2,520 matches
-
că nu e așa de amuzant. Se pare că munca lui de cacao îi oferă mai multe satisfacții decât dacă și-ar petrece timpul cu mine și cu fiul lui. Nici măcar nu și-a luat nenorocitul ăla de concediu de paternitate. Cu chipul contorsionat de furie, Laura a stins țigara, strivind-o în scrumieră. Parc-aș fi părinte singur. Știi, cândva am avut și eu o viață. O slujbă. Prieteni. Toate astea. Nu poți să-ți iei o bonă care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
avea o dâră prelungă de muci, iar la modelul cravatei se adăugaseră câțiva stropi întăriți din terciul de ovăz al lui Theo. Cearcănele de sub ochi erau mari și purpurii și serveau drept mărturie elocventă a unei nopți petrecute în infernul paternității. Hugo și-a șters petele cât de bine a putut, și-a trecut mâinile prin păr ca să-l mai domolească și și-a netezit sprâncenele cu degetele mari de la mâini. După care a coborât din mașină, și-a îndreptat umerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
trecut prin păr o mână agitată. —Știu. Știu. Am jucat un rol, recunosc. Ai jucat un rol! Ba bine că nu. Ar trebui să fii în L.A. lustruindu-ți Oscarurile. Am crezut că și dacă treaba cu căsnicia nu merge... paternitatea o să... nu știu... o să mă vindece pentru totdeauna. Când s-a uitat la Alice, ochii lui Jake ardeau. Dar ardeau altfel decât în trecut. Cândva, ochii lui Jake avuseseră o privire mesianică, provocatoare. Acum păreau să cerșească să fie înțeleși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
legile sale, sau căsătoria și familia sunt configurări pur naturale care variază, pot și chiar trebuie să fie schimbate în diferitele perioade ale istoriei? Credem că există această formă a familiei și o putem depista în forma maternității și a paternității umane. Baza antropologică a familiei umane este constituită de ideea că „Omul nu-și ajunge sieși, nu reușește să se autojustifice de la sine. Nevoia de celălalt este înscrisă în constituția sa, motiv pentru care, pentru a se realiza, el nu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
înțelegere, de acceptare reverențială și de dialog sincer, care nu confundă identitatea personală cu rolul recunoscut și acceptat cu iubire și responsabilitate, în vederea unui scop comun, adică primirea și grija empatică, până la dăruire, față de o nouă viață umană. Vocația la paternitate și la maternitate implică această conștiință sigură a terenului antropologic pe care se joacă demnitatea de a fi părinte, în conformitate cu capacitățile, virtuțile și valorile proprii și ale celuilalt, care împărtășește în mod intim și soli-dar noul univers (acasă) al familiei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a terenului antropologic pe care se joacă demnitatea de a fi părinte, în conformitate cu capacitățile, virtuțile și valorile proprii și ale celuilalt, care împărtășește în mod intim și soli-dar noul univers (acasă) al familiei. Poate termenul care unește persoanele chemate la paternitate și la maternitate este cel de „dar”. Acceptarea celuilalt ca dar se transformă în căutarea atitudinilor care pot să-l pună în postura de a se dezvolta și de a se realiza în personalitatea sa, pentru că fără el nu ar
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
celuilalt ca dar se transformă în căutarea atitudinilor care pot să-l pună în postura de a se dezvolta și de a se realiza în personalitatea sa, pentru că fără el nu ar fi posibilă nici măcar plinătatea existenței proprii. Reflecția despre paternitate și maternitate este o propunere pentru un nou mod, responsabil, de a gândi semnificația acestor două valori umane, care necesită o continuă repunere pe baze solide de natură antropologică, socială și religioasă, în strânsă tensiune față de sfidările societății de astăzi
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și pretutindeni, chiar și În biserică (nu discret, ci fățiș, ostentativ, de un colonel de securitate), pe parcursul liturghiei. Sunt lovit de jeepul miliției În două rânduri, așa ca să trăiesc necontenit În spaimă, În teroare. Mi se Înscenează un proces de paternitate ca să fiu compromis. Nevoind să mă Înapoiez În S.U.A., măcar că În România eram cât se poate de marginalizat și de hăituit, soția mea, după vizita-i la mine, În vara anului 1985, dă divorț de Îndată ce revine În S.U.A. (deși făgăduise
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cu asemenea viteză Încât aceasta devine solidă ca un jeleu. Schimbarea stării de agregare permite diferențierea, prin intermediul atragerii și respingerii dintre particulele Încărcate pozitiv și cele Încărcate negativ, a acizilor nucleici, a căror separare permite diagnosticul genetic În testele de paternitate și În probele utilizate În justiția penală. Trecerea materiei dintr-o stare de agregare În alta se produce cu o viteză uluitoare. Solidificarea este principalul mijloc al diferențierii, al separării, care duce la Împietrirea materiei, stare În care aceasta poate
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cu asemenea viteză încât aceasta devine solidă ca un jeleu. Schimbarea stării de agregare permite diferențierea, prin intermediul atragerii și respingerii dintre particulele încărcate pozitiv și cele încărcate negativ, a acizilor nucleici, a căror separare permite diagnosticul genetic în testele de paternitate și în probele utilizate în justiția penală. Trecerea materiei dintr-o stare de agregare în alta se produce cu o viteză uluitoare. Solidificarea este principalul mijloc al diferențierii, al separării, care duce la împietrirea materiei, stare în care aceasta poate
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Dimpotrivă. Lua, de ani buni, lucrurile așa cum erau, știa că nimic nu mai era ca În alte vremuri. Miresele nu mai veneau fecioare În patul nupțial, mamele nu-și mai alăptau la piept copiii, tații se dovedeau tot mai relativi: paternitățile nesigure se tot Înmulțeau, aveau să ajungă, cine știe cînd, regulă, dacă așa... Iar o mai nouă combinație matrimonială, care o scotea din minți pe Antonia, dădeau posibilitatea și cuplurilor bărbătești să crească un copil. Și mai existau și menaje
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
S-ar fi dovedit repede că Thomas era tatăl. Ceea ce Sema, așa se numea femeia, nu știa Încă. Dar urma să afle, dezastrul fiind același, doar pentru Thomas ar fi fost ceva mai bine. S-ar fi ajuns la stabilirea paternității, ar fi fost eliberat. Dacă nu cumva, la Cryos, demult, nu Încurcase cineva eprubetele! Erau ei amestecați copiii În maternități, dar două recepiente! Și-apoi ce-ar mai fi Însemnat adevărul? Viața lui Bert era, oricum, terminată. Chiar dacă scăpa de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
iviseră tot felul de ciobănei neastîmpărați, drumul ducea doar spre prăpastie, scară spre cer mai exista doar În predici, singura speranță pentru cel Închis venea dinspre Sema, ea ar fi vorbit despre Cryos, s-ar fi ajuns apoi la stabilirea paternității, Thomas ar fi fost eliberat, ar fi trecut Înapoi oceanul, petrecînd apoi măcar o noapte În pat cu Adanil, după care, o altă noapte, ar fi băut mult, În Christiania, singur la o masă, privindu-i pe fericiții din jur
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
părintele pentru fiecare, totul arsese Într-o scurtă Îmbrățișare; nu dorea să mai Întîlnească vreunul. Nu l-a mai văzut pe Bert, nu s-a mai făcut nici o confruntare, așa cum fusese anunțat. Sema a limpezit mult lucrurile, iar testul de paternitate a pus punct. Thomas a fost eliberat, a plecat cu primul avion; cum a ajuns În Copenhaga, a căutat o pe Adanil, a fost o noapte fierbinte, America era undeva Într-o negură, nimic nu se petrecuse parcă; la Bert
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
să mai mă gîndesc... A ieșit Întremată, dar după o vreme s-a simțit iarăși rău. Era sarcina, de data asta. Mi-a spus tot. Și Maricrisei. Timpul se potrivea; tu ești, sigur, tatăl... Se pot face și probe de paternitate... Vrei să recurgem la asta?...“ „Și iubitul? Pe care l-ați mai Încercat și voi...“ „Încetaseră relația de aproape o jumătate de an. Probabil din pricina noastră... Dumnezeu e mare, o să ne ierte... Parcă m-a luminat cineva, de cînd am
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
copleșea cu calineriile ei, care strângeau inima lui Felix, în vreme ce Pascalopol însuși se adumbrea de ușurința mai tinerească cu care acesta se adapta temperamentului fetei. Felix admiră caracterul bun al moșierului, care oscila nesigur între sentimentul erotic și cel de paternitate, aci detestîndu-i cordial prezența, aci luîndu-i cu afecțiune brațul, ca unui fiu mare. Învins de această discreție nobilă, Felix se prefăcea din ce în ce mai mult că e interesat intens de aspectele câmpului și dispărea, lăsând pe Pascalopol să se bucure în voie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îl cuprinse, cu toată opunerea rațiunii. Se uită la ceas. Era nouă jumătate. Otilia pierdea într-adevăr nopțile, dar numai la ea acasă. Din oraș nu se întorcea niciodată mai târziu de nouă, și nici Pascalopol, care unea galanteria cu paternitatea, nu o reținea la ore înaintate. Se gândi apoi că Otilia e supărată și s-a urcat în odaie. - Dar domnișoara Otilia? întrebă el, fiind de față și Marina. Moș Costache, înfundat în țigările lui, n-auzi bine, iar Marina
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
căpăta-o acum pe domnișoara Otilia, dar mare, fiindcă nu am timp să mai aștept, m-aș căsători. Însă cum nu se poate, și domnișoara Otilia e născută, profit și eu de ocazie și-i arăt și eu micile mele paternități de om ratat în viața familială. Și dumneata mi-ești simpatic, adaugă moșierul, văzîndu-l pe Felix cam posac. Însă Felix era întunecat dintr-o obscură gelozie. Nu-i plăceau demonstrațiile acestea de simpatie față de Otilia, nici măcar sub forma paternității. Se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mele paternități de om ratat în viața familială. Și dumneata mi-ești simpatic, adaugă moșierul, văzîndu-l pe Felix cam posac. Însă Felix era întunecat dintr-o obscură gelozie. Nu-i plăceau demonstrațiile acestea de simpatie față de Otilia, nici măcar sub forma paternității. Se temea că, în fond, G. Călinescu Pascalopol acoperea cu eufemisme pasiuni de altă natură. Prins în discuție, își expuse rezerva: - Tot ce spuneți e interesant, în general. În cazul special al iubirii paterne, am oarecare îndoieli. Iubirea dintre tată
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
se dă o luptă dureroasă între sentiment și datorie. Sentimentul îmi dă brânci către aceea care a fost soția mea și către dumneata care mi-ai fost ca și o mamă, iar datoria către societate mă îndeamnă să caut fericirea paternității, de care sunt privat de la moartea lui Relu. Îți voi păstra recunoștință eternă, iar Olimpiei respectul ce datoresc unei femei care mi-a fost scumpă. Dar nu insista, nu căuta să te folosești de slăbiciunea mea. Dumneata însăți ar trebui
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de schelălăitorul clopoțel. I se păru că țeasta lucioasă a lui moș Costache apare la ușă și vechile vorbe îi răsunară limpede la ureche: " Aici nu stă nimeni!" G. Călinescu REFERINȚE ISTORICO -LITERARE Pe autorul Enigmei Otiliei îl obsedează ideea paternității. Literatura lui se ordonează astfel în jurul acestei scheme universale, căreia un spirit speculativ ca al lui Călinescu n-a obosit să îi găsească nenumărate semnificații. Paternitatea e, de pildă, expresia nemijlocită a însuși principiului creator; prin zămislirea de urmași se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
stă nimeni!" G. Călinescu REFERINȚE ISTORICO -LITERARE Pe autorul Enigmei Otiliei îl obsedează ideea paternității. Literatura lui se ordonează astfel în jurul acestei scheme universale, căreia un spirit speculativ ca al lui Călinescu n-a obosit să îi găsească nenumărate semnificații. Paternitatea e, de pildă, expresia nemijlocită a însuși principiului creator; prin zămislirea de urmași se perpetuează viața și capătă sens o filozofie a biologicului. Totodată, paternitatea presupune un întreg sistem etic, al răspunderii conținute în calitatea de tată și în cea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un spirit speculativ ca al lui Călinescu n-a obosit să îi găsească nenumărate semnificații. Paternitatea e, de pildă, expresia nemijlocită a însuși principiului creator; prin zămislirea de urmași se perpetuează viața și capătă sens o filozofie a biologicului. Totodată, paternitatea presupune un întreg sistem etic, al răspunderii conținute în calitatea de tată și în cea de fiu.(...) Paternitatea are și expresia ei social-economică. Condițiile nașterii și ale creșterii îi determină fiecărui individ punctul de pornire în viață; descendența îl modelează
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pildă, expresia nemijlocită a însuși principiului creator; prin zămislirea de urmași se perpetuează viața și capătă sens o filozofie a biologicului. Totodată, paternitatea presupune un întreg sistem etic, al răspunderii conținute în calitatea de tată și în cea de fiu.(...) Paternitatea are și expresia ei social-economică. Condițiile nașterii și ale creșterii îi determină fiecărui individ punctul de pornire în viață; descendența îl modelează într-un fel socialmente; omul poate moșteni, sau nu, stare, rang, avere; în statutul lui social se prelungește
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fiecărui individ punctul de pornire în viață; descendența îl modelează într-un fel socialmente; omul poate moșteni, sau nu, stare, rang, avere; în statutul lui social se prelungește ceva din existența celui care l-a adus pe lume. Ideea de paternitate atinge și problemele esteticii. Artistul zămislește, dar nu în ordine naturală, e părintele operelor sale și se perpetuează prin ele. Reprezintă însă aceasta o împlinire omenească echivalentă? OV. S. CROHMĂLNICEANU, Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I, Editura
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]