu, Cincinat, 76 Pătrășcanu, D.D., 20
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
, Mircea (1.X.1939, Voinești, j. Iași), folclorist. Este fiul Ecaterinei (n. Panu) și al lui Constantin Fotea, meseriaș. După studii universitare la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1958-1963), devine asistent la Institutul Pedagogic (1963-1969), trecând ca asistent la Facultatea de Filologie din Iași, unde în 1990 va fi conferențiar. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
versul scurt. Dar nici exercițiile metrice, nici aspirația romantică nu pot birui platitudinea imaginii. Satira Muza de la Borta Rece, subintitulată „bufonerie literară” (atribuită imaginar comediografilor francezi Henri Meilhac și Ludovic Halévy), în care Titu Maiorescu este Minorescu, Eminescu - Minunescu, G. Panu - Pan-Pan, Samson Bodnărescu - Butnărescu, se dovedește lipsită de spirit. Eminescu e acuzat, cu îngustime, de a fi încălcat regulile gramaticii și se citează, într-un comentariu dirijat de o neînțelegere totală, fragmente din Mortua est și din Sărmanul Dionis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]