2,683 matches
-
extraordinare spirite evreiești askenazi, de o sensibilitate și capacitate uriașă de a trăi emoția și prezentul unui text literar. Fost amic apropiat al lui Labiș, ambii studenți ai acelui nefericit experiment de sorginte sovietică „Școala de literatură Mihai Eminescu”, o pepinieră a realismului-socialist, de fapt, un centru de îndoctrinare al unui marxism vulgar, al atașamentului „neabătut” față de U. Sovietică și de „Partid”, al urii „nepotolite” față de elita culturală și burghezia românească etc. La unii dintre foștii studenți ai acestei „școli”, de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
un sistem de învățământ care propunea să "cercetăm cum se comportă agricultorul la noi și în alte părți, ce a reușit să facă și în ce fel"60. Alături de învățători ca Vasile Lovinescu și Constantin Mercore, autorii unor lucrări ca "Pepiniera de pomi roditori și plantațiile definitive", "Cultura mărului", "Călăuza generală a pomicultorului" sau revista "Grădina Gospodarului", Gh. Rădășanu a dus o largă campanie de popularizare a pomiculturii și de răspândire a puieților și a materialului săditor 61. Satul Bogata fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
popularizare a pomiculturii și de răspândire a puieților și a materialului săditor 61. Satul Bogata fiind situat într-o regiune pomicolă, Gh. Rădășanu a înțeles că în direcția pomiculturii trebuie să-și îndrepte atenția. În 1909 a organizat o mică pepinieră lângă școală, a recrutat tineri din sat pe care i-a trimis să lucreze timp de un an la pepiniera Vișan-Iași, condusă de N. Krier 62. Din 1915, Rădășanu a început să publice în revista Cercului "Deșteptarea sătenilor", înființat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pomicolă, Gh. Rădășanu a înțeles că în direcția pomiculturii trebuie să-și îndrepte atenția. În 1909 a organizat o mică pepinieră lângă școală, a recrutat tineri din sat pe care i-a trimis să lucreze timp de un an la pepiniera Vișan-Iași, condusă de N. Krier 62. Din 1915, Rădășanu a început să publice în revista Cercului "Deșteptarea sătenilor", înființat de învățătorul Nicolae Stoleru diferite articole pe această temă, la rubrica "Cuvinte de gospodărie". Revista intitulată "Vestitorul Satelor" a fost un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
69, "Trebi de făcut primăvara"70, "Vânzarea fructelor"71, "Dușmanii și boalele fructelor"72, "Despre ocrotirea rănilor de pomi pe timp de iarnă"73. Materialele sale erau diverse; de la recomandări pentru achiziționarea de soiuri de meri de la cele mai bune pepiniere din țară, la modul de altoire, de creștere, de întreținere a pomilor, până la valorificarea lor. Articole despre horticultură a publicat și în alte reviste: "Calendarul sătenilor", ""Neamul românesc pentru popor", "Duminica poporului", condusă de Simion Mehedinți sau "Lamura" lui Al.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Gh. Rădășanu unul dintre pionierii pomiculturii fălticenene, în "Revista de horticultură și viticultură" în care arată cum acest învățător a întreprins o propagandă prodigioasă pentru cultura pomilor, îmbunătățirea sortimentului și însușirii cunoștințelor pomicole de către locuitori; a înființat în 1909 o pepinieră cu 30 soiuri de măr și 15 de păr procurate de la Buftea; a trimis la pepiniera Vișan din Iași zece tineri pentru calificare; a întreținut legături cu marii pomicultori ai vremii : N. Krier, Iohann Bontz, Charles du Bois, D. Ștefănescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cum acest învățător a întreprins o propagandă prodigioasă pentru cultura pomilor, îmbunătățirea sortimentului și însușirii cunoștințelor pomicole de către locuitori; a înființat în 1909 o pepinieră cu 30 soiuri de măr și 15 de păr procurate de la Buftea; a trimis la pepiniera Vișan din Iași zece tineri pentru calificare; a întreținut legături cu marii pomicultori ai vremii : N. Krier, Iohann Bontz, Charles du Bois, D. Ștefănescu ș.a. Autorul își încheie astfel expunerea: "Devotamentul lui Gh. Rădășanu pentru munca de dascăl și cauza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
care stup îl am și acum, dar în timpul refugiului, 1944-1945 un om ticălos, hoț și mare spurcăciune, i-a stricat acoperișul luându-i scândurile. Dar l-am acoperit din nou cu dranița; și în primăvara lui 1908, am comandat de la Pepiniera prințu Barbu Știrbei, 30 de varietăți de măr și 15 de păr. Și m-a costat plata lor 60 de lei. Și nu aveam bani și am împrumutat de la Haim a Pinculesei bani și am plătit 1 leu pe săptămână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mare distincție. Și in timpul refugiului, soldații români, aprindeau focul în bucătărie cu file din acel odor de carte, scrisă cum numai francezii știu să scrie. Și câte cărți au fost scrise despre pomicultură le-am cumpărat: Grigore Mărunțanu Sfinx. Pepiniera de Emilian Gibescu fiu de preot din București și absolvent al Școalei Naționale de Horticultură de la Versailles din Franța, dar a murit foarte de tânăr de tuberculoză. Dar tot ce-am făcut m-am condus după tratatul de pomicultură a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Rădășanu, știi tu cât ți-a pus dl Inspector Școlar la Inspecția pentru gradul II ? ". Nu știu. "Măi Rădășanu, ți-a pus nota 9 și că tare i-ai plăcut cum te-ai prezentat tu și mai ales și cu pepinieră de pomi roditori, f. bine îngrijiți ". Și iarna în 1915 a doua zi de Sf. Ioan în 6-7 Ianuarie am fost chemați să dăm examen la Iași. Și era un ger afară și o prăpădenie de să ferească Dumnezeu. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mă iertați, poate greșesc, dar eu spun ce-am văzut. Mergeți să vedeți că nu mint. Autocarul zboară ca o pasăre. Trecem prin satul Magdala de unde era Maria Magdalena. Prin Cana și prin multe alte sate. Vedem grădini de legume, pepiniere de curmali, bananieri, portocali, lămâi și altele. Pe marginea șoselei sunt flori și copaci cu flori foarte frumoase și colorate de rămâi... cu gura căscată. Șoseaua trece pe lângă Marea Mediterană. Uimitor de frumos. Parcă ai opri autocarul să te saturi de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Huși, împreună cu micii proprietari de terenuri, beneficiari ai legilor fondului funciar, contribuie în mare măsură la dinamizarea vieții economice. Totalul suprafeței agricole aferente municipiului Huși este de 5.026 ha, din care 2.283 ha arabil, 15 ha livezi și pepiniere pomicole, 1.470 ha vii și pepiniere viticole, 1.010 ha pășuni și 248 ha fânețe. Pe lângă culturile tradiționale, de cereale, floarea soarelui, vița-de-vie, în ultimii ani agricultorii hușeni au arătat deschidere față de culturi noi, precum rapița, soia, tutunul. Livezile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ai legilor fondului funciar, contribuie în mare măsură la dinamizarea vieții economice. Totalul suprafeței agricole aferente municipiului Huși este de 5.026 ha, din care 2.283 ha arabil, 15 ha livezi și pepiniere pomicole, 1.470 ha vii și pepiniere viticole, 1.010 ha pășuni și 248 ha fânețe. Pe lângă culturile tradiționale, de cereale, floarea soarelui, vița-de-vie, în ultimii ani agricultorii hușeni au arătat deschidere față de culturi noi, precum rapița, soia, tutunul. Livezile cu pomi fructiferi s-au extins. Producțiile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un amplu studiu asupra dreptului la cultură națională a populației române din Transilvania Păreri cu privire la o nouă fundamentare a învățămîntului primar (1909). În concepția tînărului pedagog, școala primară trebuia să fie nu numai o instituție de alfabetizare, ci și o "pepinieră de cultură națională". În acest sens, conținutul învățămîntului, întreaga activitate școlară trebuiau să fie puse pe o bază cu un dublu caracter: național și practic. Se va acorda astfel prioritate valorilor culturale specifice poporului, iar în procesul creării valorilor materiale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și pe alte asemenea școli declasate În mintea tuturora, precum școala de Marină Comer cială de la Constanța, școala de Agricultură de la Herăstrău sau cea de Silvicultură de la Brănești, refugii pentru cei care nu se Încumetau să ajungă la Universitate, dar pepiniere totuși de oameni mai târziu de ispravă, cu situații sau pur și simplu pricopsiți, cum au fost, de pildă, silvicultorii noștri care au jefuit țara de cea mai frumoasă podoabă a ei, de la inspectori și șefi de ocoale până la ultimul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
degajând o atitudine detașată de cele ce se petrec în jurul său. Din informațiile lansate de Ecaterina Stan, am aflat că doar la doi ani, pianistul făcea deja improvizații la pian, iar la zece, ca elev al profesoarei Anna Kantor de la pepiniera de genii muzicale de la Moscova, debuta în orașul său natal cu Concertul nr. 20 în re minor de Mozart. Publicul ardea de nerăbdare să-l audă cântând, Sonata nr. 17 în Re Major D 850 op. 53 de Schubert fiind
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
adăpost antiaerian, un accesoriu obligatoriu pentru toate clădirile din Elveția. Încercare total nereușită de "socializare" cu noii mei colegi de campus, din cauza diferenței de vârstă, dar și a uluitorului lor conformism, automatism comportamental etc. Parcă m-aș găsi într-o pepinieră de viitori funcționari bancari, costum-cravată-BMW. De notat și faptul că beau de 2-3 ori mai mult decât o facem noi, în România, la vârsta lor. Beau haotic, fără metodă și plăcere, având parcă înșurubat în minte un singur lucru, cum
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fiu verificat și în buzunare și mutat la catedră. Știindu-mă promovat în clasa a V-a deja visam câte și ce o să fac în vacanța de vară, dar până atunci timp de două săptămâni, am făcut muncă voluntară, la pepiniera de brazi a ocolului silvic. Daniel Ștefan și fratele lui pe nume Luis s-au mutat la Reșița împreună cu părinții, pentru că tatăl lui urma să lucreze la exploatarea minieră din Secul ca director. De atunci nu l-am mai revăzut
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
unor evenimente surpriză ce-ți schimbă drumul înspre altă direcție. Meseria pe care am ales-o la momentul respectiv a fost una din cadrul unui liceu cu profil mecanic; m-am înscris astfel la Liceul Nicolina, un vechi institut, o adevărată pepinieră de profesioniști ce urmau să-și continue profesia în renumitele ateliere ale întreprinderii cu același nume. Cred că optarea spre această direcție a fost mai mult influențată de o pasiune pe care o aveam; practicam de doi ani de zile
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cazul acelor bunuri ce nu intrau în expropriere. La 25 octombrie 1940 Filderman comunică Comunității referitor la legea de expropriere a proprietăților rurale ale evreilor, indicând proprietățile ce pot fi expropriate: „terenuri arabile, fânețe, islazuri, viile, conacurile, parcurile, livezi, pomi, pepiniere, crescătorii de animale, păsări, stupării, grădini de zarzavat și flori de comercializat și locuințele cu anexele lor aflate pe acest fel de proprietăți, indiferent dacă aceste proprietăți se află în oraș au sate. Nu intră în expropriere aceste proprietăți când
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a ajuns așa rău ? De unde vine ? Scenaristul Radu F. Alexandru și regizorul Dan Pița știu răspunsul. El are numai trei cuvinte, dar trei cuvinte care s-au dovedit capabile să semene teroare în inimile cele mai tari. Da, acea legendară pepinieră de mafioți și violatori ! Păi, de-aia e Petre atît de rău. Ca și altor capi ai lumii interlope, lui Petre îi place să țină pe lîngă el vreo două-trei violoniste. (Pița și Radu F. sînt primii romîni care s-
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
formați în U.R.S.S., adolescentul Ion Iliescu prezenta în ochii sovieticilor toate garanțiile pentru a fi promovat și utilizat, în acțiunea generală de acaparare a puterii de către Partidul Comunist și de sovietizare a României. Filiera era una tipic sovietică: prin pepiniera U.T.M., organizație de tineret structurată după modelul similar sovietic: Komsomol. Sfera de acțiune inițială a adolescentului-activist Ion Iliescu: elevii, liceenli. Racolarea acestora se pare că a dat rezultate, fiindcă Iliescu este menționat în referat ca fiind membru al Comitetului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și prea pretențios și le tratam ca pe niște gâsculițe, bune doar de "jumulit". Când eram prin anul întâi de facultate, mi-a căzut privirea pe o colegă a surorei mele mai mici, elevă la Liceul "Oltea Doamna", pe atunci pepiniera de frumuseți a urbei. Când am văzut-o prima oară avea 15-16 ani și în drum de la școală spre casă, se oprea cu sora pe la poarta noastră să mai sporovăiască. Deși încă "necoaptă", era tare drăgălașă, o prezență proaspătă, gingașă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Ce conta că mai toate marile case de operă europene, simțind nevoia să atragă un public nou, invitau regizori din teatru și film ca să aducă o viziune proaspătă?! La Met, atât timp cât Pavarotti aducea cu el pe lângă batista sa proverbială o pepinieră de staruri scumpe și cu voci strălucitoare, era liniște și pace și toată lumea era fericită, deși ce se vedea pe scenă era adesea vechi și prăfuit. Au existat și excepții prestigioase, căci au fost chemați, printre alții, artiști precum Zeffirelli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
nu le place să se spele și le place să omoare vietăți, sunt niște băieței delicioși. Aș vrea să amintesc fiecare părculeț pe care l-am vizitat; aș vrea să dețin abilitatea pe care profesorul Jack, de la Harvard și de la pepiniera Arnold, le spunea studenților lui că o deține, și anume aceea de a identifica diverse crenguțe cu ochii Închiși, numai după sfichiuitul pe care-l produceau. („Carpen, caprifoi, plop piramidal. Ah, ba nu! O foaie Împăturită!“). Desigur, de multe ori
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]