8,364 matches
-
bun (poate) decât ieri. Așadar, consider că nu există tipul profesorului ideal. Suntem aici ca să le vorbim copiilor și de unicitatea persoanei, deci nu trebuie să adoptăm nici un model din nicio carte pseudo-psihologică care ne descrie un tip singular. În pedagogia științifică, nimic nu este ”legiferat” la modul prea specific. Fiecare are manifestările lui, pe care unii copii le admiră, iar alții nu (am arătat că ține și de temperamentul copilului). Există doar câteva cerințe bazale, restul sunt variații.
Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor () [Corola-blog/BlogPost/338331_a_339660]
-
se află în contrast puternic cu felul în care școala este trăită de elevi. Potrivit Teaching and Learning International Survey (TALIS), realizat de OECD în anul 2013, 98,5% dintre profesorii români se consideră bine și foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate, în timp ce 99,8% dintre profesori se simt bine și foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate. Acest lucru este alarmant, spune Măriuca Talpeș, pentru că dacă te crezi atât de bine pregătit nu mai ai de ce să înveți. La
Cum se poate vindeca școala în țara în care 98,5% dintre profesori se consideră buni și foarte buni, iar 40% dintre elevi sunt analfabeți funcțional. Interviu cu Măriuca Talpeș () [Corola-blog/BlogPost/338354_a_339683]
-
birocratizat, osificat și călăuzit de interese proprii. Deci, ce șanse are o școală, când ”materialul de lucru” constă în minți anxioase, în căutare de plăcere, lucruri intense, cu reactivitate exagerată, impulsivitate și desconsiderare a autorității formale? Se pare că toată pedagogia tradițională se va reduce la capitolele pedagogiei speciale, intervenționiste, cea scrisă pentru „clasele speciale” sau „copiii problemă”. Să fie oare așa? Cum poți să ieși din conflictul unei realități, în care ambele tendințe sunt normale sau produsul natural al evoluției
Tinerii noștri fragili și inculți () [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
Deci, ce șanse are o școală, când ”materialul de lucru” constă în minți anxioase, în căutare de plăcere, lucruri intense, cu reactivitate exagerată, impulsivitate și desconsiderare a autorității formale? Se pare că toată pedagogia tradițională se va reduce la capitolele pedagogiei speciale, intervenționiste, cea scrisă pentru „clasele speciale” sau „copiii problemă”. Să fie oare așa? Cum poți să ieși din conflictul unei realități, în care ambele tendințe sunt normale sau produsul natural al evoluției mentale și emoționale a omenirii? Are sens
Tinerii noștri fragili și inculți () [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
de a te retrage, de a ceda și a evita disconfortul, trebuie, ca elev, să fii CONȚINUT: cineva să își asume pentru tine un sens al apartenenței și o imagine clară despre cum trebuie să arate, concret, succesul tău. În pedagogia specială, în cazul copiilor cu deficiențe de citit, progresul se instalează- așa cum mărturisesc multe studii - abia după ce copilul vizualizează cartea pe care va fi în stare s-o citească, după 2 luni de muncă planificată - să zicem - un pariu pe
Tinerii noștri fragili și inculți () [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
ai nevoie de tertipuri exploratorii, de acordare de libertăți controlate și de hrănire a minții în ritmul în care societatea - vrem-nu-vrem - l-a modelat deja. Asta nu înseamnă, nici pe departe, să abdici de la principiile învățării și de la crearea unor pedagogii din ce în ce mai riguros ancorate științific. Or nouă, ca țară, exact asta ne lipsește:1. înțelegerea empatică a predispozițiilor minților de astăzi, așa cum sunt ele determinate de cultura la care participăm și noi; 2.înțelegerea raportului libertate-constrângere; 3. înțelegerea nevoii de a
Tinerii noștri fragili și inculți () [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
o diplomă. Din cele 4 tipuri de învățare, practicăm pe cea care presupune adiție de informație și asimilare ruptă de context și ignorăm total valoarea adaptativă și transformațională a cunoașterii. Acestea două din urmă presupun formarea profesorilor în spiritul unor pedagogii care reașază conținuturile din manuale pe scheme care produc plăcere și curiozitate copilului. Nu pare să avem limpede, în cap, nici intuiții despre mintea copiilor noștri, fără judecăți malițioase, nici pedagogii bine scrise despre cum traseele cognitive o pot lua
Tinerii noștri fragili și inculți () [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
or fi, din sălbatica Europă de second hand care s-a școlit sub comunismul tandru și discret și extrem de atent la spălarea pe creier a oricărui copil, gata să aresteze și să ucidă orice rezistență a bunului simț dinaintea „pozitivei” pedagogii a lui Makarenco. Trăim într-un spațiu în care în anii 1950-1956 s-au arestat copii pentru că au ripostat la încălcarea drepturilor lor (Cazul liceului Matei Basarab din București iconizat în excepționalele memorii ale lui Alexandru Teodorescu este reprezentativ, dar
Cazul Bodnariu. Bătaia e ruptă din Rai () [Corola-blog/BlogPost/338427_a_339756]
-
mișcare. L-am interpelat deseori pe Ministrul Curaj în legătură cu puterea actuală a Ministerului de a face, cu adevărat, transformarea care contează: reformă administrativă, numirea directorilor pe competențe reale, transformarea școlilor în comunități capabile să își ia propriile decizii, introducerea noilor pedagogii în amalgamul conținuturilor încă nedefrișate. Întrebarea cea mai spinoasă s-a învârtit obsesiv în jurul modificării modului în care testăm și evaluăm național. Poate Ministrul să își asume scoaterea mediei generale la gimnaziu din ponderea notei de intrare la liceu? - un
Ce se întâmplă cu reforma curriculară a ministrului Curaj? () [Corola-blog/BlogPost/338435_a_339764]
-
a dovedi tuturor că nimeni nu e mai presus de lege și că dreptul la viață este primul drept inalienabil. În realitate, începând din acest moment, din toate opiniile, simțirile și emoțiile voastre se naște lecția pe care o tragem, pedagogia pedepsei lui Vișinescu. Așadar, ce simțiți? Acest text este asumat de autor în calitate exclusiv privată și nu reprezintă punctul de vedere al nici uneia dintre instituțiile și/sau organizațiile la care acesta este angajat sau la care este afiliat. [Sursa
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut () [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
tine, pe elevii noștri, pe ai voștri, pe publicul nostru, pe al vostru, pe promotorii noștri culturali și educaționali de orice natură exprimarea incisivă, agresivă, scoasă din context și lipsită de informare? Iubesc critica obiectivă care relevă slăbiciunile unui proiect, pedagogia care face analiza, șeful care știe să-mi sublinieze deficiențele, sculptorul care știe să-mi cizeleze munca, dar chiar trebuie să mă înjuri? Înțeleg ce vrei să-mi spui și fără să folosești cuvinte mai mari decât e necesar precum
Suntem cu toții actori în filmul acestor dictatori care se hrănesc din frica noastră. Restul e Cannes-Cannes... () [Corola-blog/BlogPost/338468_a_339797]
-
putem empatiza. Atunci nu ți se pare mai relevant - într-un context în care încercăm să aducem o schimbare în România - să ieșim la o cafea și să vorbim civilizat despre ce înseamnă adevăr dramatic, situații tari, analiza procesului scenic, pedagogie, proiectul din departamentul de creație sau sales sau să vorbim chiar despre ce e cu adevărat sărăcia intelectuală în loc să mă „înjuri”? Varianta doi: informează-te despre cum am lucrat cu adevărat. Nu trebuie neapărat să ne vedem, deși mie îmi
Suntem cu toții actori în filmul acestor dictatori care se hrănesc din frica noastră. Restul e Cannes-Cannes... () [Corola-blog/BlogPost/338468_a_339797]
-
și apoi le cere să bată din palme. Dacă facem jocuri cu ei, să nu uităm că au dreptul și la informație de înaltă ținută. Nu sunt împotriva metodelor ludice ca atare, dar ele nu trebuie să dețină exclusivitate. În pedagogie, acestea se numesc metode de acțiune și ele vin după metodele de explicare. Printre metodele de explicare se află expunerea și prelegerea. Deși, mai nou, prelegerea este blamată (în special de nespecialiști), acuzată că face din elev un simplu spectator
Dragă societate civilă, pot accepta criticile legate de metodele noastre de predare, dar nu pot accepta să îi subestimez pe elevi () [Corola-blog/BlogPost/338553_a_339882]
-
și le-am înțeles în parte, pe-alea simple. Dar ce să te faci cu ditamai algebra? Am prins doar regula semnelor și ce era mai simplu. O să vă spun eu mai încolo ce spaimă am tras din cauza ei. La pedagogie nu te întreabă nimeni de cele învățate cu domnul profesor Velovan. Acum e moda cu Makarenco, Cairov și alții... Dar cel mai greu mi-a fost la literatură, credeam că nu mai scap de acolo. Păi, în locul scriitorilor de i-
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
cu o conștiință aprinsă, neînduplecată de depărtările care l-au înghițit doar fizic, temporar, nu și mintal. A scrie cu fantezie istorică devine pentru el un mod de a fi oricum și oriunde aproape de ai săi. Cristian Medeleanu face o pedagogie a istoriei, căci pictarea pereților de la cele cinci colibe devine pretext pentru un remember cu target major, neoprit doar la ocazia expunerii muzeistice a unor obiecte specifice vieții străbunilor, ci și “arătând măiestria, puterea creatoare și bunul gust al culturii
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
procente însemnate. Aceia care profită mai mult sunt copiii. Pentru ei se economisesc mai mulți bani, sunt sănătoși și căminul părintesc e mai fericit” (Velicu, 1924, p. 381). Percepția se maturiza însă. Din America, dintr-un sector care interesa, al pedagogiei, se iau informații de anvergură: „Americanii au pus în practică această selecționare a capacităților intelectuale, selecționând dintr-un număr de 250000 de copii de școală, un număr de 643, cu un coeficient de inteligență minimum de 140. Au format școli
Presa literară din Oltenia, de Dan Ionescu. Fragmente () [Corola-blog/BlogPost/339272_a_340601]
-
profilul bio-bibliografic al lui Grigore Pletosu, prezentând în detaliu viața și opera acestuia pentru ca, mai apoi, în capitolul Profilul spiritual al protoiereului Grigore Pletosu reflectat în activitatea sa didactică, să descoperim profilul spiritual al dascălului creștin, în concepția patristică, în pedagogie și în literatura română dar si profilul spiritual al protoiereului reflectat în activitatea sa didactică. În cea de-a treia parte a cărții, vrednicul protoiereu ne este prezentat în activitatea sa pastorală bogată, autorul cărții conturând în aceeași manieră specifică
Ierom Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, Restitutio Grigore Pletosu, Editura Renaşterea / Eikon, Cluj-Napoca, 2014. Recenzie de pr. stavr. Radu Botiş () [Corola-blog/BlogPost/339373_a_340702]
-
se va muta mai apoi la Satu-Mare (1957). În 1960 își dă demisia pentru a se dedica exclusiv căutărilor sale dramatice „ ” Aveam 35 de ani, cunoșteam deja toate secretele meseriei. Ca director, am avut în continuu tangenta cu organizarea și pedagogia lumii artistice. Dar am început să simt că nu mă satisface în totalitate, îmi lipsea evoluția calitativa. Spectacolele pe care le-am regizat între 1958 și 1960 aveau toate aceeași schemă, m-am repedat, nu puteam aduce nicio noutate. (...) Îmi
Aniversare Gyorgy Harag LIVADA CU VISINI la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339401_a_340730]
-
un proces repetat de autocontrol și autoreglare, care se validează și respectiv se finalizează pe baza concordantei dintre modelul (planul) anterior elaborat de către subiect și rezultatul obținut; - învățarea este un fenomen plurinivelar, de al carui studiu se interesează nu numai pedagogia și psihologia, dar și o serie de alte discipline că: biologia, fiziologia, gnoseologia, logică, sociologia, psihologia socială, antropologia, cibernetică. În sens larg - ca fenomen universal în viață organismelor - învățarea este procesul de dobândire (de către ființă vie) a experienței individuale de
Prof. consilier şcolar, Mircea Florian RUICU: ÎNVĂŢAREA ŞI INSTRUIREA PROGRAMATĂ () [Corola-blog/BlogPost/339389_a_340718]
-
de aceștia în raport cu profesorii. Pe de altă parte, grupul reprezintă un context social unde elevul se socializează, deci acolo unde el asimilează și își însușește atitudini, norme și valori în vederea integrării în clasă ca veritabil grup social. De aceea, noile pedagogii recomandă o instruire centrată pe grup în defavoarea celei centrate aproape exclusiv pe elev, și aceasta dacă se urmăresc performanțe școlare. Performanțele vor fi ale clasei, adică reușita va fi de grup și nu individuală, ceea ce contează mai mult pe plan
MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ () [Corola-blog/BlogPost/339378_a_340707]
-
Education Facing Contemporary World Issues», Vol. II, 1-3 iunie 2006, Ed. Universității din Pitești; Abraham Maslow, Motivație și personalitate, Ed. Trei, București, 2008; Stephane Clerget, Criza adolescenței, Ed. Trei, București, 2008; Ion-Ovidiu Pânișoară, Profesorul de succes - 59 de principii de pedagogie practică, Ed. Polirom, Iași, 2009 Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Mircea-Florian Ruicu: SFATURI UTILE ŞI STRATEGII ÎN VEDEREA MOTIVĂRII ŞCOLARE A ELEVILOR ÎN FAMILIE () [Corola-blog/BlogPost/339407_a_340736]
-
studii, articole, recenzii, predici, reportaje, documente etc.) au fost grupate în două volume. În vol. I sunt cuprinse capitolele: I. Secțiunea Biblică(Vechiul Testament, Noul Testament); II. Secțiunea Sistematică(Dogmatică, Morală, Filozofie, Patrologie); III. Secțiunea Practică(Drept canonic, Liturgică, Omiletică, Catehetică, Pastorală, Pedagogie, Muzică, Îndrumări misionare); IV. Limbă și Literatură; V. Etnografie și Folclor; VI. Redacționale. Se adaugă o prefață și un indice de autori. Volumul al II-lea este pregătit pentru tipar și urmează să apară în scurt timp. El va cuprinde
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
există atât o diferențiere între minte și inteligență, cât și o distincție între cunoașterea pe care o posedă mintea și cunoașterea senzorială, precum și în ceea ce privește cunoașterea de la Dumnezeu. Acest lucru este deosebit de important deoarece, de o parte, se observă distincția dintre pedagogia umană și cea divină, de cealaltă parte, constatăm că prin curățirea minții noi dobândim cunoașterea dumnezeiască, iar Sfinții se învrednicesc de vederea lui Dumnezeu. Scopul rugăciunii Scopul rugăciunii este crearea și consolidarea unei anumite stări de pace și echilibru al
RUGĂCIUNEA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340974_a_342303]
-
unde funcționează până în 1974, când cotidianul devine hebdomadar. Revine în învățământ la Școala Generală Nr. 5 din Piatra- Neamț, titularizându-se prin concurs. Publică peste 260 de articole și studii în toate revistele cu profil pedagogic, inclusiv în Revista de pedagogie și în Tribuna învățământului. Editează patru manuale auxiliare în sprijinul învățământului de performanță. În 1980 își susține lucrarea metodico-științifică Dezvoltarea aptitudinilor creatoare ale elevilor și obține gradul didactic I în învățământ, cu calificativul ,,foarte bine”, grad echivalent cu cel de
MIHAI MERTICARU de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341034_a_342363]
-
12/2012 Calificarea/diploma obținută Diplome de licență, studii postuniversitare și master Disciplinele principale studiate/competențele profesionale dobândite Teologie, istorie, doctrină și morală bisericească, securitate și siguranță națională, ecumenism și dipolomație, comunicare și relații publice, economie socială, antreprenoriat social și pedagogie socială Numele și tipul instituției de învățământ/furnizorului de formare Facultatea de Teologie, CNAP din cadrul UNAP, IDR din cadrul MAE, FCRP din cadrul SNSPA (cursuri, seminarii, colocvii și simpozioane) Oradea, Sibiu, Craiova, București și Thessalonic (România și Grecia) Nivelul în clasificarea națională
VĂ RECOMAND CU MULTĂ BUCURIE ACEST BLOGG, DORINDU-VĂ LECTURĂ PLĂCUTĂ ŞI FOLOSITOARE!... CU PREŢUIRE, STELIAN GOMBOŞ. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341302_a_342631]