906 matches
-
din Izobare (1946). În poeziile din Decor penitent e ușor sesizabil un filon exotic și livresc, imaginând ipostazele poetului în diferite epoci din evoluția omenirii, reconstituite prin prisma unei antropogeneze bizare (Creația). Poetul retrăiește o istorie mitică, îndeosebi medievală (Tablou). Peregrinările pe mări și oceane se încheie într-un Port dunărean evocat cu accente simboliste, în sonorități minulesciene. În volumele apărute după 1967, C. se definește ca un poet cu o structură lirică modificată. În perioada claustrării în sine însuși a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
repere. Iar „depășirea“ limitei-reper echivala cu ratarea țelului vizat, cu căderea în „dincolo“-ul prost al rătăcirii. Ciclul întoarcerilor acasă ale eroilor greci după războiul troian, din care episodul odiseic este cel mai faimos, reprezintă în mare măsură povestea unor peregrinări nesfârșite datorate pierderilor repetate ale limitei-reper. Pentru greci, așadar, nu imposibilul depășirii unei limite era un stimulent, ci imposibilul atingerii ei. „Încercarea“ limitei ca limită care trebuie atinsă este elementul dinamic al scenariului peratologic în momentul nașterii lui. Această marcă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fost inițiat în religiile de mistere.9 După o călătorie în Caucaz, urmată de o stranie ședere în India, Dionisos a introdus în toate țările scăldate de apele Mediteranei cultura viței de vie, precum și cultul și civilizația sa. După multe peregrinări, zeul vinului a ajuns pe pământul grecesc. Dionisos a fost înțeles acolo ca personificare a vegetației de-a lungul anotimpurilor, simbolizată mai ales de tirs, un fel de toiag împodobit cu conuri de brad și cu frunze de viță de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
arta românească și universală urmărește să precizeze o serie de noțiuni, cu nuanțări implicând perspectiva etică („nu există estetică fără etică”, clasicismul presupune o „atitudine morală”). Conferințele radiofonice reunite în Arcade, firide și lespezi (1932) se constituie într-o voluptuoasă peregrinare printre esențele spiritualității noastre, recognoscibile în construcțiile laice și religioase ce, prin „permanențele” pe care le ilustrează, dau specificitate spațiului carpato-dunărean. C., pentru care arhitectura este „cronica vie a trecutului”, „cea mai exactă expresie a istoriei sale”, se preumblă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
târziu, Chișinău, 1968; Vămile, Chișinău, 1972; ed. îngr. Dumitru M. Ion, București, 1990; Aici și acum, Chișinău, 1976; Linia de plutire, postfață Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; ed. postfață Mircea Ciobanu, București, 1993; Pentru tine bat..., pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1987; Peregrinările și suferințele spătarului Neculai din Milești (în colaborare cu Valeriu Matei), Chișinău, 1988; Basarabia în Gulag, Chișinău, 1995. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Serafim Saka, în Profile literare, Chișinău, 1972, 510-514; Valentina Tăzlăuanu, „...m-am aruncat la un moment dat să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
viața spirituală a locuitorilor acestor meleaguri moldovene, un factor cât mai eficient în munca de lărgire a orizontului de cunoaștere a maselor. GEORGE APOSTU: Bacăul are nevoie de un ansamblu de artă monumentală care să-i întregească personalitatea După atâtea peregrinări prin țară și prin lume, iată vă prezent pentru prima oară cu o expoziție pe meleagurile natale. Cum s-a născut ideea acesteia, mai ales că după numărul lucrărilor expuse s-ar părea că ne aflăm în fața uneia dintre cele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]