1,178 matches
-
timpul, în general după mai mult de 10-12 ani de evoluție a diabetului, la cei insulinodependenți pot apare tulburări afective mai ales mediu depresive, din cauza stimei de sine scăzute (cu cât diabetul a debutat mai precoce), dar și datorită distorsiunilor perceptive și interpretative ale informațiilor pe care le primește, acesta fiind sensibilizat psihologic față de diabet. Tulburările psihologice care pot apărea în timp se pot încadra în trei categorii: a) Tendința de reducere sau de eliminare a raporturilor sociale, datorită fricii de
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
Anglia) și este în continuare utilizat cu mare succes astăzi, în domenii diverse de la consilierea școlară și de carieră până la psihologia clinică. Testul oferă posibilitatea calculării factorului G, de inteligență generală (saturație 0,82) și a factorului de grup vizual perceptiv, asigurând, dincolo de influențele culturale asupra subiecților, depistarea deficiențelor sau a deteriorărilor mintale. Instrumentul cunoaște o variantă standard (cinci serii a câte 12 matrice), o variantă destinată copiilor între 5 și 11 ani, dar și adulților cu retard și una concepută
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Exercițiu : Selectați 10-15 calități care vă reprezintă și comentați asupra rezultatului. Calitățile personale Activ Adaptabil Grijuliu Provocator Dominator Plin de energie Întreprinzător Hotărât Intuitiv Original Stabil Relaxat Bun observator Răbdător Intelectual Calm Deștept Logic Muncitor Sensibil Egoist Persuasiv Creativ Decis Perceptiv Plăcut Liber Timid Serios Superficial Sofisticat De încredere Etc. Toate aceste instrumente au ca scop pe de o parte autocunoașterea clientului și, pe de altă parte, pregătirea lui pentru o etapă imediat următoare în procesul de consiliere: decizia. De asemenea
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
latente ale operelor de artă. Ca sursă de plăcere, jocul interpretativ ar putea fi astfel integrat autonom în experiența artei, câtă vreme construcția funcțională a unei opere de artă ar permite o diferențiere clară între răspunsurile interpretative artistice și experiențele perceptive estetice. Odată cu evoluția artei de-a lungul timpului și prin interacțiunea sa cu diferite culturi, experiența artistică ar fi fost examinată printr-o pluralitate de activități, nu doar prin intermediul evaluării estetice și a jocului interpretativ care, la rândul lor, ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
anumite modele (patterns) pentru a descrie modul particular de a accesa și de a procesa informația din perspectiva unui anumit tip de comportament (information behaviour)77. Fiind pus în relație atât cu dimensiunea comunicațională a culturii, cât și cu dimensiunea perceptivă și cognitivă a individului, comportamentul informațional se manifestă în viața de zi cu zi în funcție de anumite activități și procese informaționale care implică căutarea, extragerea, procesarea și comunicarea. Comportamentele informaționale presupun formarea identității unui individ ori a unui grup care caută
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
majoritate a criticilor de artă (chiar a profesorilor de teoria criticii din sistemul academic) cad de acord asupra cvadruplei structuri descriere - analiză (în multe dintre cazuri, interpretare) judecare teoretizare (mai puțin elaborată în abordarea teoriei criticii). Descrierea ar presupune identificarea perceptivă (a formelor, culorilor, valorilor, relațiilor etc.) și identificarea expresivă (a emoțiilor, a gândurilor etc.). În cazul anumitor lucrări de artă (happening-uri, performance-uri etc.) se poate recurge și la narațiune. Cât privește descrierea, unii critici fac deosebirea între identificare, care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
perceperii rețelei de relații dintre performer și perceptor care sunt simultan subiect și obiect. Ideea interdependenței reciproce dintre spectator și obiectul artistic perceput sau subiectul artist ca performer este legată de înțelegerea faptului că relația subiect- obiect apare în procesele perceptive ale spectatorului ca fiind corelată cu procesul compozițional al artistului, relație a cărei percepție s-a schimbat odată cu dezvoltările survenite în artele muzicii și ale dansului în care performerul sau performanța devin centrul lucrării, fiind executate și percepute în durata
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
condiționată de transformarea paradigmatică a practicii artistice, în special prin reflecția teoretică a artiștilor conceptuali care au in-format câmpul de acțiune al studiilor vizuale contemporane. Dezvoltând premisele unei teorii post-estetice, preocupată de articularea semnificațiilor, mai curând decât de contemplarea experiențelor perceptive și emoționale, critica artei conceptuale a deschis posibilitatea unei restructurări a câmpului artistic de pe pozițiile creativității teoretice și a asumării unui rol activ în comentarea situațiilor la care ar fi putut răspunde arta. Datorită regândirii funcționalității artei ca instrument de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
atenție a termenilor și conceptelor, focalizarea asupra clarității și consistenței argumentelor, utilizarea argumentelor / evidențelor explicite ca bază a setării concluziilor și luarea în considerație a punctelor de vedere alternative. În vreme ce abordarea estetică a unei lucrări de artă presupune concentrarea atenției perceptive asupra lucrării, gândirea critică se concentrează și asupra biografiei artistului și asupra poziționării publicului și asupra înțelegerii contextului artistic și social, căci nu se poate rezuma doar la observație, ci își extinde câmpul de investigație și prin adresarea de întrebări
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
vizate, precum și la dezvoltarea capacității de percepție auditiv verbală, progrese semnificative evidențiindu-se la nivelul dezvoltării auzului rezidual, al limbajului receptiv și limbajului expresiv, ceea ce confirmă ipoteza conform căreia selectarea, materialului verbal după criteriile audiometriei vocale contribuie la dezvoltarea capacității perceptiv auditive și a abilităților de comunicare. La începutul perioadei experimentale pragul auditiv era situat în jurul valorii de 60 dB, iar sfârșitul perioadei experimentale pragul auditiv al copilului se află în jurul valorii de 35 dB (pe parcursul experimentului s-au realizat 4
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
reflexive, iar exigențele teoretice rămase nesatisfăcute sau evidențele pragmatice cu caracter de excepție au fost lăsate în seama teritoriului de graniță pe care ambiguitatea oricărei analogii îl poartă cu sine. O astfel de proprietate care se abate de la canonul modelului "perceptiv" și care a făcut obiectul unei polemici reluate în modernitate este însăși necesitatea posesiei unei capacități a conștiinței de sine (prevăzută de modelul raționalist); ea nu se încadrează vădit în concepția "simțului intern" (marcată de contingența unei asemenea proprietăți), aducând
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
devenit operabilă distincția între spontaneitatea de tip receptiv și intervalul raționalizant al unei întoarceri detașate asupra propriilor acte și trăiri. De aceea, abia o dată cu asimilarea între conștiința de sine și cunoașterea de sine se face pasul decisiv către depășirea viziunii perceptive, conturându-se o perspectivă a spiritualității autentice, fără ispita unei exactități constrângătoare (adică în deplină lumină a unui adevăr țintit către flexibilitatea de tip esențial). Aceasta din urmă tinde să adapteze punctual distanța judicativă în conformitate cu imperativele configurației sufletești, lăsând mână
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aflată în exercitare coagulantă și o entitate vizată în caracterul său vremelnic. Cogniția suprastructurantă activă specifică reflexiei adună acest întreg (îi solidarizează într-o perspectivă unitară elementele), îl fixează și îndeplinește apoi oficiul depășirii lui. În timp ce cogniția pasivă de tip perceptiv nu e capabilă prin sine însăși de pregătirea și realizarea schimbării, intuirea punctului de trecere și saltul propriu-zis în noua condiție sunt apanajul gândirii și al metodologiei constructive a ei. Există multe feluri de schimbare, așa precum există diferite etape
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
este posibilă prelucrarea ideală pe care o operează reflexivitatea, fără mijlocirea unui creator de corespondențe mimetice nu este de conceput însuși procesul de configurare noetică a materiei subiective. Iar, în intuiție imediată, apare ca necesară o minimă relație de natură perceptivă a instanței decidente cu realitatea asupra căreia urmează să se aplece, în condițiile în care factorul aprioric al setului de principii normative interioare sfârșește ineluctabil în proba validantă a unei experiențe generatoare de îndemânare spirituală. Cele două modele se completează
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fază a investirii stăruitoare și nu anunță cu nimic etapa sugestivă mai târzie. Apoi, de la implicarea plenară cu care creatorul își abordează propria dotație și până la calificările axiologice pe care instanța judicativă receptoare le decantează (intuitiv sau în maximă limpezime perceptivă), conștiința de sine punctează etape și fixează jaloane în virtutea unui principiu explicativ. Acest principiu ridică la concept toate demersurile care implică traducerea în fapt a legilor estetice și tentează elaborarea unei concepții generale, a unei filosofii a interacțiunii cu frumosul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și relații nu le poți percepe la o primă vedere, le fotografiezi și treci mai departe. În cazul acesta se poate vorbi despre o transgresare contrariantă a momentului experienței estetice, un moment amânat care îți afectează perspectiva, diminuându-ți experiența perceptivă petrecută în spațiu și extinzându-ți experiența reflexivă pe care o ai în fața fotografiei, respectiv a imaginii spațiului simbolic organizat de mesaje accelerate. România la scara unui monument Concepută de curatorul Mihnea Mircan, cu sprijinul Fundației Plan B din Cluj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
ar fi: Leigh și Stinson,(1991); Schlesinger și Meadow, (1972), Martinez, M. și Silvestre N., (1995 ). Programa școlară destinată deficienților de auz, prevede desfășurarea unor activități didactic - recuperative sub forma jocului orientat de către profesori. În cazul activităților destinate educării auditiv - perceptive (desfășurate frontal) - activități care au ca scop identificarea proprietăților și natura obiectelor, a materialelor din care ele sunt alcătuite - perceperea mișcărilor vibratile, înțelegerea semnificației mesajului verbal perceput vizual, stimularea capacității de a reacționa la zgomote și la sunete pot beneficia
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
fie de către profesor, fie utilizând înregistrări audio. Materialul verbal este alcătuit din vocale, consoane, onomatopee și vitează: 1. detectarea vocalelor 2. detectarea consoanelor 3. detectarea onomatopeelor 4. detectarea vocilor masculine și feminin II Discriminarea. Această etapă presupune o activitate perceptivă importantă, implicând capacitatea de analiză auditivă. Scopul este acela de a-l învăța pe copil să detecteze diferențele sau similitudinile dintre doi stimuli. Se poate utiliza de la 4 ani, vârstă de la care copilul poate răspunde dacă doi stimuli sunt la
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
defectuoasă a comportamentelor agresive. Manifestări în acest sens s-au semnalat la deținuții cu leziuni cerebrale. Spellacy (1977) a efectuat două studii ale căror rezultate surprind o corelație între violența impulsivă și funcționarea cortexului. Astfel evaluarea capacităților cognitive, motrice și perceptive permite o mai bună prezicere a violenței decât testele de personalitate. * Sistemul limbic Sistemul limbic face legătura dintre stimulii senzoriali ce provin din mediul înconjurător și reacțiile emoționale. Marea majoritate a emoțiilor presupun intervenția sistemului limbic. Această parte a creierului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evaluarea calitativă a rezultatelor ce va implica optimizarea activității psihopedagogice; • compararea permanentă cu obiectivele concrete ale activității de recuperare; • simularea dezvoltării auditiv-verbale a copilului; • dezvoltarea unei relații de colaborare între psihopedagog si copil. Evaluarea formativă ne permite să analizăm comportamentul perceptiv raportat la cuvânt. Utilizând cuvântul pentru a evalua apelăm la mecanisme mai complexe decât atunci când se utilizează tonurile pure, făcând apel la cunoștințele lingvistice, inteligență, supleanța mintală etc. Determinând modul în care copilul deficient de auz reacționează la cuvânt vom
Factorii ce influen?eaz? evaluarea formativ? a profilului auditiv-verbal la pre?colarii cu deficien?? de auz by Mihaela Coca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84066_a_85391]
-
foarte strict (în opera chineză sau în teatrul tradițional din India de Sus). în teatrul contemporan, însă, codurile sunt mai puțin constrângătoare, „regulile de joc” devenind mai suple. Oricum, mesajul teatral poate fi decodat printr-o multitudine de coduri : lingvistice, perceptive (vizuale, auditive, olfactive, termice etc.) socio-culturale, precum și coduri specific teatrale (spațiu scenic, joc, lumini etc.) ceea ce permite, paradoxal, să fie înțeles și de cel care nu posedă toate codurile: o piesă de teatru poate fi înțeleasă ți de cel care
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
fie obișnuința, fie nesiguranța. Acestea pot fi considerate variabile psihologice după care funcționează indivizii și care se manifestă în comportamente explicite. J. Adams și C. Carnall (1990, apud Iosifescu, 2000, p. 24) vorbesc despre bariere în calea schimbării, identificând: bariere perceptive (saturația, ca efect al suprasolicitării unor canale perceptive și al tendinței de a folosi doar o parte dintre acestea, stereotipia ca iluzia perceperii a ceea ce ne așteptăm să percepem, ținta falsă ca dificultate de a izola o problemă din aria
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
variabile psihologice după care funcționează indivizii și care se manifestă în comportamente explicite. J. Adams și C. Carnall (1990, apud Iosifescu, 2000, p. 24) vorbesc despre bariere în calea schimbării, identificând: bariere perceptive (saturația, ca efect al suprasolicitării unor canale perceptive și al tendinței de a folosi doar o parte dintre acestea, stereotipia ca iluzia perceperii a ceea ce ne așteptăm să percepem, ținta falsă ca dificultate de a izola o problemă din aria tuturor informațiilor), bariere cognitive (ignoranța sau lipsa unei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
interpretabile, în cazul climatului organizațional avem de-a face mai mult cu o stare de spirit, decât cu elemente palpabile. Cultura organizațională implică un grad sporit de obiectivitate, în timp ce climatul reprezintă o dimensiune eminamente subiectivă, reperabil mai mult la nivel perceptiv, o stare de spirit ca rezultantă a culturii organizaționale. Prin urmare, climatul și cultura organizațională sunt două concepte distincte, aflate într-un raport de simplă dependență. Fiind puternic amprentat subiectiv, analiza climatului organizațional devine cu atât mai dificilă și poate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ani se păstrează riscul (cazul lui Aristotel), ca odată cu apa murdară din covată să fie aruncat și copilul. Prima linie a frontului cunoașterii psihologice s-a comutat între timp spre microunitățile și macrounitățile vieții psihice, spre secvențele motoare ale vieții perceptive, spre unitățile computaționale din sistemele neuronale din scoarța cerebrală, spre rețelele de neuroni din sistemul amigdalian responsabili de viața afectivă, spre suportul molecular al engramelor memoriei, spre cele referitoare la ecologia vieții psihice. Oricare dintre ele încap în întregime în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]