3,364 matches
-
un comportamentism limitat, amendat de intermitente identificări cu personajul, din care decurg sugestii de explicare a psihologiei acestuia, comunicate lacunar. În textul povestirilor, compus din dialoguri și notații fugare, rămâne mereu un crâmpei de enigmă, o provocare la o lectură participativă. De aici, cum s-a observat (Ana Blandiana), o anumită ambiguitate semnificată discret, dar virtual productivă. Uneori textul eșuează în duioșie dulceagă, în romanțiozitate banală, iar preocuparea pentru analiză sufocă narațiunea. Deficitul epic nu pare să fie, totuși, un defect
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
a intereselor patronatului. De aici, o primă lecție pe care sociologul practician a trebuit să o tragă. Nu pot fi realizate modificări substanțiale într-un sistem social fără acordul și participarea activă a tuturor părților implicate. Utilizarea unor tehnici democratice, participative în formularea și implementarea soluțiilor s-a prefigurat ca o normă fundamentală de acțiune a sociologului practician. Nu este, din acest motiv, surprinzător faptul că sociologul occidental caută adesea să-și construiască o platformă echidistantă în raport cu diversitatea intereselor specifice întreprinderii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să presupunem, formulează probleme ca nerespectarea autorității, insubordonare, indisciplină. Sunt probleme tipice pentru o organizare ierarhic autoritară. Soluționarea acestor probleme cu mijloace specifice acestui mod de organizare îl va întări. Sociologul poate însă opta pentru o alternativă de organizare democratic participativă. În acest mod de organizare, dificultățile inerente organizării ierarhic autoritare dispar sau se diminuează ca importanță, apărând alte probleme: cum să motivezi participarea activă și responsabilă la conducere și realizarea întregii activități, cum să creezi deprinderile și priceperile necesare participării
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
beneficii; sunt, într-un cuvânt, avantajați în anumite privințe. Ne-am putea aștepta, din acest motiv, că acest grup va manifesta unele tendințe de a favoriza organizarea ierarhic autoritară și de a manifesta unele rețineri față de promovarea unui mod democrat participativ. Democrația industrială are ca efect eliminarea privilegiilor ierarhice și mărimea egalității sociale în interiorul întreprinderii. Transformarea structurilor, a modurilor de organizare afectează deci interesele secundare generate de vechea organizare și promovează o nouă structură de interese. Schimbarea unui mod de organizare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
grupului care o susține, putând avea drept consecință transferul de putere de la un grup la altul. Adoptarea unui mod nou de organizare, a unor soluții noi (utilizarea de mijloace moderne de prelucrare a informațiilor, difuzarea unui stil de conducere democrat participativ la toate nivelurile întreprinderii și, de ce nu, utilizarea sociologiei) reprezintă, implicit, o critică a soluțiilor practice și a grupurilor legate de ele, promovează grupurile și persoanele care susțin aceste noi orientări. Cazul apare clar în sistemul politic cu mai multe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evita canalele autorității care nu întotdeauna sunt cele mai eficace, pot recurge la specialiști care să ofere subsistemelor nu „ordine”, ci cunoștințe, informații,capacități de acțiune. Pentru buna funcționare a organismelor de conducere colectivă sau pentru difuzarea unor stiluri democrat participative de conducere, forurile ierarhic superioare pot recurge la sociologi și psihologi care să sprijine, pe diferite căi, realizarea acestor obiective. Specialiștii din exterior au câteva avantaje în influențarea subsistemelor: a) utilizează cunoștințe cu un grad superior de validare științifică, și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcționalității vicioase. Din cauza interdependenței părților, foarte ridicată în sistemele sociale, componentele pe care sociologul dorește să le schimbe fac parte cel mai adesea dintr-un sistem mai general și complex de echilibru existent. Introducerea, de exemplu, a unui stil democrat participativ, colectiv, de conducere într-o întreprindere presupune modificări mai generale în distribuția responsabilităților din cadrul întreprinderilor, chiar în relațiile dintre întreprindere și forurile ei superioare. Din acest motiv, contextul structural poate să dezvolte o rezistență practică față de introducerea unei schimbări, chiar dacă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obiectivelor terapeutice (agenda ședinței, trecerea în revistă a sarcinilor, alegerea problemei, rezolvarea, stabilirea sarcinilor relative la problemă, feedback). Ea este centrată pe „aici și acum”. Terapeutul are un rol activ și directiv, în timp ce pacientul este încurajat să dețină un rol participativ și colaborativ. Stilul este empiric, adică terapeutul dezvoltă capacitatea pacientului de a se mira, de a-și pune întrebări, apoi de a dori să-și testeze ipotezele în ceea ce-l privește și în legătură cu interpretările sale. Primele terapii au fost descrise
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care Întretaie, provoacă și subminează structuri decizionale existente deja. Ele sunt În plină dezvoltare și implementate din cauza imaginii eșecului vechilor forme de guvernare În a produce o dezvoltare durabilă. Reprezintă aceste experimente, se Întreba sociologul australian, o revitalizare a democrației participative, luând În calcul problemele sociale și de mediu și asigurând comunitățile locale și organizațiile ecologice locale că au un cuvânt de spus În schimbările pozitive. Reprezintă ele un transfer real de putere? Încurajează ele implicarea socială? Sau, și mai important
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ele un transfer real de putere? Încurajează ele implicarea socială? Sau, și mai important, reprezintă ele o provocare pentru obișnuitele forme de dezvoltare nedurabilă (acelea bazate, În mare parte, pe continuarea agriculturii intensive)? Lawrence a examinat În continuare potențialul proceselor participative de a transforma peisajele locale și a evidențiat natura contradictorie a guvernării bazate pe delegare În contextul unei administrații centralizate. În după-amiaza primei zile a Congresului și În dimineața următoare s-au derulat seriile de lucrări pe ateliere. La aceste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Între care și cea românească - sunt niște ,,odrasle ale naționalismului” În opera de construire a culturilor și identităților naționale respective. Autorul enumeră mai multe ,,contraste majore” Între tipurile de abordare anglofonă și europeană a disciplinei (sau disciplinelor?) etnoantropologice, precum observarea participativă de-a lungul unui an (Îndeobște) din antropologie vs. observarea la numite intervale de timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vieții la români - Nașterea la Români, Nunta la Români, Moartea la Români (1890-1892) - ar prefigura concluziile lui Arnold van Gennep din Les rites de passage (1909). Tudor Pamfile ar fi practicat o formă de anthropology at home, În cazul ,,observării participative” a satului său natal, Șepu. La rândul său, folcloristul Dimitrie Caracostea ,,a Îmbrățișat teoria funcționalistă” independent de B. Malinowski, E. Durkheim sau A.R. Radcliffe-Brown. Ținând tot de ,,preistoria antropologiei românești”, cercetările folclorice ale lui Petru Caraman asupra tatuajului la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Începuturile sale, dacă exceptăm fieldwork-ul lui Bronislaw Malinowski din Insulele Trobriand sau cariera de africanist a lui Ladislau Holy (cf. J. Kandert). În sfârșit, tipul de abordare at home pare să omită unele metode definitorii pentru antropologia clasică, precum observarea participativă și comparația (cf. V. Godina). Lipsa unei experiențe centralși est-europene În studiul ,,altor culturi” are, ca o viguroasă (deși nu suficientă) contrapondere, dezvoltarea unor tradiții naționale de cercetare bioantropologică și etnofolclorică. Un exemplu onorant În această privință este Școala românească
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
analiză, de a bloca o desfășurare normală, de a deturna. Dacă reușesc, aceasta le procură o jubilație perversă; 5. alianțele negative contra eșaloanelor intermediare. Este strategia unor responsabili, a unor șefi nesiguri de competența lor și care nu suportă inițiativele participative, schimbările. Pentru a submina orice tentativă de schimbare participativă ei recurg la alianțe demobilizatoare, Înăbușind orice Încercare de a regândi, relansa, reformula; 6. atacul Împotriva fondatorilor. Pornind de la situații Întâlnite Într-un colegiu, Sirota relatează despre situații În care unii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
deturna. Dacă reușesc, aceasta le procură o jubilație perversă; 5. alianțele negative contra eșaloanelor intermediare. Este strategia unor responsabili, a unor șefi nesiguri de competența lor și care nu suportă inițiativele participative, schimbările. Pentru a submina orice tentativă de schimbare participativă ei recurg la alianțe demobilizatoare, Înăbușind orice Încercare de a regândi, relansa, reformula; 6. atacul Împotriva fondatorilor. Pornind de la situații Întâlnite Într-un colegiu, Sirota relatează despre situații În care unii membri, veniți mai târziu Într-un grup deja coerent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cunoștințe. Ar fi fost interesant de analizat competența socială și sociologic, prin prisma rolului avut În existența actorului sau agentului social. Emanciparea umană și creșterea eficienței acțiunii sociale impun ca agenții (actorii) sociali să dispună de anumite deprinderi: competență, conștiință participativă și responsabilitate socială. Toate aceste trei dimensiuni ale comportamentului agentului (actorului) social derivă din acțiunea lui Întemeiată pe norme și reguli colective. Prin raportarea sa la setul de reguli și norme colective ale grupului sau ale societății, comportamentul agentului social
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
verbală a intuiției ireprezentabilului. Volumul Jurnal hermeneutic (1997) continuă cercetarea eminescologică din perspectiva problematicii poetice și socio-politice, căutând o înțelegere a lui Eminescu nu pe principii estetice sau retorice, ci prin „comprehensiune”, cum consideră P.-M. să opereze cu „sentimentul participativ”, adică printr-o aprofundare empatică. Pentru autoare, a-l înțelege pe Eminescu înseamnă participare la „sensul prezent” al Frumosului. Pe urmele lui Platon, Nietzsche și Heidegger, eseista vorbește de esența divină a poeziei. Conferind mitului funcție gnoseologică intercesivă, ca stadiu
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
cu memoria proaspătă a pierderii autonomiei în altele, concomitent cu promovarea puternică a valorilor instrumentale, cultura academică a universității se vede din nou confruntată cu nevoia de a-și chestiona vocația critică și cea mediatoare dintre capitalismul pieței competitive, idealurile participative ale democrației liberale și individualizarea tot mai pregnantă. Este universitatea capabilă să construiască și să mențină o „distanță critică” între ea și societatea în care funcționează pentru a-și dezvolta propriul sistem de valori - desigur, congruent cu, dar și distinct
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de la noi. Satul tradițional, cvasiagricol, izolat, ca o lume închisă este modelul care pare a fi dominant în stereotipurile populației. Satul modern, nonagricol i se opune. Modelul colectivist, de inspirație sovietică este și el prezent. Experimentul asociațiilor îl completează. Satul participativ, pe modelul dezvoltării contemporane, este propovăduit în general de ideologia contemporană a dezvoltării. Fiecare din aceste alternative de organizare socială funcționează ca tipuri ideale, iar combinația lor determină probabil profilul de azi al satului românesc. O scurtă inspecție a fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
câte o echipă formată din doi cercetători a utilizat metode calitative (interviuri individuale și de grup, ca și observația) pentru a surprinde principalele caracteristici ale comunităților respective, modul în care acestea se raportează la Europa, tipul de solidaritate și cultură participativă manifeste în localitate. La aproximativ o săptămână după începutul fiecărei etape a campaniei, echipele de cercetători au revenit în sate pentru a surprinde impactul imediat. Astfel, a doua intrare pe teren a avut loc după lansarea campaniei și ideii concursului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Polirom, Iași. Sandu, Dumitru (2004), „Cultură și experiență de migrație în satele României”, Sociologie românească, II, 3, toamna, pp. 179-201. Sandu, Dumitru (2005), Dezvoltare comunitară, Polirom, Iași. Sandu, Dumitru (2006), „Ideologia participativă la sat”, în Dumitru Sandu (coord.), Eurobarometrul rural. Valori europene in sate românești, Fundația penru o Societate Deschisă și Delegația Comisiei Europene în România, București, pp. 49-66. Santos, Raimundo (2001), „Rurbanizaçăo e revoluçăo agrária em dois registros clássicos”, Estudos Sociedade
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
conducă la o creștere a capitalului social de tip bridging. Satele moderne, mai bine educate, este firesc să fie și ele mai bogate în capital social în comparația cu media ruralului românesc. Modernitatea generează și este susținută de o cultură participativă mai intensă. La polul opus se situează satele tradiționale. Li se adaugă cele izolate, grevate de contactul foarte dificil cu lumea exterioară. Prezența minorităților de orice tip poate avea două consecințe contrare. Una poate fi izolarea, fragmentarea societății în grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nostru în satul Ațintiș a cunoscut patru vizite succesive în decursul anului 2005, timp în care am reușit să aflăm câte ceva despre loc și săteni, din cele aproximativ 130 de interviuri individuale și de grup, dar și prin intermediul observației noastre participative și al discuțiilor neînregistrate. De fiecare dată, drumul către satul Ațintiș a fost o peripeție, pentru că accesul în sat se realizează greu, ca și mijloace de transport. Ațintișul este un sat aflat la 5 kilometri de Luduș și la 25
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în revistă activitățile formale sau informale desfășurate în trecut. În cea de-a patra secțiune analiza declarațiile localnicilor în ceea ce privește dorința de a participa la proiectele comunității. În fine, voi încerca o serie de evaluări de ansamblu ale elementelor de cultură participativă ce pot fi identificate în cele șase sate. Inițierea de proiecte de dezvoltare la nivel comunitar O bună parte dintre proiectele de dezvoltare rurală presupun finanțare de la autoritățile centrale sau de la donori internaționali (Banca Mondială, Uniunea Europeană). Pentru a obține finanțarea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
comitet de inițiativă, însă el există numai pe hârtie, primarul fiind cel care decide totul în proiectul respectiv. În astfel de cazuri, dezbaterile locale asupra utilității proiectului și a modului de implementare lipsesc, diminuând impactul în planul dezvoltării unei culturi participative. Contribuția comunității la implementarea proiectului în astfel de cazuri poate fi doar financiară, dacă există fonduri suficiente la dispoziția consiliului local. Cum însă acest lucru se întâmplă rar, cel mai probabil contribuția locală se concretizează în forța de muncă, care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]