4,633 matches
-
se ocupă cu strategia modelării umane. Cunosc multe teorii și o sumedenie de algoritmi „metodici” de fasonare a comportamentului persoanei. Nu toate te ajută la ceva, nici nu dau explicațiile de rigoare și poate că nu au nici sens. Ca pedagog, sunt primul care Îmi dau seama de neajunsurile sau precaritățile unor principii, ale unor reguli didactice pe care le abordăm cu o prea mare lejeritate sau smintită fandoseală cărturărească. Avansăm, În cele ce urmează, o serie de puncte de vedere
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o iei razna. În nici un caz, toată treaba asta nu Înseamnă orbecăire, căutare de dragul căutării, ci o alunecare majestoasă pe o cale care, pe de o parte, Îți este dată, pe de altă parte, se așterne singură pe măsură ce Înaintezi. Un pedagog (John Dewey), În secolul trecut, spunea că educația nu are un scop dincolo de ea Însăși. Educarea (prezentă) se face În scopul unei educări... neîntrerupte și infinite. Suntem, la un moment dat, educați pentru a ne asigura propria devenire și pentru
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sau privare de iubire, pentru a impune un anumit ritm volitiv și sperate zări de Înălțare. „Pedeapsa” prin privarea de iubire constituie una dintre cele mai „dure”, dar și mai dificile pârghii paideice, care devine deosebit de eficientă În mâinile unui pedagog priceput. Contează În ce momente survine lipsa ei, cât de puțin dau Într-un anumit moment, inclusiv faptul de a nu da deloc. E nevoie de păstrarea unei distanțe afective cu scop protectiv Între educator și educat. Nu e deloc
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
maestru? Profesorul este cel care-ți dă cunoașterea; maestrul este cel care te-ajută s-o cauți și s-o folosești. Profesorul lucrează cu rețete recurente și structuri algoritmice ale cunoașterii; maestrul caută alte drumuri și defrișează euristic noi probleme. Pedagogul comun are tendința de a desfigura realul și a-l turna În tipare, ducând explicația până la cele mai mici amănunte și „până la capăt”; maestrul reconfigurează realul În concordanță cu o forță dislocantă interioară ce ne face să-l vedem, inocent
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
realul și a-l turna În tipare, ducând explicația până la cele mai mici amănunte și „până la capăt”; maestrul reconfigurează realul În concordanță cu o forță dislocantă interioară ce ne face să-l vedem, inocent și Întrebător, ca pentru „prima dată”. Pedagogul explică elevului ceea ce se știe deja; maestrul cercetează Împreună cu discipolul ce este de făcut cu ceea ce nu știm. Pedagogul ți se dă din fragedă pruncie, Îl afli În școli, În amfiteatre; maestrul Îl Întâlnești atunci și acolo unde nu te
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
realul În concordanță cu o forță dislocantă interioară ce ne face să-l vedem, inocent și Întrebător, ca pentru „prima dată”. Pedagogul explică elevului ceea ce se știe deja; maestrul cercetează Împreună cu discipolul ce este de făcut cu ceea ce nu știm. Pedagogul ți se dă din fragedă pruncie, Îl afli În școli, În amfiteatre; maestrul Îl Întâlnești atunci și acolo unde nu te aștepți. Pedagogul este plin de sine și de certitudini; maestrul este smerit și mânat de Îndoieli. Iar deosebirile pot
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
elevului ceea ce se știe deja; maestrul cercetează Împreună cu discipolul ce este de făcut cu ceea ce nu știm. Pedagogul ți se dă din fragedă pruncie, Îl afli În școli, În amfiteatre; maestrul Îl Întâlnești atunci și acolo unde nu te aștepți. Pedagogul este plin de sine și de certitudini; maestrul este smerit și mânat de Îndoieli. Iar deosebirile pot continua. Unii consideră că maestrul nu este acolo unde-l cauți, ci acolo unde Îl găsești. La fel de valabil ar fi și În ceea ce privește discipolul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
decodificat cam În felul următor (mai ales de către cei În formare, unii Încă dilematici din punct de vedere sexual): păi, uite, sunt destui și din ăștia, e o chestie reală, o fi interesant, eu de ce nu aș Încerca? Ca modest pedagog, atrag serios atenția asupra consecințelor nefaste ale acestor exhibări. Orice păcat, din momentul În care este „arătat” la modul ostentativ, poate deveni contagios prin simplul fapt că este clamat fără jenă sau fără recunoașterea lui ca fiind ceva deviant, degradant
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
altceva În schimb. Elementele de continuitate au fost desconsiderate, chiar dacă unele demersuri s-au dovedit viabile. Necazul provine din faptul că nu s-a asigurat un perimetru de neutralitate la nivelul unor actori intermediari, prin statuarea unui „nucleu dur” de pedagogi și didacticieni care să operaționalizeze un anumit element programatic clamat de cei ajunși În fruntea sistemului românesc de Învățământ. O veritabilă reformă presupune și o anumită stabilizare a sistemului, nu injoncțiuni permanente cu situații de „incertitudine”; se bazează și pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
bunului-simț Trăim Într-o perioadă În care „specialiștii” ne livrează formule despre cum să fim sau să devenim. Ni se sugerează la tot pasul, cu o morgă de superioritate subînțeleasă, faptul că cei mai buni povățuitori Într-ale devenirii sunt pedagogii, profesorii, specialiștii În educație și formare. Se dă de Înțeles implicit că nu trebuie să ne Încredem prea mult În intuițiile proprii sau În ceea ce provine din mediul apropiat, de la părinți, de la alți membri ai familiei sau de la prieteni. Ei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sintetizează experiența educativă a comunităților; acest standard de primă instanță nu este structurat teoretic, Însă are o forță deosebită, chiar și În societățile moderne (sub forma ethosului moral-educativ al familiei, al grupurilor mici, Închise etc.). Până la generalizările sofisticate ale „marilor” pedagogi, Își spune cuvântul această normativitate. Deseori, autoritatea acestor norme este mult mai evidentă, fiind puternic personalizată, legată de un personaj concret, aflat În preajmă, adulat sau iubit („Bunicul mi-a spus!”, „Și mama susține acest lucru!” etc.). Pedagogia populară s-
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o prelungire a sufletului nostru. Iar ceea ce se petrece Înăuntru „se combină” cu datele dinafară, dând naștere unei rezonanțe perfecte cu natura de dincolo de noi. De aceea, pentru om, primăvara devine un bun model al devenirii, poate cel mai bun „pedagog” natural, dăruit direct, cu generozitate. Însă cu o condiție: să știm să ascultăm glasul subtil al naturii, să-l decodificăm și să ne apropriem În felul nostru opera măreață a naturii pe cale de redesfășurare. Avea perfectă dreptate Comenius, marele pedagog
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pedagog” natural, dăruit direct, cu generozitate. Însă cu o condiție: să știm să ascultăm glasul subtil al naturii, să-l decodificăm și să ne apropriem În felul nostru opera măreață a naturii pe cale de redesfășurare. Avea perfectă dreptate Comenius, marele pedagog creștin din zorii perioadei moderne, că trebuie să luăm pildă de la natură atunci când vrem să educăm pe cineva, că educația e o artă a grădinăritului și că modelul ultim e dincolo de natură, aceasta fiind o derivație divină ce se revelează
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mediul sociocultural dominant al comunității de bază) sau transferând această educație la nivelul bunicilor sau părinților copiilor? Se știe că vârsta copilăriei este cea mai permisivă și mai ușor de modelat din toate punctele de vedere psihogenetice. De pildă, potrivit pedagogului italian Maria Montessori, ființa umană se caracterizează printr-un impuls organic spre dezvoltare prin autoformare. Acest impuls se manifestă ca după un plan divin. Fiecare etapă, numită și senzitivă, presupune o nevoie vitală, iar satisfacerea acestei nevoi creează drumul apariției
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
unor repere valorice perene. Este de dorit complementaritatea de acțiune și conlucrarea dintre factorii religioși, educaționali, juridici, politici și economici În locul acțiunilor unilaterale, izolate și autarhice. Din punct de vedere tehnic și didactic, sarcina cea mai mare o au profesorii, pedagogii și managerii de școli, căci gestionarea unei discipline revine oamenilor școlii, și mai puțin celor din afara ei, care uneori nu au competența necesară. În unele situații, a existat riscul substituirii educației religioase cu catehizarea, această tentație Încă există. Mulți părinți
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o aducem „la realitate”. Cum s-a ajuns la reintroducerea religiei În școli? S-a Întâmplat imediat după ’89, pe un fond mai vechi de experiență și reflecție din perioada interbelică. A fost meritul clerului nostru, dar și al unor pedagogi de a repune bazele acestei educații, Întrucât nu se putea lăsa acest lucru pe baza unei decizii venite de sus, să zicem de la Ministerul Educației (acesta a ratificat ceea ce s-a impus de „jos”). Imediat după ’89, cei care au
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
au fost preluate, concretizate și perfecționate practic de către dascălii ce predau religia, lucru care m-a bucurat. Și contribuția teologilor În fixarea elementelor tematice a fost de mare importantă. A fost vorba, cu alte cuvinte, despre un efort concertat al pedagogilor și teologilor, pentru a face din educația religioasă o disciplină cu un conținut adecvat, transpus Într-o formulă didactică incitantă. Mi s-a părut corect să se Întâmple așa, pentru că un astfel de domeniu nu poate fi monopolizat doar de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
face din educația religioasă o disciplină cu un conținut adecvat, transpus Într-o formulă didactică incitantă. Mi s-a părut corect să se Întâmple așa, pentru că un astfel de domeniu nu poate fi monopolizat doar de teologi sau doar de pedagogi. În ce țări din Europa se mai predă religia În școlile de stat? Cam În toate țările care țin la cultură și spirit: Italia, Germania, țările nordice, Spania, Portugalia, Anglia. În Italia există o experiență didactică deosebită În acest domeniu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Să spunem că cele două căi de accedere spre cunoaștere și Înțelepciune (uneori destul de inegale În raport cu Marele Adevăr) nu sunt contrare, ci complementare. Până unde poate merge comparația, din ce punct de vedere și ce anume putem compara? Cu mijloacele pedagogului, Încercăm să creionăm un răspuns. Poate că cea mai profundă deosebire dintre cei doi stă În sorgintea, temeiul și „rațiunea” apariției lor În lume și pentru oameni. Socrate este un simplu om, un „accident” fericit, chiar dacă gândirea lui a plămădit
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În acele vremuri), precum și unele texte biblice, am devenit sensibil și la alte platforme ideatice, altele decât cele croite pe evidențe naturaliste și experimentaliste. I le-am prezentat cum m-am priceput și eu (pe atunci nu aveam vocație de pedagog), dar din păcate nu au avut nici un impact. Mi-a respectat punctul de vedere, nu fără păreri de rău, pe care i le-am citit pe chipul oarecum Împăcat și admirativ că preopinentul are curajul de a gândi și altfel
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cele două prezențe, prin literatură și pedagogie, sunt complementare, completive, sumative, dar și stimulative pentru cei din exterior, care le abordează prin receptare și studiu. Doamna profesoară Cernichevici a demonstrat că poți fi simultan educator și scriitor, că reușești ca pedagog dacă știi să scrii frumos și bine și că izbândești ca scriitor dacă nu uiți să fii responsabil, să ai demnitate, să fii cultivat și civilizat. 13. Secvențe autobiografice cu reverberații paideice 13.1. Arta - un mod de a spune
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Iacov Stamati, A.H. sprijină, către sfârșitul veacului al XVIII-lea, reformele ce tind să reașeze învățământul - bisericesc și laic - din Moldova pe temelii moderne. Deloc străin de enciclopedism și de vederile iluministe ce domină epoca, ierarhul pune preț, ca pedagog, pe separarea disciplinelor, pe sistematizare și pe logica predării, principii ce revin, în următorul secol, la corifei ai școlii românești, ca Gh. Asachi sau Gh. Lazăr. Efortul susținut al cărturarului lasă, în plan științific și didactic, urme de durată. Cu
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
puternic decât școala și familia, decât cultura cărții de modele culturale și stiluri de viață. Televiziunea preia - ca principal „mediator cultural” - și exercită succesiv sau simultan rolul de tetină și de doică, de părinte și de învățător sau profesor, de „pedagog național”, dar mai ales de sursă a reperelor existențiale înscrise în ceea ce numim prin noțiunile de „teleprezență”, „telerealitate”, „star-sistem”, valori ale vedetismului. Televiziunea devenită atotputernică în zilele noastre, a ajuns un incubator și o pepinieră în care cresc la scară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în 1904, la Seminarul Central din capitală. Ambițios, având și exemplul preotului și învățătorului din satul natal, Ion N. Dobre obține rezultate bune, dar la absolvire, în 1912, necăsătorindu-se la vreme, nu poate intra în cinul preoțesc. Diverse slujbe - pedagog, cântăreț bisericesc, impiegat la Casa Corpului Didactic - îi îngăduie să urmeze Facultatea de Teologie, licența luându-și-o în iunie 1916. Elev încă, debutează în 1907, cu o poezie, în revista școlară „Spre lumină” din Iași. Iscălind Nichifor Crainic (nume
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
sub zâmbete, sub vorbăria prefăcută, frisonează un apetit al încornorării. Femeia, care nu e chiar „damă bună”, se dă în vânt după petreceri sofisticate, ca în „societatea înaltă” (Five o’clock, High-life). Școala, unde se practică favoritismul (Lanțul slăbiciunilor, Un pedagog de școală nouă, Bacalaureat), folosește metode anacronice, de tot râsul. Prost crescuți, copiii sunt răzgâiați și obraznici (D-l Goe, Vizită). Avocați malonești, magistrați influențabili (Justiție, Art. 214), provinciali naivi, dezorientați și țâfnoși (Telegrame), gazetari în goană după senzațional (Boris
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]