1,733 matches
-
nu le văd și de a nu rezista tentației de le rezolva. Când actuala bicicletă exista fără pedală, deplasându-se numai dacă îți făceai vânt cu picioarele, nimeni altul decât copilul de 14 ani, Ernest Michaux, și-a pus problema pedalei. Când apa se prelinge de-a lungul unui deget, atrasă parcă de acesta, nimeni nu și-a pus problema „de ce?”, decât savantul H. Coandă care a descoperit efectul Coandă - aplicat ulterior la circulația gazelor în ajutaje. Apa a împins dintotdeauna
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
aceea (anul 1855) bicicleta se împingea cu ajutorul picioarelor pe sol. Întâmplător, a urmărit fascinat pornirea unei locomotive. Principiul de mișcare a roților cu un mecanism bielă-manivelă i s-a părut grozav și a imaginat ceva asemănător, dar mult mai simplu: pedala bicicletei. Arhimede a găsit soluția determinării volumului coroanei când s-a cufundat în apa din baie. H. Coandă a descoperit efectul Coandă tot în baie: Komarov a relatat despre geneza uneia dintre invențiile sale:[41]. Newton a asociat atracția dintre
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de a fi fost părtaș la crimele unei familii vicioase - Lash Canino nu este nici primul, nici ultimul gangster întâlnit de Marlowe, dar e primul pe care-l ucide - nu se va șterge niciodată. Nu trebuie apăsat prea tare pe pedala tragismului, pentru că tonul dominant al romanului încurajează mai degrabă o lectură în cheie cinic-ironică. Marlowe plătește nu doar prețul singurătății, ci și al mizantropiei în care se scufundă cu o plăcere aproape perversă. Mai mult decât mizantrop, Marlowe este prizonierul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
orologiul, timpul intră într-o țesătură de sugestii rotitoare. Cutare odă crește pe spectrul unei păduri cosmice, "imensă orgă de aramă verde"; o altă pădure (pădure abstractă) e "ca un panopticum albastru de himere"; marea e și ea "orgă cu pedale adânci"; cadența unui dans "preschimbă brusc în flăcări și gaz / pojghița dulce-a formelor, subțiri". În momente de "tăcere" activă, privirea unui Doinaș împovărat de neliniștile veacului, emană melancolie: "Eu și vechii greci / cu totul altfel ne trăim infernul" scria
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
intuind rolul decisiv pe care îl va îndeplini timbrul în evoluția ulterioară a muzicii sec.XX, Debussy va recurge la modalități variate de asocieri armonice, de tratare a registrelor și a dinamicii, cu o atentă abordare a efectelor celor două pedale și schimbări subtile de intensitate. Statismul picturii pointiliste, cu concepția sa de timp suspendat, va coincide cu atitudinea „neutră”, depersonalizată a creațiilor debussyiste. Iar aceasta va decurge din abandonarea structurii formale construite pe baza dualismului tematic și aplicarea unei tehnici
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Fille aux cheveux de lin), iar în planul mijloacelor de limbaj, din evitarea armoniei cadențiale, utilizarea construcțiilor asimetrice (care nu se supun unor traiectorii deductibile) sau explorarea spațiului spectral al armonicelor cu asocierea unei subtile combinări între efectele celor două pedale. Un exemplu elocvent de ambiguitate sonoră, îl oferă preludiul Voiles, cu utilizarea scării hexatonice anhemitonice pe o pedală sonoră prelungită a sunetului , „alchimie” armonică măiestrită, ce are ca scop producerea imaginii de vag, de imprecis. Într-o altă circumstanță, La
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care nu se supun unor traiectorii deductibile) sau explorarea spațiului spectral al armonicelor cu asocierea unei subtile combinări între efectele celor două pedale. Un exemplu elocvent de ambiguitate sonoră, îl oferă preludiul Voiles, cu utilizarea scării hexatonice anhemitonice pe o pedală sonoră prelungită a sunetului , „alchimie” armonică măiestrită, ce are ca scop producerea imaginii de vag, de imprecis. Într-o altă circumstanță, La Cathédrale engloutie instalează acea negură sonoră în care cerul și marea sunt unite sub o imagine de brumă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Debussy este creatorul unei noțiuni inovatoare a timpului muzical. Astfel, discursul expozitiv, non-dezvoltător, structurile repetitive ale tratării motivice, multiplele paralelisme intervalice și acordice, mișcarea giratorie sugerată de evoluția ostinato a aceleiași structuri melodico ritmice expusă în tempo rapid, precum și statismul pedalelor sonore și ritmice difuzează o pregnantă impresie de stagnare, de suspendare (Mouvement, Le vent dans la plaine, Des pas sur la neige, Brouillards, La cathédrale engloutie). Aceeași deschidere către cultura orientală va prilejui cunoașterea artei stilizate a graficelor creatorilor japonezi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
spontană, prin experiența empirică desfășurată în fața pianului. Creația sa pianistică va lărgi explorările inițiate anterior de compozitori precum Frédéric Chopin, Robert Schumann și Franz Liszt, în sfera variatelor posibilități ale culorii sonore, realizate prin intermediul unei subtile utilizări a celor două pedale. În literatura muzicii pentru pian, Debussy va deschide o nouă epocă prin explorarea capacității acestui instrument de a amplifica armonicele și, astfel, investigarea atributelor sale ”iluzorii”. În acest sens, prin intermediul unor combinații inedite de registre, valori dinamice variate, sonorități complexe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evocator al sonorităților pianistice, creând adesea numeroase echivalențe acustice cu timbrul specific altor instrumente. Explozia de culoare din pictura fovă corespunde în limbajul muzicii debussyiste cu țesătura stratificată a multiplelor planuri constitutive ale discursului, în care structurile tematice se suprapun pedalelor sonore și ostinato-urilor ritmice, generând o configurație polifonică de o remarcabilă complexitate coloristică. Opera inovatoare a lui Claude Debussy a deschis, astfel, noi perspective reprezentărilor artistice de natură sonoră, aprofundând concepțiile estetice ale timpului și asimilându-le printr-o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din modalitatea de structurare a discursului sonor, în care densitatea sunetelor crește proporțional de la registrul grav spre cel acut. Astfel, imaginea sonoră rarefiată a țesăturii sonore receptată în registrul grav, reprezentată de cele mai multe ori de rezonanța statică a unei simple pedale armonice, este contrabalansată de aglomerarea sonoră semnificativă percepută în registrele superioare. De altfel, această manieră de repartizare a sunetelor la nivelul registrelor de discurs se aseamănă în mod evident cu modalitatea de concepere a aceleiași muzici de gamelan, al cărei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
conceptuale. Întreaga evoluție a discursului se încadrează într-o sferă tonală „generică” de si major, declarată în exclusivitate de armură. Inițiativa debussyistă de a întreprinde explorări intense în sfera fenomenului de rezonanță o distingem, încă din debutul piesei, prin plasarea pedalei armonice de cvintă perfectă (si - fa#) în registrul rezonant al sonorităților grave, creând astfel o veritabilă metaforă a sunetului de gong. Servind aceluiași scop conceptual, la nivelul mijloacelor de limbaj se remarcă prezența abundentă a intervalului de secundă mare, imagine
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de pp, atât cât și atmosferei pentatonice difuzate. La nivel interpretativ, natura prin excelență percutată a muzicii de gamelan, ce constituie „resortul” fundamental în conceperea acestei lucrări, impune necesitatea utilizării unui atac staccato sau non-legato, integrat unui amplu efect al pedalei de rezonanță. Utilizarea acesteia din urmă pe parcursul unor segmente extinse devine posibilă grație stabilității armonice, care aparține în exclusivitate spațiului pentatonic. Puterea de imaginație a interpretului, precum și capacitatea sa de a identifica la nivelul textului acele variate calități timbrale ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
plasate cu predominanță în registrul acut al claviaturii. De asemenea, impresia de epurare sonoră derivă din natura spațiată a scriiturii în octave. Imitația sonorităților specifice percuției javaneze o recunoaștem în acel tip de ostinato reprezentat de trilul lent în , o pedală armonică figurată, care, prin repetiția insistentă a intervalului de secundă mare, stabilește evidente afinități cu rezonanțele de ușor dezacordaj ale gamelanului. Debussy face apel la una dintre tehnicile clasice ale contrapunctului prin ipostaza unui „model” dezvoltător în care entități melodico
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Mereu animat). Expusă într-un discurs sonor substanțial rarefiat, afirmația celui de-al patrulea material tematic desfășoară o configurație pentatonică inedită do# re# mi# sol# si. La nivel interpretativ, natura texturii ipostaziate impune stabilirea unei tehnici abile de utilizare a pedalei de rezonanță, care să permită receptarea unui echilibru perfect între claritate și efectul acesteia. Astfel, sugestia sunetelor de gong din planul inferior al discursului necesită un tip de amplificare sonoră limitată (cu schimbări frecvente, care să coincidă cu valorile mai
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
circumstanță, precizia și exactitatea ritmică devin condiții vitale în redarea multiplelor suprapuneri ritmice, asigurând astfel coerența întregului complex al structurii temporale. Coda îndeplinește rolul unei secțiuni concluzive, în care principalele materiale tematice ale evoluției anterioare apar rememorate pe fundalul unei pedale armonice, reprezentată de formula pentatonică do# re# fa# sol# la#, expusă într-o ipostază palindromică („în oglindă” A B A) și cu un aspect ritmic animat datorită diminuării ritmice ( ). Creația este un elogiu adus fenomenului de rezonanță, în care Debussy
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tranziție (Animez et augmentez peu à peu - animați și augmentați puțin câte puțin) se distinge prin noutatea spațiului armonic, cu pasajele sale în tonuri și tratările cromatice, care preced un scurt moment de acalmie. Figurația trilului lent, ce desfășoară o pedală ostinato pe dominanta de sol#, va îndeplini ulterior rolul de fundal sonor pentru expresia materialului tematic secund (B - măsurile 75 - 99) și, în același timp, va deține o importantă funcție sugestivă la nivelul viziunii conceptuale. În procesul de circumscriere a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în apă testează capacitățile auditive ale ascultătorului până la limita unor „impresii” de rezonanță, făcându-l martor al unui fenomen de dezintegrare a sunetului, unui real proces de descompunere lentă, care uneori pare să își modifice la nesfârșit formele. Pentru Debussy, pedala de rezonanță devine „instrumentul” esențial în fabricarea iluziei, dând la iveală o „alchimie” armonică măiestrită, în care muzica devine „artă a sugestiei”, precum o numea Odilon Redon. În acest sens, introducerea Reflexelor descrie un veritabil studiu al fenomenului de rezonanță
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cărui linie contrapunctică superioară necesită a fi subliniată expresiv, în timp ce execuția cu un atac legato va determina obținerea unor sonorități cu reale calități vocale. Sunetele aparținând configurației tematice vor beneficia de o tensionare distinctă a atacului, cu eliberarea completă a pedalei de surdină, asigurând astfel o rezonare superioară în raport cu „aura” sonoră creată de cvinta introductivă a registrului grav. Efectul de rezonanță se va menține pe întreg parcursul măsurii introductive, pentru ca ulterior, în măsura secundă să marcheze apariția ultimelor două sunete aparținând
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ansamblu de discurs. În acest context, elementul armonic va îndeplini o funcție decisivă în demarcarea unităților constitutive configurației formale, prin adoptarea culorii tonale de do major în cele două secțiuni extreme și un tip de avansare predominant cromatică, cu o pedală de fa# și puternice inflexiuni de si minor în interiorul secțiunii centrale. O tipologie formală similară celei întâlnite în Hommage à Rameau va plasa în final coda, cu aceleași elemente tematice aparținând secțiunii centrale și o evoluție preponderentă în tonuri. În
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
secțiunii centrale și o evoluție preponderentă în tonuri. În plan interpretativ, aspectul țesăturii de discurs asociat indicelui ridicat al nivelului de tempo (reprezentând, în acest caz, unul dintre factorii esențiali în producerea aglomerării sonore) impune aplicarea unei utilizări economice a pedalei de rezonanță, efectul său intenționând în mod exclusiv sublinierea sunetelor marcato și menținerea corespunzătoare a vocilor cu funcție de pedală armonică. De altfel, în debutul secțiunii secunde, Debussy propune aceeași modalitate de subliniere expresivă a sunetelor (marcato), adiționând o indicație suplimentară
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nivelului de tempo (reprezentând, în acest caz, unul dintre factorii esențiali în producerea aglomerării sonore) impune aplicarea unei utilizări economice a pedalei de rezonanță, efectul său intenționând în mod exclusiv sublinierea sunetelor marcato și menținerea corespunzătoare a vocilor cu funcție de pedală armonică. De altfel, în debutul secțiunii secunde, Debussy propune aceeași modalitate de subliniere expresivă a sunetelor (marcato), adiționând o indicație suplimentară menită de a traduce mai bine intenția sa compozițională Toutes les notes marquées du signe sonores, sans dureté, le reste
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a traduce mai bine intenția sa compozițională Toutes les notes marquées du signe sonores, sans dureté, le reste très léger mais sans sécheresse (toate sunetele marcate cu semnul sonore, fără duritate, restul foarte lejer, dar fără ariditate). În acest context, folosirea pedalei de rezonanță în raport cu ritmul avansării armonice se dovedește aici imperios necesară. Cercetările realizate de Richard Langham Smith pe baza manuscrisului acestei lucrări semnalează una dintre frecventele erori tipografice, care denaturează adesea concepția originală a compozitorului. Astfel, în circumstanța de discurs
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aplicarea fiecărui tip de atac menționat. Cu un cadru metric specific muzicii de gamelan (4/4), introducerea indică modalitatea în care se va opera stratificarea ritmică a diferitelor structuri melodice. Aceasta derivă, inițial, din suprapunerea unei evoluții în pe o pedală sonoră prelungită, contrapunctată ulterior de o linie decorativă expusă în , ce apare dublată la sopran de expunerea „în oglindă” a motivului inițial (variat, la rândul său, prin adoptarea unui ritm punctat pe timpul secund) și marcată cu frecvență de intervenții rezonante
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din aspectul antidezvoltător al discursului, construit, cu preponderență, pe tehnica explorării motivice. În același timp, evoluția țesăturii sonore evidențiază modalitatea în care structuri melodice de dimensiuni extrem de reduse (o măsură), repetate identic sau variat, se adaugă planurilor cu rol de pedală ritmică, intenționându-se realizarea unui fenomen hipnotic. Gradul ridicat de abstractizare rezultă cu precădere din utilizarea acestor entități melodice reduse care, prin evitarea unei reprezentări conturate a obiectului, tind spre o „depersonalizare” a acestuia, o esențializare ce intenționează depășirea particularului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]