3,339 matches
-
Comoara regelui Dromichet, București, 1931; Baletul mecanic, I-II, București, 1931; Flori de gheață, București, 1931; Kremlin, București, 1931; Plecat fără adresă. 1900, București, 1932; Greta Garbo, București, 1932; Fram, ursul polar, cu ilustrații de N.N. Tonitza, București, 1932; Oraș patriarhal, I-II, București, 1933; Apostol, București, 1933; Nepoata hatmanului Toma, București, 1933; Floare de agave, București, 1933; Aurul negru, București, 1934; Duminica Orbului, București, 1934; Cheia visurilor, București, 1935; Luceafărul sau Romanul lui Eminescu, vol. I: Luceafărul, București, 1935, vol
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
discuțiile despre literatura franceză. Capitolul următor narează mai cu seamă o experiență de pacient, trăită, din cauza unei depresii nervoase, de narator. În fine, personajul parcurge convalescența în locuința Marei, stă, câtva timp, și la un prieten, în afara orașului, într-un patriarhal cadru rustic. Finalul e ambiguu, întreținându-se deliberat echivocul asupra raportului dintre real și halucinație: nu e clar ce trăiește aievea și ce delirează personajul. Prin medicul curant din spitalul psihiatric în care ajunsese, scriitorul încearcă să exemplifice teze ale
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
de substanță organică a concepției poetice folclorice, care obligă la respectarea structurii formale tipice, pe care autorul o exersează cu ușurință de la colind până la bocet și blestem sau la rezonanțe baladești pe motivul Iancului. Un ciclu de elegii, închinate satului patriarhal ce se stinge mocnit într-o vatră ancestrală neîntreținută azi cu credință, este Satul care moare. Lamentoul atinge coardele grave ale resemnării, când însuși sensul dumnezeiesc dătător de viață pare să fi dispărut. Un sentiment al zădărniciei învăluie suflul existențial
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
formula rememorării, în romanul Vârtej (1964) se poate întrezări transpunerea ficțională a unui fragment din biografia scriitoarei (copilăria și tinerețea). Scrierea este un bildungsroman, care reconstituie aventura formării unei conștiințe prinse în vârtejul istoriei, de la evocarea copilăriei într-un târgușor patriarhal (cu reminiscențe din proza scriitorilor din Moldova sau din cea a lui B. Delavrancea în creionarea portretelor bunicilor) la aceea a uceniciei într-un magazin bucureștean și până la cotitura surprinzătoare a experienței de pe frontul din Rusia. Dat fiind caracterul puțin
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
viața de culise, de zonă inferioară, e zugrăvită în scene filmate, inexperimentate, deși cu intenții moderniste și de pigmentare sexuală”). Alt roman, Paradis uitat (1937), tot cu substrat autobiografic, evocă nostalgic copilăria personajului principal, în atmosfera idilică a vieții rurale patriarhale („...fenomen de sămănătorism evreiesc” - E. Lovinescu). „Dați-mi-L înapoi pe Iisus” e o nuvelă amplă (tipărită în 1944, scrisă însă în anii ’30), în care R. investighează problema identității spirituale a intelectualului român de origine evreiască, ilustrată prin forma
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
narațiuni. Dincolo de subiectul „scandalos” - istoria unui vechi adulter -, cartea reconstituie viața la o mare moșie și profilul unui boier cu aspirații intelectuale. Scriitorului nu îi scapă nici imaginea cinic-grotescă a climatului politic, nici schimbările de mentalitate care însoțesc ruina lumii patriarhale. SCRIERI: Pagini intime, Iași, 1905; Spre Sofia cu Reg. 8 de Artilerie, Iași, 1914; Aceea care trebuia iubită, Iași, 1925; Ileana Lupului, București, 1934; Ruginoasa, București, 1939; Banul... ochiul dracului, București, 1941; Dragostea în furtună, București, 1942; Fermecătorul Hrisoverghi, București
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
la Câmpulung pentru tot restul vieții. A profesat avocatura, absorbit fiind totuși, în primul rând, de creația literară, de meditație, ca și de preocupările cinegetice. Vânător, „specialist” în câini de vânătoare, iubitor al peisajului agrest și silvestru, al atmosferei târgului patriarhal, M. a fost în același timp un călător care știe să „vadă” și un om de acțiune, un temerar - ca aviator, slujindu-și țara în cele două războaie mondiale. Câteva dintre cărțile sale au fost distinse cu Premiul Societății Scriitorilor
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
cu Premiul Societății Scriitorilor Români (1932) și cu Premiul revistei „Argeș” (1971, 1984). M. cântă în versuri delicate, în ton domol, cadrul domestic, interiorul desuet provincial (elemente de recuzită: malacoafe, uniforme vechi, trandafiri, policandru, pendul), apoi peisajul, umanizat, al grădinilor patriarhale (cu păuni și alte orătănii, cu arbori și flori, mai ales crini și trandafiri) și al împrejurimilor târgului de sub munte, cu zile ploioase sau însorite, vegetație, cai, mărunte sălbăticiuni etc. Cele mai multe dintre poezii sunt pasteluri, iar sentimentele precumpănitoare se înscriu
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
și ludicul contrastelor ascund, în fapt, o îngrijorare perpetuă („Nici în dimineața asta nu mi-a sunat ceasul! E semn bun!”). În poezie nostalgia este provocată uneori de sentimentul rusticității fruste, vizibil în construirea unui peisaj care năzuiește către liniștea patriarhală, deși este bântuit de „banchetul strigoilor” ( Seara când vin prin sat...). Înțelepciunea comunitară pare să constituie un scut a cărui ocrotire este însă ascunsă îndărătul vorbei în doi peri, susținută de un text care oscilează între poemul în proză și
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
constituind volumul Simfonia vieții (1943). După exact un sfert de veac, poetul dădea în „Iașul literar” pagini de amintiri dintr-un volum „în pregătire”, ce trebuia să se intituleze Despre Alexandru Macedonski, despre alți poeți și despre mine, din Bucureștii patriarhali, dar care nu s-a mai tipărit. Frecventarea asiduă a cercului macedonskian a făcut ca M. să nu se alăture sămănătoriștilor, de care îl apropiau originea, temperamentul și experiențele. Însă discipolul nu și-a urmat maestrul pe drumul ce ducea
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
al valorilor morale și chintesență a spiritului național. Schimbarea treptată, evolutivă și naturală a unei Românii rurale fusese întreruptă, în concepția istoricului, de apariția orașului modern, cosmopolit și burghez, artificial și imoral. Întoarcerea la temeliile dezvoltării organice, adică la societatea patriarhală, putea readuce țara pe linia de evoluție determinată de „spiritul național”, care s-a format de-a lungul secolelor. Totuși N. Iorga nu putea să nu integreze dezvoltarea națională, socială și culturală a României în curentele și tendințele europene. În
NEAMUL ROMANESC PENTRU POPOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288391_a_289720]
-
I. Cuza) sau destinate unor prieteni (V. Alecsandri, I. Ghica) și unor membri ai familiei, constituie partea atașantă a scrisului acestui om sensibil și dornic de echilibru. Epistolierul apare ca un moralist blajin și un înțelept, înclinat spre un trai patriarhal, în mijlocul naturii. Omul politic, ce meditează acum cu amărăciune la moravurile vremii, e o prezență tot mai discretă, imaginea care prinde contur fiind aceea a unui boier de țară, retras departe de vânzoleala din agora, dedându-se, cu o bucurie
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
Iliescu, apoi Ce se vede, iar cealaltă din declarația autorului că a doua carte a fost scrisă mult mai devreme, în 1954. De fapt, nici Matei Iliescu nu este un roman tradițional. Pare să fie așa, mai întâi din pricina ambianței patriarhale în care se petrece acțiunea. În al doilea rând, pentru că și modul narațiunii despre iubirea dintre protagoniști, Matei și Dora, este unul liniștit, chiar dacă nu lipsesc, cum semnalează Ov. S. Crohmălniceanu, proustiene răsturnări cronologice datorate capriciilor memoriei involuntare. Dincolo de acest
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
sunt numiți la români și primii locuitori, „uriașii”, de la care ar fi rămas nume de munți și toponimul Brazda lui Novac. Tematica ciclului novăcesc în folclorul românesc este deosebită de cea bulgară, sârbă sau croată. Faptele se desfășoară în cadrul familiei patriarhale, bătrânul Novac este personajul cel mai autoritar din familie, fiind caracterizat prin vitejie, prudență și înțelepciune. Eroul principal al ciclului românesc despre Novăcești este însă Gruia, fiul lui Novac, în jurul căruia se desfășoară cel mai adesea acțiunea. E un tânăr
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
de dreptul politic dupre mai mulți autori de un filoromân (1846), compilație după Montesquieu și G.-L. J. Carré, N., adept al monarhiei constituționale, întreprinde în fond, dincolo de teoriile expuse, o critică a regimului regulamentar din Moldova. Cu nostalgia vremurilor patriarhale, el vede - ca mai târziu junimiștii - civilizația noastră ca pe o imitație a celei apusene. În ultimii ani a mai semnat în „Din Moldova” și „Convorbiri literare”. Atât prin creațiile literare, cât și prin opiniile exprimate în diferite împrejurări, el
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
se exersează în crearea de „fiziologii”. Fiziologia provințialului, Un poet necunoscut, Lumânărică sunt încercări de caracterologie, în timp ce Istoria unei plăcinte tinde spre pictura de moravuri. Deplângând risipirea acelor urme ce atestă originea străveche a neamului (Vandalism), precum și stingerea unor deprinderi patriarhale (tipul boiernașului de țară din Pentru ce țiganii nu sunt români va avea multă căutare în proza sămănătoristă), autorul stăruie în convingerea că ritmurile prezentului spulberă vechile și bunele rânduieli (Pelerinagiu). Dacă îi place să se refugieze în trecut sau
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
literară”, care include proză și versuri originale, „Teatru. Muzică. Arte”, o cronică a vieții artistice, alta de informații bibliografice și recenzii. Între orientarea politică și partea literară nu există nici o corespondență. Cu frumoase pagini de amintiri, cu evocări ale vieții patriarhale de provincie, cu nuvele și bine documentate articole de istorie sau de explicare a unor particularități și expresii ale limbii populare este prezent profesorul și istoricul Gh. Ghibănescu. Din volumul Schițe al lui I. L. Caragiale se reproduce, în 1897, Un
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
participant sau chiar ale tuturor nu au o contribuție determinativă esențială. Interacțiunea multiplă și repetată dintre oameni, în condiții obiective concrete, este generatoareaacestor forme de organizare. Cum vom explica, de pildă, organizarea matriarhală a unei comunități? Cristalizarea formelor matriarhale sau patriarhale este cu siguranță un proces întins pe multe generații. La nivelul fiecărei generații s-au petrecut modificări care, prin cumulare, au dus treptat la un mod de organizare a familiei pe care însă nimeni nu l-a planificat sau intenționat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în evoluția societăților. De exemplu, schema celor trei stadii a lui Morgan, preluată de către Engles: sălbătăcie, barbarie, civilizație. Sau ideea succesiunii stricte a tipurilor de familie: de la promiscuitate sexuală, la familia de grupe, la familia monogamă matriarhală la cea monogamă patriarhală. Și în antropologia culturală conceptul de evoluție era asociat cu judecăți de valoare. El implica totodată și progresul. Ideea că întreaga umanitate va progresa spre o civilizație de tipul celei europene, postulat fundamental al evoluționismului acestei perioade, a fost suspectatănu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este perpetuată decât Într-un număr restrâns de familii (care formează, astfel, nuclee ultime de consumare a sa). Schimbări solidare În raporturile dintre sexe și raporturile dintre generații. Transmiterile inverse și difuzarea schimbării Istoria ultimelor două secole exprimă slăbirea puterii patriarhale asupra copiilor concomitent cu slăbirea progresivă a dominării soției de către soț. Această mișcare - ce s-a accelerat În cursul istoriei recente - arată interdependența care există Între raporturile dintre generații și raporturile dintre sexe și care se traduce prin evoluții solidare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
permisivă decât educația primită de la părinți. În al cincilea rând, datele empirice arată că evoluția și practica religioase de-a lungul generațiilor reprezintă un fenomen aflat În declin structural. În al șaselea rând, istoria ultimelor două secole exprimă slăbirea puterii patriarhale asupra copiilor concomitent cu slăbirea progresivă a dominării soției de către soț. Din rezultatele examinate reiese că, În ciuda inerției practicilor și contradicțiilor dintre bărbați și femei, relațiile dintre cele două sexe se transformă În aceeași direcție ca și raporturile dintre generații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lingvistic restrictiv, abandon școlar, mod de viață precar. Pe de o parte, individualizarea prin proprietăți și printr-o simbolistică a opulenței și mobilității fără margini; de cealaltă, viața în sărăcie, fără speranță și fără comunicare. Pe de o parte, controlul patriarhal tradițional, cu care unii politicieni încă se identifică; de cealaltă, individualizarea și explozia identitară provocate și întreținute de piață și reflexivitate. Ne aflăm în stadiul confruntării dintre structură și individualizare, dintre societatea holistă și cea individualistă. O confruntare tipică pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
controlul acestora sau la mijloacele și formele de gratificare a celor dezirabile. Așa cum adesea s-a spus, structura socială, familia și viața personală moștenite de la societatea industrială s-au bazat în mare parte pe o „masculinitate hegemonică” asociată cu „dividende patriarhale” bine controlate și repartizate. Toate acestea au ajuns în modernitatea actuală să ia cursuri noi de configurare. Ele nu au scăpat nici analizei teoretice și nici criticii ideologice. Un veritabil proces de modernizare a familiei, a relațiilor dintre genuri și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
imita comportamente sexuale masculine sau care iese în arena socială pentru a lansa strigăte de tipul „Sunt femeie și nimic nu mi-e străin”, tot așa cum nu mai putem insista doar asupra violenței, bogăției sau poziției de putere specifice „dividendelor patriarhale” ale masculinității. A admite astfel de consecințe înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât că astăzi, premisele și formele abordării și etalării masculinității și feminității sunt în schimbare. Toate sau aproape toate manifestările modernității, fie ele personale sau sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comunalizarea multor funcții ale familiei au atins în perioada comunistă proporții într-adevăr mari. Totuși, structura corporatistă a societății industriale era dependentă de diviziunea tradițională a muncii în familie și de comercializarea forței de muncă a bărbatului în condițiile relațiilor patriarhale din familie care făceau femeia responsabilă de activitățile casnice. Astfel, diviziunea familială era una inegalitară economic și ca putere, ceea ce contrazicea principiul egalitar al modernității. Continuarea industrializării, intrarea în epoca postindustrială, afirmarea juridică a egalității dintre femei și bărbați au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]