6,879 matches
-
1894 revista „Vatra”. Redactor, în 1895, la organul liberal „Gazeta poporului”, C. conduce în anul următor „Epoca literară”, supliment al ziarului „Epoca”, avându-l ca secretar pe St. O. Iosif. A mai colaborat la „Voința națională”, „Lumea veche”, „Lumea nouă”, periodic socialist, „Asmodeu”, „Povestea vorbei”, „Gazeta săteanului”, „Foaia interesantă”, „Lumea ilustrată”, „România jună”, „Literatură și artă română”, „Adevărul”, „Pagini literare”, „Constituționalul”, „Noua revistă română”, „Universul”, „Luceafărul” „Convorbiri” (și „Convorbiri critice”), „Flacăra”, „Universul literar”, „Viața românească” și, bineînțeles - ca membru al Junimii
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Scurtă ist., I, 266-280; Gabriel Cocora, Caragiale și Buzăul, îngr. Marcela Chiriță, pref. Emil Niculescu, Buzău, 1995; I.L. Caragiale, DRI, I, 257-275; Alexandru George, Caragiale, București, 1996; Marian Victor Buciu, Ontoretorica lui I.L. Caragiale, Craiova, 1997; Bibliografia I. L. Caragiale în periodice (1852-1912), I-II, coordonator Marin Bucur, pref. Eugen Simion, București, 1997; Dan Alex. Condeescu, Planeta Moft, București, 1997; Ștefan Cazimir, Caragiale e cu noi!, București, 1997; Ieronim Tătaru, Itinerar caragialian, București, 1997; Simion, Fragmente, II, 19-22, 77-79, 80-83, III, 68-79
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
o singură dată în stagiunea 1912-1913, în rolul Zitophanes, din Martira de Jean Richepin, piesă pe care o tradusese el însuși. Între 1891 și 1957 colaborează cu versuri, traduceri, articole pe teme diverse, evocări, comentarii la un mare număr de periodice, între care „Lumea ilustrată”, unde debutează, la cinsprezece ani, în 1891, cu Sonet și Glossă, „Noutatea”, „Evenimentul”, „Viața literară și artistică”, „Viața românească”, „Mișcarea”, „Însemnări ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., semnând cu inițiale și cu pseudonimele Cain, Cod, Codreanu-Cain, Don
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
CONCORDIA, gazetă politică și literară bisăptămânală, apărută la Pesta între 3 august 1861 și 25 decembrie 1870. Până la 3 ianuarie 1863, a fost redactată de Sigismund V. Pop, care, de la această dată, în calitate de proprietar al periodicului, îi transferă sarcina de „redactor răspunzător” lui Al. Roman, profesor de limba și literatura română la Universitatea din Budapesta. Divergențe de natură politică, privitoare la orientarea gazetei, îl fac pe Al. Roman să renunțe la conducerea ei, după mai bine
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
profesor de limba și literatura română la Universitatea din Budapesta. Divergențe de natură politică, privitoare la orientarea gazetei, îl fac pe Al. Roman să renunțe la conducerea ei, după mai bine de trei ani. Mai ales în primii ani, apariția periodicului a fost deseori oprită de cenzură. C. se citea în întreaga Transilvanie, și pentru a răspunde interesului cititorilor, își organizase o rețea de corespondenți în comitate și în marile orașe. După retragerea lui Al. Roman, care va edita din 1868
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
și Al. Roman nu au avut intenția să facă din gazeta lor organul unei orientări literare precise, așa cum nu-l făcuseră nici organul unei direcții politice ferme. Din acest motiv, colaboratorii literari s-au îndepărtat cu timpul, atrași de alte periodice. De la primele numere au colaborat cu versuri Iosif Vulcan, I. Papiu, Justin Popfiu, At. M. Marienescu, Iulian Grozescu, Moise Sora Noac, apoi Aron Densușianu, Ioniță Scipione Bădescu, I. C. Drăgescu, Vasile Bumbac. În C., Iosif Vulcan publică și nuvele, la fel
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
1866. Comitetul de redacție al gazetei era compus din Costache Negruzzi, Vasile Pogor, Iordache Beldiman, Constantin N. Suțu și G. Mârzescu, dar unul dintre redactori, dacă nu unicul, trebuie să fi fost Iacob Negruzzi. Cu un aspect modern, în comparație cu celelalte periodice locale, C. nutrea ambiția de a se adresa întregii țări, în numele fracțiunilor ieșene ale Partidului Conservator. Gazeta devine ea însăși un teren de luptă politică între gruparea conservatorilor „vechi”, condusă de G. Mârzescu, și grupul tinerilor, având în frunte pe
CONSTITUŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286388_a_287717]
-
artistic”, semnătura lui C. poate fi găsită în „Ramuri”, „Revista Carol I”, „Gazeta școalei”, „Foaia tinerimii”, „România nouă”, „Flacăra”, „Icoane maramureșene”, „Cuvântul literar și artistic”, „Săptămâna”, „Clipa”, „Tribuna nouă”, „Falanga literară și artistică”, „Ritmul vremii”, „Familia” și în alte câteva periodice, îndeosebi craiovene, unde îi vor fi publicate și niște postume. Atât în Idoli de humă, secțiune din placheta scoasă împreună cu frații săi, Eugen și Paul Constant, Poezii (1926), cât și în Versuri (volum postum, 1935), C. e un poet care
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
împotriva Puterilor Centrale, C. se află în 1917 la Petrograd, ca redactor al foii „L’Entente”. Martor al revoluției bolșevice, convins de justețea ei, va reveni în țară, unde este reținut câteva luni în lagărul de la Negrești. După eliberare, scoate periodicele „Omul liber”, „Chemarea”, „Chemarea roșie”, „Clopotul”, iar din 1923, din nou, „Facla”. Fiind deputat din 1920, nu are de suferit în urma afilierii Partidului Comunist la Internaționala a III-a, dar în 1923 este condamnat la 18 luni închisoare pentru lezmajestate
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
publicată în ziarul „Chemarea” din 1927. Ulterior mai este arestat preventiv, pentru calomnie, în 1927 și 1931. Începând din 1910, C. dă la iveală mai multe tălmăciri din Anatole France (Roupart, Asupra artei, Balthazar, Zeilor le este sete, rămase în periodice, Thaïs, tipărită în volum în 1916, Grădina lui Epicur), din Marguerite Audoux (Maria Clara, 1912), Pierre Louys (Afrodita), Panait Istrati (Pe malurile Dunării, în „Facla”, 1925). Traducea, în 1919, și un act din piesa Seara cea mare de Leopold Kampf
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
care își condamnă direct eroul, cu virulență pamfletară. O valorizare mai largă a însușirilor lui C. se vede în Însemnările lui Safirim (1936), proiectate în cinci-șase volume. În partea realizată - primul volum și câteva capitole din al doilea, publicate în periodice -, substanța este evident autobiografică. Însemnările... sunt de fapt memoriile autorului, organizate romanesc. Procedeul - atribuirea „însemnărilor” unui fost om de acțiune omnipotent, călugărit în urma unei tragice întâmplări - e livresc, cum e și dialogul repetat dintre erou și statuia lui Pan. Dar
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
1937-1938), și colaborează cu traduceri din poezia românească la „Termini” din Fiume. C. a debutat cu transpuneri din versurile poetei italiene Ada Negri și cu diverse recenzii în revista „Căminul” (Focșani, 1925). Va continua să traducă și să publice în periodice literare din toată țara (aproape o sută), între care „Freamătul” (Focșani), „Făt-Frumos” (Cernăuți), „Junimea literară” (Cernăuți), „Câmpina”, „Datina” (Turnu Severin), „Hyperion” (Cluj; aici dă tălmăcirea a patruzeci și patru de sonete ale lui Gabriele D’Annunzio), „Luceafărul” (Timișoara), „Prometeu” (Brașov
CONSTANTINESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
Silex și Tudor Praștie) la „Adevărul literar și artistic”, „Romanațul”, „Brașovul literar și artistic”, „Acțiunea”, „Pagini literare”, „Familia”, „Ramuri”, „Universul literar”, „Vremea”, „Scrisul bănățean” și altele, printre care „Tribuna”, „Astra”, „Transilvania”. În asociere cu Șt. N. Ricman scoate la Caracal periodicul „Vremea” (până în 1931 figurând numai el ca director), iar cu Eugen Constant, la Sibiu, „Provincia literară” (1932-1934) și „Armonia literară”. A contribuit la întemeierea grupării sibiene „Thesis” (1931). Alături de Șt. N. Ricman, Fr. Iosif, V. Enescu, semnează o monografie a
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
, „revistă științifică și literară” apărută la Iași între 1 iulie 1881 și mai 1891, la început bilunar, iar din iunie 1886 lunar. Prefigurată de câteva periodice efemere, C. este cea dintâi publicație legată de ideologia socialistă din România cu o apariție mai îndelungată și cu ecou în epocă. Importanța ei a fost supradimensionată după 1950. Ioan Nădejde, Sofia Nădejde, Gheorghe Nădejde, Theodor D. Speranția, C. Mille
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
citi. Din aprilie 1956, colaborează tot mai susținut, semnând articole și poezii, T. Arghezi. Din 18 noiembrie 1966, Geo Bogza publică în fiecare număr, timp de șapte ani, texte ce aveau să compună, în 1974, volumul Paznic de far. Altfel, periodicul își menține profilul inițial și orientarea determinată de ideologia și politica PCR. În prima pagină continuă să apară editoriale pe probleme de actualitate, articole de semnificație politico-ideologică privind aspecte și evenimente din diverse domenii de activitate intelectuală, semnate de C.
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
de lectură”, generic sub care D. Micu recenzează (până în 1978) cărți românești, iar Dan Grigorescu, cărți străine traduse. De la sfârșitul deceniului al optulea, C. devine o gazetă pur politică, ce ignoră specificitatea literaturii, ca și a celorlalte ramuri ale artei. Periodicul apare într-o nouă serie la 6 ianuarie 1990. Având în comitetul de redacție pe scriitorii Corneliu Leu și Radu Cârneci, C. numără printre colaboratori pe Mircea Malița, Ștefan Milcu, Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu, D. Vatamaniuc, Al. Săndulescu, Călin
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
Constantin Abăluță, între alții). Caracteristică pentru publicație este varietatea cronicilor: literară, dramatică, muzicală, plastică, film, TV, grafică, coregrafică. Gabriela Melinescu ține un jurnal suedez. Marian Radu Mocanu scoate la lumină documente din arhivele Securității. În actuala formulă, C. e un periodic ce a dobândit știința de a capta în paginile sale pulsația actualității din sfera literaturii și artelor. D.Mc.
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
problemele politice și culturale ale momentului. Dar, cu toate eforturile ei de a forma o școală critică și de a crea un curent literar antisămănătorist și antipoporanist, revista nu s-a putut impune. Meritul lui Mihail Dragomirescu, și implicit al periodicului pe care îl conduce, constă doar în faptul de a fi intuit talentul de prozator al lui Liviu Rebreanu și de a-i fi publicat mai multe nuvele (Proștii, 2/1910, Culcușul, 5/1910, Golanii, 8/1910, Dintele, 12/1910
CONVORBIRI CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286402_a_287731]
-
redactor la cotidianul „La Roumanie”, în 1901 editează împreună cu criticul muzical Stan Golestan și cu scriitorul Fernand Brulin „Revue franco-roumaine”. Mai colaborează (uneori și cu pseudonimele Tristis, Le Petit Roumain, Parize) la „La Revue blanche”, „Le Courier européen” și la periodice din țară („Evenimentul”, „Adevărul”, „Conservatorul”, „Voința națională”, „Literatură și artă română” ș.a.) cu schițe, poeme în proză, note de călătorie, comentarii diverse pe teme de actualitate (Scrisori din Paris), cronici dramatice și de artă etc. Trăiește în plină efervescență a
CORNEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286424_a_287753]
-
Romulus Dianu, Filip Corsa, Tana Quill, spre a numi doar avangardiști, precum și numeroși autori străini: F. T. Marinetti, Ezra Pound, Herwardt Walden, Pierre Reverdy, Kassak Lájos, Tamás Aladár, Theo van Doesburg, C. Linze, Joseph Delteil, Georges Ribemont- Dessaignes. Sunt prezentate periodice de avangardă occidentale și se publică în traducere documente istorice ale mișcării avangardiste de toate nuanțele, precum, de exemplu, scrisoarea deschisă, polemică, din 1926, a suprarealiștilor francezi către Paul Claudel. În 1924, „Contimporanul” organizează o expoziție internațională de arte plastice
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
Barbu, B. Fundoianu, Tudor Arghezi, Al. A. Philippide, Ion Minulescu, ci chiar tradiționaliști, de la Ion Pillat la Sandu Tudor și Ilarie Voronca; ei se întâlnesc cu Victor Eftimiu, Cezar Petrescu, Al. O. Teodoreanu, Vasile Savel, Ion Sân-Giorgiu, Sergiu Milorian. În periodicele de mai scurtă durată și mai consecventă atitudine de frondă, stilul constructivist apare în alianță și chiar fuziune cu moduri ale altor curente de avangardă, în special cu cel al al futurismului, dar și cu cel expresionist, dadaist sau suprarealist
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
a unui curs postuniversitar de jurnalistică, s-a dedicat presei scrise și vorbite, devenind redactor la Studioul Iași al Radiodifuziunii Române; desfășoară totodată o susținută activitate publicistică, uneori sub pseudonimele C. Măgureanu, C. Vrânceanu, C. Constantin, în numeroase cotidiene și periodice literare din Iași și București („România literară”, „Ateneu”, „Cronica”, „Saeculum” ș.a.). La „Convorbiri literare” a deținut, timp de cinci ani, rubrica permanentă „Contexte”, pe care a reluat-o, bisăptămânal, din 1995, în cotidianul „Evenimentul” din Iași. Din 1990 este publicist-comentator
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
umbra cărților, 5-15; Oprea, Incidențe, 41-50; Zaciu, Lecturi, 134-138; Ungheanu, Arhipelag, 332-337; Crohmălniceanu, Literatura, III, 186-203; Regman, Colocvial, 264-278; Fanache, Întâlniri, 227-233; Săndulescu, Continuități, 261-264, 280-283; Mihăilescu, Conceptul, I, 414-424; Sevastia Bălășescu, Contribuții la bibliografia critică - Șerban Cioculescu. Opera în periodice (1923-1947), București, 1977; Cristea, Arcadia, 178-182; Simion, Scriitori, I, 690-697; Zaciu, Alte lecturi, 147-152; Ungheanu, Lecturi, 141-152; Vaida, Mitologii, 209-213; Stănescu, Jurnal, I, 242-245; Ardeleanu, Mențiuni, 233-237; Dimisianu, Opinii, 189-193; Dobrescu, Foiletoane, I, 55-61, II, 207-214; Paleologu, Ipoteze, 309-316; Grigurcu
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
de geografie și de geologie, membru al Academiei Germane din München. A întemeiat și a condus revista „Banatul literar” (1934-1938). Debutează cu poezii mărunte și articole despre folclor în 1906, continuând să colaboreze susținut la un număr relativ mare de periodice, între care „Drapelul” (Lugoj), „Izvorașul”, „Șezătoarea”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Tudor Pamfile”, „Neamul românesc”, „Conștiința națională” (Craiova). Publică, între 1925 și 1933, numeroase broșuri cuprinzând culegeri de folclor bănățean, dintre care majoritatea în colecția „Biblioteca folcloristică a Banatului”, al cărei director
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
o argumentare naivă, puncte de vedere personale asupra „stării de poezie”. C. este și autorul unor volume de beletristică, dintre care două cuprind amintiri și foiletoane sub titlul Din viața scriitorilor (1937), iar celelalte adună aproape toate versurile publicate în periodice: Cântecele mele (I-II, 1922-1924), Priveliști și reverii (1929), Astrale (1931), Muguri (1935), Peisagii și simfonii (1936), De prin secoli... (1936). Convingerea lui C., mărturisită în paginile intitulate Din viața scriitorilor, este că poezia sa oferă literaturii române replica lirică
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]