2,910 matches
-
scări de rezistență psihofiziologică, individuală la „amenințare și implică o coloratură afectivă, specifică: a) situației neașteptate exterioare, care exprimă, conflictul dintre aspirațiile individuale si cerințele exterioare,îi corespunde treapta de „instigatie”, care dă naștere unei activități de explorare/investigare; b) persistența, sub forma unui obstacol, sau a unui pericol, a situației provocatoare dă, naștere pragului de „amenințare” sau de „frustrare”, care se traduce prin sentimentul de alarmă, de teamă, legat de integritatea eului; la acest prag se produce o intensificare a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
puhoi” peste toate barierele noastre, adică ale „Eului” și „Supra-Eului”, căutând plăcerea și numai plăcerea. Găsim în această manifestare „năvalnică” a Libido-ului tenacitatea și perseverența care stau la baza tipului de frustrație descris de S. Rosenzweig sub numele de „persistența nevoii”. Manifestările violente, care duc la un profund sentiment de descărcare, sunt urmate, de obicei, de un sentiment de jenă și rușine; mânat de sentimentul rușinii și al culpabilității, omul caută să e autopedepsească, fie prin mustrare, fie prin auto-lovire
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de tip intra și inter personal, dintre care menționăm câteva: a) conflictul între motivația lucidă, conștinetă, și motivația subconștientă (conflict mult dezvoltat de „psihanaliză”, care vedea în el sursa actelor delictuale și a nervozelor - produse, bineînțeles, în grade diferite, în funcție de persistența și complexitatea conflictului); b) conflictul intre normele sociale și aspirațiile individului, între „statut” și „rol” (când persoana, aflându-se în contradicție cu sine însăși sau cu cerințele exterioare, recurge la „mască”); c) conflicte de evoluție, care se referă la contradicțiile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sociale și aspirațiile individului, între „statut” și „rol” (când persoana, aflându-se în contradicție cu sine însăși sau cu cerințele exterioare, recurge la „mască”); c) conflicte de evoluție, care se referă la contradicțiile dintre generații și la acele rezultate din persistența unor depririnderi sau atitudini caracteristice unor vârste anterioare, care vor veni în contradicție cu dinamica motivelor și atitudinilor mai evaluate din stadiul de vârstă următor (ex. conduite infantile observate în perioada maturității); d)conflictele de „cultură”, care apar în familie
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
2) „sinceritatea” răspunsurilor, 3) caracterul, mai mult sau mai puțin, „adecvat” al răspunsurilor la frustrare. 1) După primul criteriu, cel al „gradului de deposedare” a trebuinței, reacțiile la frustrare pot fi: a) reacții de apărare a „eului”; b) reacții de persistență a „trebuinței”, c) reacții care exprimă dominanța, persistența, inevitabilitatea „obstacolului” întâmpinat. a) Reacțiile de apărare a „Eului” sunt grupate de S. Rosenzweig în trei categorii, în funcție de maniera în care individul frustrat își asumă „agresiunea”: - Răspunsul „extrapunitive”, prin care individul dirijează
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mai puțin, „adecvat” al răspunsurilor la frustrare. 1) După primul criteriu, cel al „gradului de deposedare” a trebuinței, reacțiile la frustrare pot fi: a) reacții de apărare a „eului”; b) reacții de persistență a „trebuinței”, c) reacții care exprimă dominanța, persistența, inevitabilitatea „obstacolului” întâmpinat. a) Reacțiile de apărare a „Eului” sunt grupate de S. Rosenzweig în trei categorii, în funcție de maniera în care individul frustrat își asumă „agresiunea”: - Răspunsul „extrapunitive”, prin care individul dirijează agresiunea sa spre exterior, împotriva anturajului, atribuind responsabilitatea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
minimalizând importanța frustrării, declarând că dificultatea era inevitabilă, sau mulțumindu-se cu limitele pe care i le impune obstacolul); mecanismul psihanalitic corespunzător este „reprimarea”, iar aspectul patologic al acestor răspunsuri este reprezentat de anumite manifestări „isterice”. b) În reacțiile de persistență a trebuinței, activitatea sau gândirea rămân dirijate către scop, în vederea împlinirii, printr-un mijloc sau altul, a trebuinței frustrante. aceste reacții au un scop mai limitat, comparativ cu reacțiile de apărare a „Eului”, iar natura de „sublimare” și de „conversiune
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dirijate către scop, în vederea împlinirii, printr-un mijloc sau altul, a trebuinței frustrante. aceste reacții au un scop mai limitat, comparativ cu reacțiile de apărare a „Eului”, iar natura de „sublimare” și de „conversiune”. c) În reacțiile care exprimă dominanța (persistența, invitabilitatea) „obstacolului”, individul, lipsit de apărare, răspunde în mod steriotip și ineficace. 2) Din punctul de vedere al sincerității, diferitele reacții la frustrare se situează - arată S. Rosenzweig - între cele două extreme: reacții directe și reacții indirecte, ultimele exprimându-se
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
eșec datorat, în realitate, greșelilor altora). Alți cercetători, cum ar fi H.H. Kendler („Basic psychology”, 1963, Methuen, London), propun ca analiza comportamentului la frustrare să fie efectuată pe baza următoarelor trei criterii: a) succesul sau insuccesul în învingerea obstacolului, b) persistența răspunsului comportamental, c) în funcție de posibilitatea subiectului de a găsi noi modalități în echilibrare. În legătură cu primul criteriu, H.H. Kendler observă că ar exista două posibilități: individul poate reuși în îndepărtarea obstacolului, în raport cu ținuta sa, sau poate eșua. În mod frecvent, reacția
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fie mult apreciat. Din acest motiv, descrierea comportamentului caracteristic frustrării în termenii succesului imediat sau ai eșecului este incompletă și superficială”. (op. cit., p. 393) În privința celui de-al doilea criteriu, H.H. Kendler a relevat mai mulți factori de care depinde persistența unui răspuns, în condițiile repetării sau menținerii îndelungate a obstacolului frustrant, și anume: a) forța tendinței, trebuinței, sau scopului urmărit, b) tăria deprinderilor și obișnuințelor contrariate, c) poziția reacției în sistemul comportamental (adică importanța pe care noi o acordăm atitudinii
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Acest fenomen, care explică numeroase comportamente umane aflate la limita de inserție cu comeniul patologicului, a fost demonstrat pe animale, îndeosebi pe șoareci care, plasați fiind într-o anumită situație de frustrare experimentală, au devenit o speriotipie a reacțiilor, o persistență a unui anumit răspuns, chiar și în situațiile care ofereau posibilitatea găsirii unei soluții mai bune. Experiențele respective (ex. cele ale lui Maier, Miller, Dembo, Barker, Sears, Deob etc.) au demonstrat deci, faptul că influiența situației frustrante se „întinde” peste
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
facilitează, prin urmare, înțelegerea morurilor de reacție ale adultului la frustrare: aceste moduri vor fi determinate, în mare măsură, de stilul reacției la frustrare adoptat în copilărie (ex. un stil care exprimă „agresiunea”, „atacul”, „încăpățânarea”, sau dimpotrivă „izolarea”, „fuga”, „dependența”). Persistența la vârsta maturității a realizărilor analoge celor observate la copil, chiar în lipa situațiilor excepționale de frustrare, caracterizează unul din aspectele infantilismului afectiv la adult. Psihologii relevă importanța „frustrărilor infantile”, desigur a celor moderate, în explicarea „toleranței” la frustrare a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și pentru fiecare opțiune binară din cadrul lui se dau nenumărate bătălii. Atîția buni creștini au fost descalificați de frații lor mai gălăgioși pentru o iotă, că nu e greu de Înțeles de ce dualiștii au fost urmăriți cu atîta tenacitate și persistență pînă cînd au fost, după toate aparențele, eliminați cu totul din societatea Occidentului. Sistemul Însă nu a murit, iar ei aveau să-și ia o neașteptată revanșă, după cum se va arăta În capitolul 11 și În Epilogul acestei cărți. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
1924/1997, p. 68). S-a remarcat însă rapiditatea cu care românul adoptă elemente străine și viteza cu care renunță la ele, când nu îi mai sunt folositoare. Spiritul de sinteză complexă al neamului nostru nu se explică numai prin persistența lui din vremuri imemoriale în spațiul de mijloc între Occident și Orient, ci și din îmbinarea în el a caracterului latin și a creștinismului ortodox. De altfel, caracterul nostru latin nu este străin de vechimea ființei noastre de traci, care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
română sunt: instinctul de autoconservare, fluctuația, schimbarea ca scop în sine, soluția de moment, ambivalența (dualitatea, duplicitatea, disimularea), compromisul și nuanța, asumarea lucidă a legilor firii, măsura, firea lucrurilor (rânduiala). 1.2.1. Instinctul autoconservării Deseori s-a spus că persistența în timp a poporului român a fost un „miracol istoric”. Probabil a lucrat instinctul autoconservării, dezvoltat de-a lungul secolelor în care poporul s-a luptat pentru supraviețuire înfruntând diverse popoare. Pentru Mihai Ralea, instinctul autoconservării se manifestă prin lipsa
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și oraș, adică mahalalele au importat modelul colectivismului rural, infuzându-le cu valorile citadine. Orașul s-a desprins treptat de modelul colectivist; în marile orașe de astăzi, oamenii tind spre individualism. 4. Frica lui Dumnezeu S-a spus adeseori că persistența poporului în istorie s-a datorat ortodoxiei, care i-a unit pe români și le-a alimentat conștiința etnică. Dar și că ortodoxia ne-a apropiat de Bizanț, deci de Răsărit. Religia a jucat un rol important în menținerea conștiinței
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dur; dușman; elefant; falnic; fecioară; flămînd; flocos; foc; fratele; frumos; furie; galben; gălăgios; gheară; gîndaci; gras; grav; hîrtie; Iisus; imens; impunere; inimă; înfricoșător; înțelepciune; lege; leu; leuț; mamifer; măreție; de o mie; moldovenesc; mulți; murdar; natura; neînfricare; neînțeles; nevoie; nimic; persistență; picior; plătesc; poreclă; puf; pufos; pungă; rar; ras; răutate; regele animalelor; roșcat; rupt; savana; sex; slab; spaimă; succes; șefie; tandrețe; tare; urlet; vacă; valoare; venit; viață; vînătoare; vînător; vulpe; zmeu; zodia mea; zodia; zooparc (1); 803/169/61/108/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
numărul domeniilor acoperite de politici, de scopul acestor politici, precum și de strategiile de dezvoltare ale acestora. UE este, dintr-o anumită perspectivă, abordată ca un mix între cooperarea interguvernamentală clasică dintre statele suverane și o largă extindere a integrării supranaționale. Persistența unei zone gri între interguvernalism și supranațio nalism constituie principala diferență dintre guvernanța multinivel și alte teorii ale integrării. De asemenea, guvernanța nu rezolvă problema suveranității statale, ci doar susține că o structură multinivel este creată de actori subnaționali și
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
succes internațional, ea nu a renunțat niciodată la credința că, pentru a depăși provocările și crizele pe care toată lumea le întâmpină, trebuie să te vinzi cu totul prin serviciile și produsele tale. A te vinde total și pozitiv duce la persistența și tenacitatea de care este nevoie pentru a persevera. +++ în casetă +++ Epilog Modul în care reacționați la ce vi se întâmplă este cel care vă va menține pe linia de plutire atunci când ceilalți renunță. +++ Ideea 4. Nouă ne pasă iar
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Istoria cuvintelor, Unitate de limbă și cultură românească, Editura Coresi, București, 1991,v. Casă, pp.24-27. "Terminologia casei în română ne arată că e vorba de locuința unei populații stabile, așezate temeinic, a unei populații de agricultori..."(p.26); În favoarea persistenței românești în acest spațiu vorbește și mulțimea de cuvinte derivate de la casă. Astfel, adjectivul( care apare și substantivat) căsătoriu( în aromână căsător), cunoscut în limba veche cu înțelesul de om însurat, om cu casă, cap de familie, stălp al casei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să stabilească o legătură între formele devenite clasice ale imperialismului colonial și manifestările acestuia, în calitate de fenomen economic și social"41. Foarte diferită, dar în relație cu prima, chestiunea națională este pusă cu aceeași ardoare de către socialism la cumpăna anului 1910. Persistența antagonismului franco-german și riscurile crescînde ale unui război în Europa sînt vizibile pentru toți socialiștii, aceste teme fiind dezbătute în Congresul de la Stuttgart, în lumina foarte recentei Revoluții ruse. Greva generală poate constitui oare un mijloc de luptă împotriva războiului
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
diverse pînă la cel de-al Doilea Război mondial; forțele sale vor fi extrem de variabile, dar deloc de neglijat, iar omogenitatea sa politică și chiar organizațională va fi la sfîrșitul anilor '30 superioară celei din ISM, aparent mult mai puternică. Persistența acestui curent este una din expresiile crizei socialismului internațional în perioada interbelică, criză aflată în faza incipientă la sfîrșitul anilor '20, dar agravată în perioada anilor '30. Conferința de la Berna, cu ocazia căreia are loc structurarea socialismului de stînga la
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
adoptarea unui text de compromis: Conferința "admite ca unitatea de acțiune a CEE să fie păstrată, dar numai în cadrul unei mari asociații europene a liberului schimb". Astfel, negocierile nu sînt întrerupte, dar prin lipsa sa de precizie, această rezoluție dovedește persistența divizărilor socialismului european la acest sfîrșit al anilor '50. Totuși apare un rezultat concret: crearea unui Comitet de contact între socialiștii țărilor membre a CEE și celelalte partide socialiste europene. Această instanță nu va funcționa cu adevărat decît după constituirea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Astfel concepută, Europa va fi "lărgită", "pacifistă" -, apropiindu-se astfel de analizele IS și în sfîrșit, "solidară", adică opusă atît dictaturilor, cît și opresiunii economice din Lumea a Treia. Cu o asemenea definiție nu poți fi decît de acord. Dar persistența divizărilor politice se manifestă public încă de la primele alegeri ale Parlamentului European, din iunie 1979: incapabili să elaboreze un "program comun", avînd în vedere divizările lor interne, socialiștii europeni sînt nevoiți să adreseze un "Apel alegătorilor". Aceste alegeri ale Parlamentului
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de un hermeneut al credinței noastre creștin-ortodoxe, dar și ale unui patriot inspirat de iluminismul transilvan, fiu al unei patrii bimilenare, dublat de un inspirat comparatist al tezaurelor culturale și lingvistice oferite de Occident și de Orient. Autorul își explică persistența și rezistența românilor în spațiul propriu ca pe o înrădăcinare, ființa lor însăși fiind structurată ca o ființă de graniță între Orient și Occident, un loc ce-i garantează sinteza originară. Plecat între străini, românul "tânjește", "se îmbolnăvește" de dor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]