3,408 matches
-
vor face să dispară constrîngerile cele mai arbitrare și mai jignitoare (document 3, p.130). Pe de altă parte, în cadrul ordinii sociale, țăranul nu este singur. Asistăm la afirmarea unor solidarități care restabilesc în favoarea sa un oarecare echilibru: solidarități familiale, parohiale, sătești pînă la urmă, țesute în sînul comunităților care vor fi timp de secole cadrul real al vieții țărănești, oricare ar fi statutul juridic al oamenilor sau al pămîntului. Satul și comunitatea țărănească. Căci marele eveniment din istoria țărănimii între
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe termen lung și aceste brutale oscilații pe termen mediu sînt consecințele structurilor demografice vechi, caracterizate prin importanța mortalității pe care abia reușește să o compenseze o puternică natalitate. Aceste structuri sînt astăzi bine cunoscute datorită cercetării sistematice a *registrelor parohiale. În Franța din Ancien Régime, căsătoria este în același timp un sacrament indisolubil, bazat pe liberul consimțămînt al soților, și un contract civil care pune în joc interese materiale, mai mult sau mai puțin importante, după situația viitorilor soți: crearea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
formarea clerului, problemă centrală care le condiționează pe celelalte. O elită de pioși laici, unii grupați în 1627 în asociația Compagnie du Saint-Sacrement, ajută în mod eficace inițiativele clerului. Astfel, către 1660, sînt pregătite mijloacele pentru o reformă a clerului parohial și o recreștinare în profunzime a credincioșilor, pînă atunci abia amorsate. Succesul ideilor janseniste nu poate fi separat de acest climat de renaștere religioasă. Două opere sînt la originea jansenismului: în 1640, în Augustinus, operă postumă a episcopului Jansenius, acesta
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu lasă ca urmaș decît pe strănepotul său în vîrstă de cinci ani. DOCUMENT Ludovic al XIV-lea judecat de un preot de țară La sfîrșitul anului 1715, preotul parohiei rurale de la Saint-Sulpice, în apropiere de Blois, notează în registrul parohial, sub titlul "Observații asupra anului 1715": "Ludovic al XIV-lea, rege al Franței și al Navarrei, a murit la 1 septembrie al acelui an, puțin regretat de tot regatul său, din cauza sumelor exorbitante și a impozitelor atît de mari pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ostilității deschise: sînt persecutați preoții, oamenii se dedau la mascarade antireligioase, se distrug operele de artă din biserici, se înmulțesc și mai mult serbările civile care vor să înlocuiască vechile celebrări, clerului i se retrage dreptul de a ține registrele parohiale înlocuite cu cele de stare civilă și, mai ales, prin instaurarea calendarului revoluționar, se încearcă stabilirea unei noi ordonări a timpului, necreștină (document 1, p. 261). Informarea cetățenilor devine o preocupare majoră și cluburi și societăți populare devin locurile de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Această mișcare vizează emanciparea Bisericii de sub tutela laicilor. Rege Foarte Creștin (Roi Très Chrétien). Titlu, abreviat în RTC, purtat de Filip cel Frumos în secolul al XIV-lea și atribuit exclusiv regelui Franței începînd din secolul al XV-lea. Registru parohial. Registru de botezuri, căsătorii, înmormîntări ținute de preoții de parohie de la începutul sec. al XVI-lea și ținînd loc de stare civilă sub Vechiul Regim. Reprezentare proporțională. Tip de scrutin prin care lista candidaților (de obicei în cadru departamental) obține
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
astfel de model cetățenesc este tocmai capitalul social, așa cum vom vedea în capitolul patru. Participarea în asociații voluntare ar trebui să dezvolte acele aptitudini care să facă din indivizi cetățeni activi, să-i scoată din starea de simpli dependenți sau parohiali. Cel puțin acestea sunt constatările a numeroase studii care leagă susținerea democrației de efectele capitalului social. Ultimul capitol este chiar o testare a acestei relații pe baza datelor câtorva sondaje de opinie. Constatarea noastră este că importanța acordată capitalului social
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Federală Germania, Italia și Mexic) există diferențe de orientări cognitive către sistemul politic și către procesele de input și output, diferențe de afect de sistem și de competență politică subiectivă. Aceste diferențe sunt responsabile pentru definirea tipului specific de cultură (parohială, dependentă, participativă) și subcultură politică (parohial-dependentă, dependent-participativă, parohial-participativă). Prin evaluarea nivelului de estimare și beneficiului outputului deosebim loialiștii de output de dependenții și parohialii alienați. Pentru estimarea nivelului de input măsurăm conștientizarea politicii prin frecvența urmăririi problemelor politice și guvernamentale
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sistem și de competență politică subiectivă. Aceste diferențe sunt responsabile pentru definirea tipului specific de cultură (parohială, dependentă, participativă) și subcultură politică (parohial-dependentă, dependent-participativă, parohial-participativă). Prin evaluarea nivelului de estimare și beneficiului outputului deosebim loialiștii de output de dependenții și parohialii alienați. Pentru estimarea nivelului de input măsurăm conștientizarea politicii prin frecvența urmăririi problemelor politice și guvernamentale în mass-media, abilitatea de a numi lideri de partid sau ministere din guvern. Combinând cele două dimensiuni, obținem o distribuție a modelelor de cunoaștere
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și guvernamentale în mass-media, abilitatea de a numi lideri de partid sau ministere din guvern. Combinând cele două dimensiuni, obținem o distribuție a modelelor de cunoaștere politică, în care americanii și britanicii au cele mai scăzute proporții de dependenți și parohiali de input și de output, iar italienii cele mai ridicate, cu germanii și mexicanii în poziții intermediare. În ceea ce privește afectul de sistem, există diferențe în motivele de mândrie națională: pe de-o parte ele sunt legate de instituțiile guvernamentale și politice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
estimarea utilității acestora). Pentru cei doi autori, cetățeanul bun este cel care se crede responsabil și pentru soarta comunității, cel care își dezvoltă abilitatea de a participa la dezbaterea / rezolvarea problemelor comunitare și își depășește rolurile de dependent și de parohial. Dar normele împărtășite nu înseamnă neapărat acțiune. În situații ipotetice de stres politic o acțiune politică administrativă, guvernamentală, defavorabilă sau amenințătoare la adresa unui cetățean cetățenii ar putea acționa sau nu, iar dacă ar acționa ar face-o în modalități diferite
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
se supună selecție pe care acesta o exercită, dominată de norme mai generale și de acțiunea elitelor la putere. Asociațiile voluntare sunt cele mai bune mediatoare între cetățean și stat, cele care îl scot pe individ din situația pură de parohial sau dependent, de individ izolat, lipsit de putere, manipulat și mobilizat către instituțiile de masă ale politicului. Ele îi oferă un set mai structurat de resurse politice care îl ajută să influențeze și chiar să descurajeze guvernul să acționeze împotriva
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ale culturii civice, cred autorii: să predea deprinderi cognitive cu privire la participare, de exemplu. Poate însă școala să predea alte valori sociale, precum încrederea socială și cea individuală, sau comunica acel amestec de activitate și pasivitate, implicare și indiferență, de orientări parohiale, dependente și participative? Educația, alături de alți agenți de socializare, trebuie să sprijine un angajament afectiv față de sistemul politic și un sentiment al comunității politice. 1.2 Definiții ale capitalului social 1.2.1 Definiția lui Robert D. Putnam Lucrarea care
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Federală Germania, Italia și Mexic) există diferențe de orientări cognitive către sistemul politic și către procesele de input și output, diferențe de afect de sistem și de competență politică subiectivă. Aceste diferențe sunt responsabile pentru definirea tipului specific de cultură (parohială, dependentă, participativă) și sub-cultură politică (parohial-dependentă, dependent-participativă, parohial-participativă). Prin evaluarea nivelului de estimare și beneficiului outputului deosebim loialiștii de output de dependenții și parohialii alienați. Pentru estimarea nivelului de input măsurăm conștientizarea politicii prin frecvența urmăririi problemelor politice și guvernamentale
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sistem și de competență politică subiectivă. Aceste diferențe sunt responsabile pentru definirea tipului specific de cultură (parohială, dependentă, participativă) și sub-cultură politică (parohial-dependentă, dependent-participativă, parohial-participativă). Prin evaluarea nivelului de estimare și beneficiului outputului deosebim loialiștii de output de dependenții și parohialii alienați. Pentru estimarea nivelului de input măsurăm conștientizarea politicii prin frecvența urmăririi problemelor politice și guvernamentale în mass-media, abilitatea de a numi lideri de partid sau ministere din guvern. Combinând cele două dimensiuni, obținem o distribuție a modelelor de cunoaștere
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și guvernamentale în mass-media, abilitatea de a numi lideri de partid sau ministere din guvern. Combinând cele două dimensiuni, obținem o distribuție a modelelor de cunoaștere politică, în care americanii și britanicii au cele mai scăzute proporții de dependenți și parohiali de input și de output, iar italienii cele mai ridicate, cu germanii și mexicanii în poziții intermediare. În ceea ce privește afectul de sistem, există diferențe în motivele de mândrie națională: pe de-o parte ele sunt legate de instituțiile guvernamentale și politice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
acestora). Pentru cei doi autori, cetățeanul bun este cel care se crede responsabil și pentru soarta comunității, cel care își dezvoltă abilitatea de a participa la dezbaterea și rezolvarea problemelor comunitare și care își depășește rolurile de dependent și de parohial. Dar normele împărtășite nu înseamnă neapărat acțiune. În situații ipotetice de stres politic o acțiune politică administrativă, guvernamentală, defavorabilă sau amenințătoare la adresa unui cetățean cetățenii ar putea acționa sau nu, iar dacă ar acționa ar face-o în modalități diferite
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ale culturii civice, cred autorii: să predea deprinderi cognitive cu privire la participare, de exemplu. Poate însă școala să predea alte valori sociale, precum încrederea socială și cea individuală, sau comunica acel amestec de activitate și pasivitate, implicare și indiferență, de orientări parohiale, dependente și participative? Educația, alături de alți agenți de socializare, trebuie să sprijine un angajament afectiv față de sistemul politic și un sentiment al comunității politice. 2.2.1 Cultura politică în România urbană Pentru a descrie cultura politică din mediul urban
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Sociabilitatea poate fi pusă în legătură, așa cum au arătat Almond și Verba, de tendința de a forma grupuri pentru influență politică. Grupurile secundare, voluntare, sunt cele mai bune mediatoare între cetățean și stat, îl scot pe individ din situația pur parohială sau dependentă, de individ izolat, lipsit de putere, manipulat și mobilizat către instituțiile de masă ale politicului. Ele îi oferă un set mai structurat de resurse politice. Simpla participare la o asociație creează sentimentul unei mai mari implicări politice, așa cum
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
asupra fundamentelor teoretice ale acestei relații. Teoria capitalului social subliniază efectele benefice ale participării în asociații voluntare. Aceasta ar trebui să dezvolte acele aptitudini care să facă din indivizi cetățeni activi, să-i scoată din starea de simpli dependenți sau parohiali. Cei care participă ar trebui să manifeste în cel mai mic grad atitudini de respingere a output-ului politic, să fie mai orientați cognitiv către procesul politic. Mai mult, aceștia ar trebui să fie cei mai orientați către input-ul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în cel pentru Bulgaria. 5.3.3. Cât de mult contează capitalul social pentru democrație? Participarea în asociații ar trebui să dezvolte acele aptitudini care să facă din indivizi cetățeni activi, să-i scoată din starea de simpli dependenți sau parohiali. Ne așteptăm ca cei care participă să demonstreze în cel mai mic grad atitudini de respingere a outputului politic, să fie mai orientați cognitiv către procesul politic. Mai mult, aceștia ar trebui să fie cei mai orientați către inputul politic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
din care făceau parte mai multe sate de pe ambele maluri ale Jijiei. În 1923 a Înființat Seminarul teologic din Dorohoi, al cărui director a fost până În 1932. Ajuta elevii silitori și lipsiți de mijloace, pe unii Îi adăpostea În casa parohială, le stimula activi tatea creatoare și era entuziasmat când descoperea talente literare sau artistice. A fost unul dintre principalii folcloriști ai țării, a cules și publicat povesti, povestiri, snoave și legende, balade; lucrarea Izvodiri din bătrâni a fost premiată de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
un înlocuitor care preia prin sistemul de comandă sarcinile lor episcopale. Toți, chiar administratorii buni, își părăsesc obligațiile pastorale, fie că e vorba de predică, de confirmarea copiilor, de vizitarea parohiilor sau de instruire clerului. Lăsat de capul lui, clerul parohial nu este deloc capabil să atragă populația, mai ales cea de la țară. Aici criza este resimțită cel mai tare. Trei calificative revin constant în tabloul situației clerului rural: absenteism (parohia este condusă atunci de un vicar), ignoranță mai mult sau
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Dominicanilor și Franciscanilor, care știu să găsească cuvinte simple ce pot impresiona un auditoriu popular. De altfel, unii nu ezită, pentru a-și impresiona mai profund auditoriul, să recurgă la înscenări specta-inloase. Alții, mai demagogi, ridică pe credincioși împotriva clerului parohial cu care intră într-un război deschis. Unii ajung la o adevărată celebritate, ducînd cu ei mase imense de oameni, atrase de elocința lor sau de reputația de sfinți. Așa s-a întîmplat cu Vincent Ferrier care străbate Spania, Elveția
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
luat trei cărți poștale de la intrare, sunt mai bune pentru scris decât hârtia creponată sau pungile. (3 cor. în cutia milelor.) În spate un portret al lui Luther. N-am mai văzut niciodată așa ceva, cam ciudat pe Gotlandul protestant. Casa parohială nu e locuită. (Controlez turla: ușa deschisă, podeaua și pereții curățați de curând. Numai un strat subțire de puf și găinaț.) Biserica se înalță pe un teren stâncos, am auzit că mormintele sunt puțin adânci și se prăbușesc ușor. Cristelnița
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]