1,373 matches
-
lor a fost estimată la circa 30-33% din greutatea nativă a membranei celulare. Din multitudinea de proteine plasmalemale numai câteva au fost identificate. Din complementul proteinic plasmalemal fac parte și complexele enzimatice (glucansintetaze și chitinsintetaze) implicate în biosinteza polimerilor glucidici parietali. Acestea au o mare mobilitate în plasmalemă, fiind distribuite mai mult sau mai puțin randomic, sau grupate în câmpuri hexagonale paracristaline. Plasmalema cuprinde, de asemenea, numeroase sisteme enzimatice cu funcții receptoare (informaționale) și transportoare. La nivelul membranei plasmatice a celulelor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
încastrat în învelișul nuclear, este unic. Un eveniment definitoriu pentru perioada G1 târzie este duplicarea corpului polar al fusului, implicat în organizarea fusului de diviziune intranuclear și a edificiului microtubular citoplasmatic, care dirijează translocarea orientală a veziculelor purtătoare de material parietal. Odată cu duplicarea corpului polar al fusului și sinteza factorului de start, prima perioadă a interfazei, Gl , poate fi considerată încheiată, celula intrând în cea de a doua perioadă a ciclului celular, perioada sintetică. 1.13.1.2. Perioada sintetică (S
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
tactil dar putând În anumite condiții să faciliteze vehicularea senzațiilor dureroase. Modul În care un stimul tactil (nenociceptiv ) poate genera un răspuns tipic de durere, rămâne greu de explicat. Din neuronul III talamic fibrele algoconductoare ajung În principal În lobul parietal, zona somestezică I și II (aria parietală postcentrală a lui Rolando și respectiv În plafonul șanțului lateral Silvius). 1.6.1.3 Rolul talamusului În durerea de origine centrală Durerea neurogenică cronică de origine talamică este determinată de lezarea căilor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
faciliteze vehicularea senzațiilor dureroase. Modul În care un stimul tactil (nenociceptiv ) poate genera un răspuns tipic de durere, rămâne greu de explicat. Din neuronul III talamic fibrele algoconductoare ajung În principal În lobul parietal, zona somestezică I și II (aria parietală postcentrală a lui Rolando și respectiv În plafonul șanțului lateral Silvius). 1.6.1.3 Rolul talamusului În durerea de origine centrală Durerea neurogenică cronică de origine talamică este determinată de lezarea căilor somato senzitive (Dejerine-Roussy, 1906) și se caracterizează
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și chiar de control contribuie de asemenea la realizarea „trăirii" Într-un anumit fel a stării dureroase cu răsunet important În reacțiile de răspuns comportamental, În acest sens, studiile efectuate pînă În prezent au pus În evidență participarea cortexului prefrontal, parietal inferior și cingulat, a amigdalei și hipocampului. Cortexul prefrontal, cortexul parietal inferior Regiunile prefrontale care se activează În cursul impulsurilor dureroase sunt ariile 10,46,44 și 45 (Brodman). In general, răspunsurile prefrontale fac parte din sistemul de „planificare" privind
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
un anumit fel a stării dureroase cu răsunet important În reacțiile de răspuns comportamental, În acest sens, studiile efectuate pînă În prezent au pus În evidență participarea cortexului prefrontal, parietal inferior și cingulat, a amigdalei și hipocampului. Cortexul prefrontal, cortexul parietal inferior Regiunile prefrontale care se activează În cursul impulsurilor dureroase sunt ariile 10,46,44 și 45 (Brodman). In general, răspunsurile prefrontale fac parte din sistemul de „planificare" privind organizarea comportamentului și atenției În timpul durerii (Hsieh, 1996). Activarea zonelor prefrontale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
atenției În timpul durerii (Hsieh, 1996). Activarea zonelor prefrontale controlaterale susmenționate este evidentă În stimulările dureroase de intensitate joasă, și bilateral În durerile moderate până la medii. Studii anatomice sugerează o participare concertată a unor structuri nervoase (regiunea prefrontală, dorso laterală, cortexul parietal posterior) interconectate cu arii corticale de asociație, sistemul proiectând spre regiuni corticale și subcorticale, având importanță În funcțiile de atenție focalizată și orientare legată de comportamentul caracteristic durerii. Posner și Rothbart au Împărțit creierul În două rețele care răspund de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a precizat de asemenea că există o reprezentare soinatotopică a durerii În girusul postcentral iar hiperpatia post ablație corticală s-ar datora suprimării sistemului descendent inhibitor al durerii urmată de eliberarea (defrenarea) mesajelor aferențiale, ascendente. Lob frontal Cerebel Extirpările lobului parietal duc de asemenea la lipsa capacității de precizare a locului de origine a durerii, ca și cum ar fi prezent numai sistemul paleo-talamic; de altfel ablația lobului parietal este urmată de degenerarea nucleului ventral posterior talamic, rămânând numai proiecțiile paleotalamice. În aria
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
al durerii urmată de eliberarea (defrenarea) mesajelor aferențiale, ascendente. Lob frontal Cerebel Extirpările lobului parietal duc de asemenea la lipsa capacității de precizare a locului de origine a durerii, ca și cum ar fi prezent numai sistemul paleo-talamic; de altfel ablația lobului parietal este urmată de degenerarea nucleului ventral posterior talamic, rămânând numai proiecțiile paleotalamice. În aria SI (arie senzitivă primară) sosesc 99% din proiecțiile cordoanelor dorsale și doar o mică parte din sistemul spino talamic. Proiecțiile sunt inverse (controlaterale) și foarte puțin
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
procesului inflamator afectează patul vascular arteriolocapilarovenular care conduc la concentrarea agentului agresor Într-o arie tisulară determinată, În care se vor desfășura celelalte etape. Vasele din aria inflamației suferă următoarele modificări, interesând calibrul, viteza de circulație a sângelui și permeabilitatea parietală: vasoconstricție inițială, foarte scurtă, mediată simpaticoergic (reflex de axon?); vasodilatatie activă arteriolocapilară cu creșterea fluxului sanguin; stagnarea circulatorie capilară care permite marginalizarea plachetelor și leucocitelor, declanșarea reactivității plachetar-parietale de tip trombotic și instalarea hipoxiei intraluminale; creșterea permeabilității parietale vasculare, cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și permeabilitatea parietală: vasoconstricție inițială, foarte scurtă, mediată simpaticoergic (reflex de axon?); vasodilatatie activă arteriolocapilară cu creșterea fluxului sanguin; stagnarea circulatorie capilară care permite marginalizarea plachetelor și leucocitelor, declanșarea reactivității plachetar-parietale de tip trombotic și instalarea hipoxiei intraluminale; creșterea permeabilității parietale vasculare, cu exsudarea de proteine În interstițiu, creșterea presiunii osmotice interstițiale și formarea gradientului interstițioluminal de factori chemotactici pentru celulele efectoare. În această fază intervin: mediatorii chimici circulanți cu greutate moleculară mică (histamina, serotonina, bradikinina, prostaglandinele, leucotrienele), factorul Hageman (XII
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
direct, prin interferarea genomului celular, cu consecințe funcționale asupra componentelor celulare ale fazelor inițiale sau efectoare ale procesului de apărare, În sfârșit, unele produse secretate de germenii infecției (enzime, toxine) pot declanșa inflamația locală sau la distanță prin interesarea structurilor parietale vasculare, activarea factorului Hagemann și, de aici, cascada biochimică a mediatorilor cu greutate moleculară mică. Agenții inflamației imunologice sunt antigenele care declanșează unul din cele patru mecanisme imunopatogene fundamentale. Pe lângă structurile antigenice ale agenților infecțioși, având fie antigenitate proprie, fie
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
procesului de apărare, rezultanta fiind creșterea afluxului de sânge În zona inflamației [131,132]. Patul arteriolo-capilaro-venular aflat sub controlul terminațiilor nervoase vegetative și al mediatorilor biochimici, vasoactivi suferă următoarele modificări interesând calibrul, tonusul, viteza de circulație a sângelui și permeabilitatea parietală: venuloconstrictie inițială, cu durată foarte scurtă (prin reflex de axon); relaxarea sfincterului arteriolar precapilar; scăderea tonusului vasoconstrictor adrenergic (mai puțin important decât vasodilatația activă); vasodilatația activă, Îndeosebi precapilară, urmată de cea venulară; stagnare circulatorie În patul capilar, favorizând marginalizarea celulară
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
puțin important decât vasodilatația activă); vasodilatația activă, Îndeosebi precapilară, urmată de cea venulară; stagnare circulatorie În patul capilar, favorizând marginalizarea celulară, hipoxia locală, reactivitatea plachetar-parietală, acțiunea mediatorilor biochimici cu greutate moleculară mică și a produșilor secretați de celule; creșterea permeabilității parietale vasculare prin deschiderea unor „porți" În joncțiunile interendoteliale datorită contracției celulelor endoteliale și prin accelerarea acțiunii sistemului veziculelor de micropinocitoză. Alteră rile parietale grave, datorate unor soluții de continuitate prin distrugeri endo teliale, apar În forme severe de inflamație necrozantă
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
reactivitatea plachetar-parietală, acțiunea mediatorilor biochimici cu greutate moleculară mică și a produșilor secretați de celule; creșterea permeabilității parietale vasculare prin deschiderea unor „porți" În joncțiunile interendoteliale datorită contracției celulelor endoteliale și prin accelerarea acțiunii sistemului veziculelor de micropinocitoză. Alteră rile parietale grave, datorate unor soluții de continuitate prin distrugeri endo teliale, apar În forme severe de inflamație necrozantă, granulomatoasă. Permeabilizarea parietală este esențială pentru Înțelegerea mecanismului edemului inflamator, a constituirii gradientului interstitioluminal de factori chemoatractanți, având drept consecință „infiltrarea" ariei inflamate
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
deschiderea unor „porți" În joncțiunile interendoteliale datorită contracției celulelor endoteliale și prin accelerarea acțiunii sistemului veziculelor de micropinocitoză. Alteră rile parietale grave, datorate unor soluții de continuitate prin distrugeri endo teliale, apar În forme severe de inflamație necrozantă, granulomatoasă. Permeabilizarea parietală este esențială pentru Înțelegerea mecanismului edemului inflamator, a constituirii gradientului interstitioluminal de factori chemoatractanți, având drept consecință „infiltrarea" ariei inflamate cu celule efectoare, care, În parte, traversează activ prin diapedeză peretele vascular. Vasodilatația activă și creșterea permeabilității parietale sunt În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
granulomatoasă. Permeabilizarea parietală este esențială pentru Înțelegerea mecanismului edemului inflamator, a constituirii gradientului interstitioluminal de factori chemoatractanți, având drept consecință „infiltrarea" ariei inflamate cu celule efectoare, care, În parte, traversează activ prin diapedeză peretele vascular. Vasodilatația activă și creșterea permeabilității parietale sunt În general procese cuplate care se datorează acțiunii unor mediatori biochimici cu greutate moleculară mică aflați În circulație sau apăruți În urma activării „cascadelor" complementului ori a acidului eicosatetraenoic [121,122]. Acești factori, acționând În complexul unor interacțiuni și asigurând
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mai 1889, un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap, aproape de sutura interparietală, producând o rană care interesa numai pielea regiunii parietale drepte, fără să atace periostul. Era o tăietură a pielii de 2 cm lungime. I s-au dat imediat îngrijirile medicale necesare, iar peste 3 zile buzele plăgii păreau reunite. Dar Eminescu care avea, după cum am spus, obiceiul de a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la N. Pătrașcu: „Leziunea amatomo-patologică caracteristică maladiei, acea simfiză meningo-cerebrală, acele aderențe speciale între membrana pia mater și substanța corticală ocupau două regiuni opuse: partea interioară a circumvoluțiunilor frontale și extremitatea posterioară a circumvoluțiunilor occipitale, pe când cele două ascendențe cele parietale și cele tempero-sfenoidale erau cu totul indemne; fapt ce explică unele fenomene clinice din viață, adică delirul și debilitatea facultăților intelectuale, precum și perversiunea facultăților instinctive, pe de altă parte lipsa turburărilor grave ale motilității (contracturi, convulsiuni epileptiforme și monoplagii) și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și eliberare de hormoni). Stresul este adeseori prezentat în legătură cu „axa hipotalamică pituitară-adrenocorticală”(sistem neuro endocrin) care este afectată negativ de traumă. Structura superioară, cea mai nouă, însumând cei mai mulți neuroni, cea mai sensibilă la deteriorări, este cortexul cu zonele prefrontală, frontală, parietală și temporală. Cerebelul, plasat posterior, apare ca o structură ușor identificabilă, diferită și este răspunzător de multe funcții ale creierului, printre care realizarea imaginilor vizuale, a echilibrului fizic, și altele. Vom descrie (Science et Avenir, 2010, nr. 766, pp. 54-55
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Calcificarea reprezintă o acumulare de lipide și inflamație, similare cu cea aterosclerotică, consecința unui „shear stress” și a unor factori de risc similari [5]. PATOGENEZA Diminuarea orificiului aortic prin progresiunea leziunii valvulare produce creșterea presiuniii endi-astolice a VS, creșterea stresului parietal (legea lui Laplace: stres parietal = presiune × raza VS / 2 × grosime parietală VS), scăderea complianței miocardice a VS și conduce la creșterea presiunii pulmonare [1]. Tulburările de flux sanguin subendocardic conduc la perfuzie miocardica deficitară în diastolă [1,5]. Orificiul aortic
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
lipide și inflamație, similare cu cea aterosclerotică, consecința unui „shear stress” și a unor factori de risc similari [5]. PATOGENEZA Diminuarea orificiului aortic prin progresiunea leziunii valvulare produce creșterea presiuniii endi-astolice a VS, creșterea stresului parietal (legea lui Laplace: stres parietal = presiune × raza VS / 2 × grosime parietală VS), scăderea complianței miocardice a VS și conduce la creșterea presiunii pulmonare [1]. Tulburările de flux sanguin subendocardic conduc la perfuzie miocardica deficitară în diastolă [1,5]. Orificiul aortic stenotic scade cu 0,1
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
aterosclerotică, consecința unui „shear stress” și a unor factori de risc similari [5]. PATOGENEZA Diminuarea orificiului aortic prin progresiunea leziunii valvulare produce creșterea presiuniii endi-astolice a VS, creșterea stresului parietal (legea lui Laplace: stres parietal = presiune × raza VS / 2 × grosime parietală VS), scăderea complianței miocardice a VS și conduce la creșterea presiunii pulmonare [1]. Tulburările de flux sanguin subendocardic conduc la perfuzie miocardica deficitară în diastolă [1,5]. Orificiul aortic stenotic scade cu 0,1 cm2 pe an (mai rapid la
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
HTA [Kramer, 1986], iar expunerea prelungită la vanadiu duce la creșterea TA sistolice și diastolice la șobolani [Boscolo, 1994]. II.17. Dimetilarginina asimetrică (ADMA) Oxidul nitric și ADMA Oxidul nitric (NO) este eliberat de celulele endoteliale ca răspuns la stresul parietal. El are rol vasodilatator și antiaterogen, prin inhibarea aderării monocitelor, a agregării plachetare și a proliferării celulelor musculare netede vasculare [Palmer et al., 1987; Nakaki et al., 1990; Pearson, 1993]. Disfuncția endotelială, caracterizată prin reducerea activității NO, reprezintă una dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
esofagian ventral se dezvoltă cordul. În afară de edificarea mediastinului, mezoesofagul va lua parte la formarea diafragmului. După degenerarea mezoului cloacal, celomul intraembrionar prezintă trei segmente: cavitatea pericardică (voluminoasă), canalele pericardo-pleurale (pericardo-peritoneale) și cavitatea peritoneală (voluminoasă). Toate aceste cavități au un perete parietal căptușit cu mezoteliu provenit din somatopleură și un perete visceral căptușit cu mezoteliu provenit din splanhnopleură. În săptămâna a 4-a de gestație, se formează mugurele laringo-traheal de la nivelul faringelui primitiv, din care în săptămâna a 5-a încep să
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]