1,515 matches
-
acum, dintr-o dată, ca trăsnit, descoperea că moartea nu însemna nimic față de cruda realitate: să afle că ființele iubite deveniseră victimele propriului său război și că asta era de fapt adevărata și cea mai groaznică înfrângere. în mintea lui se perindau o dată și încă o dată, obsesiv, chipurile fiilor săi, vocea Lailei sau imagini repetate la infinit din viața lui în tabără, când totul era singurătate și tihnă la poalele marilor dune și anii treceau fără ca vreun om să tulbure liniștea unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ea se Îmbracă și merge Într-un mod atât de aparte, Încât n-ai putea-o lua drept Linda nici o clipă... Aici, m-am Întrerupt. Dintr-o dată, inima a Început să-mi bată cu putere. Un șir de idei se perinda cu repeziciune prin creierul meu, una după alta, formând un lanț de concluzii bine sudat. Fapte pe care nu-mi trecuse până atunci prin minte să le leg se conectau acum cu viteză, dând naștere unui scenariu, singurul care ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
jignită, nu-mi mai e foame, își pune ghiozdanul pe umeri și se îndreaptă spre ușă, iar eu alerg în urma ei, în timp ce înăuntrul meu ceva se rupe fâșii, fâșii, desene ale unor copilării pline de culoare, ursuleți și iepurași se perindă veseli în timp ce ea coboară scările, Noga, ești încă în pijama, îmi dau seama deodată, ai uitat să te schimbi! Ea urcă treptele cu ochii în pământ, aproape închiși, iar eu aud ghiozdanul trântindu-se pe podea și arcurile patului scârțâind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
îmi spune, în timp ce se ridică. Dar am crezut că... Nu pot să-l mai ascult. Mă reped sus în cameră, mă prăbușesc pe pat și fixez cerul prin fereastra de deasupra. Gândurile nu-mi dau pace. Prin minte mi se perindă imagini disparate și simt o tensiune psihică teribilă: Jake și cu mine, făcând dragoste lângă foc. Jake dându-mi teribila veste a despărțirii, Jake în Kew Gardens, purtându-se atât de delicat și de atent, că mi se pare cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
să vrei să le găsești. După circa doi ani de muncă, eram mulțumit de mine Însumi. Mă distram. Și Între timp o cunoscusem pe Lia. 35 De vrea pe nume cineva să-mi spună, sunt Lia eu și mâinile-mi perindă floare de floare, ca să-mi fac cunună* (Purgatoriul, XXXVII, 100-102) Lia. Acum doresc cu disperare s-o revăd, dar aș fi putut să n-o Întâlnesc niciodată, și, ar fi fost mai rău. Aș vrea să fie aici, să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
țărișoara voastră de mântuială, de rahat și de izbeliște. O, da! Și încă cum! Foaie verde-a bobului, Prin pădurea bradului, Trece p...la calului! Bu-hu-huuu...! U-huuu...! Hu-huuu...! M-asculți? De când ați fost smulși, fricoșilor, de sub Coroană, vi s-au perindat vouă, pe la cârmă, șase conducători nepricepuți, trufași, abrași și mincinoși. Cinci au fost, v-au stors și s-au cărăbănit. Unul mai este, și vor mai fi iar doi ori, poate, trei, până ce vă veți redeștepta și vă veți întoarce
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
știrea : o faimoasă cercetătoare americană a descoperit că dulciurile și făinoasele omoară ! O ființă de sex feminin, cu gura aguridă și ochi mici și răi, acoperă tot ecranul și ne relatează ultimile descoperiri ale științei. Uitîndu-mă la ea, mi se perindă prin fața ochilor rugurile Inchiziției, diviziile SS, bigotele puritanismului, femeia-comisar, sora Diesel și alte savante de renume mondial. Cînd deschide gura, mă cutremur însă cu adevărat : „Dulciurile și făinoasele sînt la fel de periculoase ca drogurile !”, aruncă ea vestea ca pe un blestem
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
casă, după ce lăsăm bagajele pe unde apucăm și facem un duș, deschidem televizorul să aflăm ce s-a mai întîmplat. Ne lămurim curînd că nu s-a întîmplat nimic deosebit. Ne surprinde însă numărul miniștrilor, senatorilor și deputaților care se perindă pe ecran, în cele mai diverse emisiuni și pe mai toate canalele. „Ăștia n au treabă ?”, mă surprind întrebîndu-mă, pus nu știu cum în pielea contribuabilului american. Mă trezesc și îmi răspund singur : „Păi, asta e treaba lor !”. - Multă poveste. Pasiune și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
încrețită. Piciorul îi era același număr, ca lungime, dar nițel prea gros. Totuși, ținând seama că nu trebuia să umble cu ei, mergea, încăpeau pe lângă ce se obișnuise să poarte. Purtase până la treisprezece-paisprezece centimetri, tot felul de tocuri, după cum se perindaseră modele. Ei da, spuse cu voce tare în timp ce făcea câțiva pași prin fața oglinzii .Își prinse la gât, ca o ultimă trăsătură de peniță, un lănțișor de aur cu plăcuțe și cu o mare perlă baroca, zgrunțuroasă, și se parfumă, în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de zi eroul nostru relua, cu evidentă încîntare, șirul de note întregi, care sclipeau stins și profund. Telente, vioristul țigan de pe scara șase, care avea trei fete încărcate de vulpi argintii, probabil omagii ale șirului incredibil de bărbați care se perindau prin casa lor zi și noapte, ascultase cu atenție muzica arhitectului, înjurînd uneori cu admirație profesională pe sub mustața á la Sile Dinicu. Era o gamă, asta își dădea și el seama, dar o gamă pe care n-o mai auzise
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Cânta acum fără întrerupere, zi și noapte. La rubricile de curiozități din toate marile ziare și reviste apărură scurte note despre organistul român. Reporteri de la New York Herald Tribune, Life, Strange Astonishing Stories Magazine, Paris Match și Penthouse începură să se perinde prin spatele blocului din Berceni, fulgerând din blitzurile orbitoare ale aparatelor sofisticate de fotografiat, înregistrînd casete video și benzi întregi de magnetofon cu muzica minunată a arhitectului și nu mai puțin cu bolboroseala incoerentă a acestuia. Profesorul se învîrtea pe lângă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
când erau înmormîntați, aveau parte de aceeași muzică funerară. Cei doi japonezi care îngrijeau marele Mishiba intraseră în legendă, iar după moartea lor le urmară alți doi, care își luară același nume ca primii. Astfel, de-a lungul secolelor, se perindă în mica oază de cetină o întreagă dinastie de japonezi. Pelerini de pretutindeni veneau să asculte direct, de la boxa originară, muzica sacră. Se organizară mii de atentate împotriva arhitectului ca să se obțină reacția de apărare, muzica aceea de o sută
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
acest sumbru personaj plutește un altul la fel de tenace aducător al întristării conștiinței profund văzătoare. Este vorba despre stindardul nedreptății ce-și flutură flamura peste lumea cotidianului efemer asemeni unei oglinzi care reflectă grotescul acesteia. Într-o astfel de oglindă își perindă chipurile cei care și-au rostuit rangul superiorității lor prin înșelarea feroce și îndurerarea celorlalți semeni mai puțin capabili de rezonanțe distructive. Perfidia și șerpuirea alunecoasă a vicleniei, excesele viciului și intoleranțele aroganței, ascuțișul perforant al răutății ce se înveșmântă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
-l pe un astfel de necunoscut călător ce-i intră în sfera vieții el este sedus și copleșit de jocul dinamic al chipului fals. Această mască îi inundă câmpul vizual și îl împiedică să vadă pe autenticul sosit care se perindă nestingherit și primejdios în saloanele intime ale personalității sale. Să-l înlocuim acum pe naivul predispus înșelării cu cel care s-a confruntat deja cu viclenia metafizică a răutății plătind tributul decepției și-al sacrificiului de sine către zeul negativității
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
îi sfâșie conținutul existențial. Prin acest răspuns dat la interogarea ce-l vizează, eul demonizat în versiunea mistică și animalizat, în cea atee, încearcă să-și confirme superioritatea conferindu-i valoare de adevăr indubitabil. Privindu-se în oglindă el își perindă vederea prin câmpiile unui peisaj al înfrângerii celorlalți, al neutralizării impulsiunilor de personalitate ale acestora. În tensiunea întâlnirii cu semenii, răutatea eului negativ ia în derâdere, zâmbește larg și necruțător asemeni unei prăpăstii ce-și deschide abisul spre a răpi
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sale fiind doar răsuciri fixe în caverna beznei proprii. Și orbul percepe timpul dilatat, extins dincolo de perspectiva unei finalități, unei diluări ontice finale. În experiența orbirii temporalitatea se comportă ca un fundal al succesiunii tactile, al însușirilor senzoriale ce se perindă în fluxul atingerii dintre cel lipsit de vedere și lumea împrejmuitoare. Acest fundal este resimțit aici drept concentrat în propria-i densitate și fără tendință spre o posibilă diminuare întru sfârșit. Stoparea temporalității echivalează cu ieșirea din paradigma existenței terestre
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
se întărește pe măsură ce povestirile se completează una pe alta, când cea a unei dizolvări a realității care rămâne mereu contradictorie și greu de sesizat. Un mod de a povesti care ține de anchetă, de tribunal, unde actori și martori se perindă și unde adevărul despre un om, despre o epocă încearcă să iasă la suprafață. O modalitate potrivită pentru portretul acestei societăți complexe în care urcă în același timp straturile trecutului otoman, austro-ungar, regalist, sovietc. Totul trece printr-o muncă de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nimeni nu-i dădea nicio atenție, și nici el nu își amintea de ușa aceea și nici dacă până atunci fusese sau nu închisă, acolo în colțul dinspre stradă al sălii de festivități. Acum era întredeschisă. Participanții la serbare se perindau prin fața ei, ieșind, și nimeni nu-i dădea nicio atenție. Cu toții se îndreptau încet, fără să se poticnească unul de altul, sporovăind molcom, către ușa deschisă spre gerul de afară. Se întrevedea printre nenumăratele picioare în mișcare înceată o porțiune
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
calea victoriei... Pentru câteva clipe s-a lăsat liniștea... Și în sală la fel... Deasupra întinderii înzăpezite se înălța un cer mohorât și totul era mohorât în jur. Urmau asaltul general asupra colinei, entuziasm și urale... Alte umbre s-au perindat apoi pe ecran, în prim-plan sau în depărtare. Gestul de sacrificiu al eroului îl fascina și îl revolta, dar în același timp îl scotea pe calea cea mai directă din lumea reală... Și-a coborât din nou privirea către
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și traverse. O cale ferată este o cale de comunicare. Un vagon-restaurant nu-i doar o incintă mobilă unde se servește masa. Trebuie să te amuze și ușoara legănare a vagonului în mers, și faptul că prin dreptul ferestrei se perindă o sumedenie de elemente naturale și obiecte artificiale 11. Într-o zi am ajuns împreună cu Ion Schipor, nici eu nu știu cum, la restaurantul Tic-Tac de pe bulevardul 6 Martie, puțin mai jos de Casa Centrală a Armatei, numai noi doi la o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și privea tristă de la fereastra palatului. Pentru că mama a văzut-o mereu tristă, a încercat să-i explice că și anotimpul toamna are farmecul ei că iarna vine cu alte bucurii pentru copii și cum aceste anotimpuri or să se perinde o să vină din nou primăvara cu flori multe, cu multe insecte și apoi vara și toate bucuriile verii ne vor încânta pe toți. Prințesa, zilnic stătea cu năsucul lipit de fereastra palatului așteptând să poată ieși iarăși în grădina palatului
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
o pedeapsă și să facă din tragedia morții ceva vesel, eliberator ( vezi vulpea și strugurii). * Ai putea face o listă a bucuriilor? Și dacă da, cât de lungă ar fi? * Cică există o țară unde într-o singură zi se perindă toate cele patru anotimpuri. Să fie vorba despre casa mea sau a ta? * Și astăzi încă ne mirăm de înțelepciunea anticilor și nu mai încetăm a face referiri la mitologiile lor. * Omul a fost înțelept încă de la începutul tuturor începuturilor
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93037]
-
care mai de care glasul spre a impresiona și a convinge. Vom mai face câțiva pași și vei putea avea în fața ta statuile unor personalități legendare ale neamului nostru, statui ce sunt martorele atâtor ierni și primăveri ce s-au perindat în spatele acelor ziduri mărețe. Mergând cu atenție în față, vei vedea caleașca de un negru scănteietor și misterios și sania dintr-un lemn sănătos și rezistent, ambele purtătoarele onoarei că, odată, foarte demult, i-au purtat pe membrii familiei lui
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
distrugă materialul didactic de la școală pe motiv că ar fi fost de natură bolșevică. I-am spus: Domnule locotenent, acest material, odată cu Basarabia, rămâne și al școlii românești; nu avem materiale suficiente în școli fiindcă toate guvernele care s-au perindat la putere au fost preocupate în primul rând de reducerea bugetului la învățământ și sănătate... Vorbeam ca la pereți dacă n-ar fi apărut preotul căpitan Totoescu Boris, bucovinean, care i-a spus: “Ce spune domnul elev plutonier Brumă este
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
pe niște capre coșciugul. Trebuia să ne luăm singuri scrisorile. Deschideam, spuneam: "Bună ziua, doamnă", ascultam elogiul defunctului, spre care portăreasa arăta cu mâna, apoi ne luam scrisorile. Nimic vesel în toate astea, nu-i așa? Totuși, întreaga casă s-a perindat prin cămăruța care duhnea a fenol. Și locatarii nu-și trimiteau servitorii, o nu, ci se grăbeau să profite ei înșiși de asemenea chilipir. Servitorii, de altfel, făceau același lucru, dar pe ascuns. In ziua înmormântării s-a văzut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]