1,388 matches
-
este lipsit de facultatea de a asculta spovezile, pentru a-i oferi dezlegare penitentului respectiv. Dacă însă nu există această posibilitate, atunci preotul-confesor, implicat în acest delict împotriva poruncii a șasea, are facultatea de a-și dezlega complicele. Însă, dacă penitentul respectiv, chiar dacă se află în pericolul iminent al morții, mărturisindu-și păcatele preotului-complice, omite să își mărturisească explicit păcatul împotriva poruncii a șasea, în care a fost implicat cu preotul respectiv, chiar și pe motiv că este convins că preotul-confesor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în care a fost implicat cu preotul respectiv, chiar și pe motiv că este convins că preotul-confesor cunoaște deja acest lucru, iar preotul totuși îi dă dezlegarea, atunci acest preot este excomunicat. Confesorului i se cere atenție deosebită cu privire la mărturisirea penitentului, dar și prudență în orientarea derulării unui proces dialogic, care nu poate ignora toate aceste condiții și dispoziții cu privire la dezlegarea penitentului. 5.5 Aspecte psihologice ale dialogului Dacă relația dintre confesor și penitent este condiționată de o anumită spiritualitate, moralitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
iar preotul totuși îi dă dezlegarea, atunci acest preot este excomunicat. Confesorului i se cere atenție deosebită cu privire la mărturisirea penitentului, dar și prudență în orientarea derulării unui proces dialogic, care nu poate ignora toate aceste condiții și dispoziții cu privire la dezlegarea penitentului. 5.5 Aspecte psihologice ale dialogului Dacă relația dintre confesor și penitent este condiționată de o anumită spiritualitate, moralitate, legislație și aspecte liturgice, ce indică un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
i se cere atenție deosebită cu privire la mărturisirea penitentului, dar și prudență în orientarea derulării unui proces dialogic, care nu poate ignora toate aceste condiții și dispoziții cu privire la dezlegarea penitentului. 5.5 Aspecte psihologice ale dialogului Dacă relația dintre confesor și penitent este condiționată de o anumită spiritualitate, moralitate, legislație și aspecte liturgice, ce indică un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat de condițiile socio-ambientale în care sacramentul este celebrat. „Celebrarea liturgică nu este nici
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este influențat de condițiile socio-ambientale în care sacramentul este celebrat. „Celebrarea liturgică nu este nici simplă nici automatică”, ci complexă și plină de implicare cognitiv-afectivă. În sacramentul reconcilierii, „confesorul, ca om, intră, înainte de toate, în contact cu psihologia concretă a penitentului; această psihologie este în raport strâns cu harul sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât înainte, cât și după ce penitentul a celebrat sacramentul”. O asemenea aserțiune recunoaște în mod implicit aportul pe care îl aduce în celebrarea sacramentală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de implicare cognitiv-afectivă. În sacramentul reconcilierii, „confesorul, ca om, intră, înainte de toate, în contact cu psihologia concretă a penitentului; această psihologie este în raport strâns cu harul sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât înainte, cât și după ce penitentul a celebrat sacramentul”. O asemenea aserțiune recunoaște în mod implicit aportul pe care îl aduce în celebrarea sacramentală, atât personalitatea confesorului, cât și personalitatea penitentului. Deși sacramentul este o întâlnire cu Dumnezeu și o lucrare eminamente divină, dinamica psihică a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu harul sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât înainte, cât și după ce penitentul a celebrat sacramentul”. O asemenea aserțiune recunoaște în mod implicit aportul pe care îl aduce în celebrarea sacramentală, atât personalitatea confesorului, cât și personalitatea penitentului. Deși sacramentul este o întâlnire cu Dumnezeu și o lucrare eminamente divină, dinamica psihică a celor doi „actori umani” devine factor contextual, care determină, într-un anumit mod și grad, întreaga celebrare liturgică și efectele secundare ale acesteia. Psihismul lor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în acest moment sacru, pentru că „credința trăită nu poate fi separată de condiționările cu caracter psihologic”. Acest fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge trei elemente referențiale: celebrarea liturgică, lucrarea lui Dumnezeu și personalitatea celebranților: a penitentului și a confesorului. 5.5.1 Personalitatea penitentului și procesul dialogic Întâlnirea cu Dumnezeu în cadrul reconcilierii sacramentale (și nu numai) este percepută în mod distinct, de la persoană la persoană, în funcție de personalitatea proprie, de deschiderea acesteia și de gradul său de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate fi separată de condiționările cu caracter psihologic”. Acest fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge trei elemente referențiale: celebrarea liturgică, lucrarea lui Dumnezeu și personalitatea celebranților: a penitentului și a confesorului. 5.5.1 Personalitatea penitentului și procesul dialogic Întâlnirea cu Dumnezeu în cadrul reconcilierii sacramentale (și nu numai) este percepută în mod distinct, de la persoană la persoană, în funcție de personalitatea proprie, de deschiderea acesteia și de gradul său de maturitate. Acest lucru se fundamentează pe însăși concepția
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o triplă dimensiune de relaționare a sa. Dacă rolul sufletului este acela de a „percepe” existența și manifestările spiritului, fiind, într-un fel, „organul de receptare al acestuia”, atunci deducem importanța elementului psihic și în cadrul celebrării sacramentale. Dialogul pe care penitentul îl are cu Dumnezeu și, implicit, experiența sa de Dumnezeu vor purta amprenta structurii sale psihologice, căci cu ajutorul acesteia va reuși el să interpreteze acțiunea și mesajul divin în acel moment precis din viața sa. Este vorba de un moment
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
psihologic, experiența de Dumnezeu și întreg procesul dialogic nu prezintă motive să fie obstrucționat. Când însă această condiție psihologică este absentă, atunci procesul dialogic riscă să fie deformat. Prin urmare, în celebrarea reconcilierii și în derularea procesului dialogic cu preotul-confesor, penitentul este condiționat de propriile sale trăsături psihologice și de nivelul maturității sale umane. Prin aceasta, înțelegem că nu manifestarea puterii lui Dumnezeu este cea care se lasă determinată de nivelul de maturitate al penitentului, ci doar experimentarea acesteia de către penitentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în derularea procesului dialogic cu preotul-confesor, penitentul este condiționat de propriile sale trăsături psihologice și de nivelul maturității sale umane. Prin aceasta, înțelegem că nu manifestarea puterii lui Dumnezeu este cea care se lasă determinată de nivelul de maturitate al penitentului, ci doar experimentarea acesteia de către penitentul în cauză. În funcție de structura personalității, a formei de religiozitate și a raportului pe care creștinul îl are cu divinitatea, în confesional se pot identifica trei mari categorii de penitenți: cu personalitate matură, cu personalitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul este condiționat de propriile sale trăsături psihologice și de nivelul maturității sale umane. Prin aceasta, înțelegem că nu manifestarea puterii lui Dumnezeu este cea care se lasă determinată de nivelul de maturitate al penitentului, ci doar experimentarea acesteia de către penitentul în cauză. În funcție de structura personalității, a formei de religiozitate și a raportului pe care creștinul îl are cu divinitatea, în confesional se pot identifica trei mari categorii de penitenți: cu personalitate matură, cu personalitate imatură și cu personalitate accentuată. a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de nivelul de maturitate al penitentului, ci doar experimentarea acesteia de către penitentul în cauză. În funcție de structura personalității, a formei de religiozitate și a raportului pe care creștinul îl are cu divinitatea, în confesional se pot identifica trei mari categorii de penitenți: cu personalitate matură, cu personalitate imatură și cu personalitate accentuată. a. Penitentul cu personalitate matură Procesul dialogic în sine este o experiență amplă care poate fi trăită de penitent în mod adecvat numai dacă deține un anumit nivel de religiozitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în cauză. În funcție de structura personalității, a formei de religiozitate și a raportului pe care creștinul îl are cu divinitatea, în confesional se pot identifica trei mari categorii de penitenți: cu personalitate matură, cu personalitate imatură și cu personalitate accentuată. a. Penitentul cu personalitate matură Procesul dialogic în sine este o experiență amplă care poate fi trăită de penitent în mod adecvat numai dacă deține un anumit nivel de religiozitate matură. Cu certitudine, o religiozitate matură nu se poate forma decât pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu divinitatea, în confesional se pot identifica trei mari categorii de penitenți: cu personalitate matură, cu personalitate imatură și cu personalitate accentuată. a. Penitentul cu personalitate matură Procesul dialogic în sine este o experiență amplă care poate fi trăită de penitent în mod adecvat numai dacă deține un anumit nivel de religiozitate matură. Cu certitudine, o religiozitate matură nu se poate forma decât pe matricea unei personalități mature. Aceste două elemente se completează, pentru că „credința trăiește prin psihism așa cum psihismul trăiește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate forma decât pe matricea unei personalități mature. Aceste două elemente se completează, pentru că „credința trăiește prin psihism așa cum psihismul trăiește prin credință”. Maturitatea religioasă implică o integrare adecvată a rațiunii și a sentimentului în întreg ansamblul psiho-comportamental al persoanei. Penitentul matur armonizează înțelegerea rațională cu sensibilitatea iubirii, fiind capabil să le supună pe amândouă voinței lui Dumnezeu. El nu se lasă dirijat de instinct. Are un anumit grad de autonomie față de partea sa somatică, oferind prioritate spiritului. Conduita sa religioasă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sau nu, dependent de Dumnezeu; - armonizarea vieții psihice și, implicit, internalizarea roadelor acesteia; - exteriorizarea prin comportamente coerente, însoțită de percepția corectă pe care o are despre sine și despre realitate, prin obiectivitate, încredere și înțelegere. Aceste aspecte generale ale maturității penitentului se pot manifesta în maniere diferite în viața sa, uneori dând naștere unor portrete originale, diferite, dar extrem de elocvente, ale modului în care el se poate raporta la Dumnezeu. Există, spre exemplu, două forme de religiozitate matură, care se remarcă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ale modului în care el se poate raporta la Dumnezeu. Există, spre exemplu, două forme de religiozitate matură, care se remarcă printr-un accent inedit, fie asupra ascezei, fie asupra misticii, astfel: a) religiozitate ascetică (de angajare). Este trăită de către penitent ca o modalitate de a-și îndeplini misiunea personală. El dorește să se implice prin mărturie și angajare în viața de credință, din iubire față de Dumnezeu. Viața sa are un caracter ascetic, activ, dar el însuși o alege prin obediență
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
libertate față de Dumnezeu. Prin aceasta, dorește să trăiască adevărata caritate, în care elementele răului să fie eliminate. Acest lucru implică sacrificii și renunțări mari, modalități de creștere în îndeplinirea voinței lui Dumnezeu; b) religiozitate mistică (de comuniune). Constă în dorința penitentului de a trăi în comuniune cu Dumnezeu, în care să predomine intuiția imediată a prezenței sale pline de iubire. Acest lucru are loc printr-o întâlnire profundă, intimă, inseparabilă și personală cu Dumnezeu. Într-o astfel de unire, penitentul, deși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dorința penitentului de a trăi în comuniune cu Dumnezeu, în care să predomine intuiția imediată a prezenței sale pline de iubire. Acest lucru are loc printr-o întâlnire profundă, intimă, inseparabilă și personală cu Dumnezeu. Într-o astfel de unire, penitentul, deși este conștient de propriile limite și slăbiciuni, simte că este acceptat necondiționat de o iubire extraordinară, intimă și specifică lui Dumnezeu. În confesional, un astfel de penitent matur va avea capacitatea să se implice într-un proces dialogic adecvat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
profundă, intimă, inseparabilă și personală cu Dumnezeu. Într-o astfel de unire, penitentul, deși este conștient de propriile limite și slăbiciuni, simte că este acceptat necondiționat de o iubire extraordinară, intimă și specifică lui Dumnezeu. În confesional, un astfel de penitent matur va avea capacitatea să se implice într-un proces dialogic adecvat cu Dumnezeu. Fiind caracterizat de trăirea unei religiozități mature, el va fi receptiv atât la momentele esențiale ale celebrării, cât și la raportul dialogic cu preotul-confesor. Se va
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
față de divinitate, ci însăși propria personalitate, structurată imatur, incapabilă să celebreze în mod adecvat reconcilierea. Experiența de Dumnezeu în spațiul reconcilierii sacramentale este o întâlnire condiționată și mijlocită, în-sensul că ea este comunicată prin subiectivitatea confesorului și interceptată de subiectivitatea penitentului. Celebrarea reconcilierii și structura personalității, sunt, prin urmare, „două variabile interdependente care interacționează în vederea experienței liturgice și religioase de Dumnezeu”. b. Penitentul cu religiozitate imatură Dincolo de fidelitatea față de rit, de credință și spiritualitate, există riscul ca religiozitatea trăită de penitent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este o întâlnire condiționată și mijlocită, în-sensul că ea este comunicată prin subiectivitatea confesorului și interceptată de subiectivitatea penitentului. Celebrarea reconcilierii și structura personalității, sunt, prin urmare, „două variabile interdependente care interacționează în vederea experienței liturgice și religioase de Dumnezeu”. b. Penitentul cu religiozitate imatură Dincolo de fidelitatea față de rit, de credință și spiritualitate, există riscul ca religiozitatea trăită de penitent să nu aibă calitatea de a fi matură, ci imatură, influențând negativ procesul dialogic cu preotul-confesor. Un astfel de penitent se distinge
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului. Celebrarea reconcilierii și structura personalității, sunt, prin urmare, „două variabile interdependente care interacționează în vederea experienței liturgice și religioase de Dumnezeu”. b. Penitentul cu religiozitate imatură Dincolo de fidelitatea față de rit, de credință și spiritualitate, există riscul ca religiozitatea trăită de penitent să nu aibă calitatea de a fi matură, ci imatură, influențând negativ procesul dialogic cu preotul-confesor. Un astfel de penitent se distinge net de cel matur prin prezența unor forme de narcisism, egoism sau idealism. Nu este vorba de un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]