105,959 matches
-
către esențial, materializând un proiect pe care Daniel Cristea-Enache ni-l face cunoscut de la începutul demersului său. Ceea ce și-a propus să realizeze este „o incursiune în universul unui scriitor adevărat, pentru a-i vedea, dacă nu formula secretă a personalității, «cifrul» său, atunci măcar «blestematele probleme insolubile», frământările, obsesiile“. Și mai ține să precizeze un lucru Daniel Cristea-Enache, tot în punctul de pornire, anume că pentru el partenera de dialog aleasă reprezintă „un adevărat model, deopotrivă moral și intelectual“. Adoptând
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
și în răspăr cu opiniile negative recente: “a schimbat limbajul poeziei. După el nu se mai scrie așa cum se scria înainte”. Receptați simpatetic sunt Virgil Mazilescu și Marius Robescu, alături de care Ileana Mălăncioiu și-a făcut “ucenicia”, desigur Gabriela Melinescu, “personalitate infinit mai puternică decât li se pare celor ce o situează încă în umbra lui Nichita”, Lucian Raicu, “marele critic”, Sonia Larian al cărei roman, Bietele corpuri, este o carte de “o sensibilitate și o subtilitate rar întâlnită”, Alexandru Vona
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
Foiletoane (1904) și Fragmente (1905). Era o afirmare fără precedent, cu o astfel de fervoare, în critica românească. Vor mai urma volumele: Impresii (1908) și Portrete literare (1911), dar sinuciderea din 1913 pune capăt unei ascensiuni intelectuale. Dintre contemporanii săi, personalități în curs de afirmare la începutul secolului XX, poate că numai Nicolae Iorga (născut în același an 1871 cu Ilarie Chendi) mai avea în domeniul criticii literare o activitate foiletonistică la fel de impresionantă, productivă și consecventă. Anul 1907 a fost unul
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
familie pentru care Războiul Civil Spaniol, saga lumii comuniste, ascensiunea nazismului, procesele-mascaradă și epurările de la Moscova, pactul Molotov-Ribbentrop, Cominternul, Cominformul, excomunicarea lui Tito, liderul Partidului Comunist Iugoslav, moartea lui Stalin, în martie 1953, denunțarea de către Hrusciov, în 1956, a «cultului personalității», revoluția maghiară și multe alte capitole din istoria secolului al douăzecilea și a leninismului internaționalist constituiau amintiri personale. Mi-am demarat cercetările fără să-mi dau seama de acest lucru și mi-am adunat informațiile mai degrabă ca pe un
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
prezentat de Nicolae Manolescu, la invitația subsemnatului, grațios acceptată. Întrucât vorbitorul nu a fost de față la întâlnirea literară, cer scuze numeroșilor cititori veniți să asculte alocuțiunea reputatului critic, regretând că publicul a fost lipsit de apariția unei astfel de personalități.
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
îndrumări pentru instruirea catecumenilor: cu ce să încep?, cu ce să termin? Tratatul lui Augustin cuprinde o introducere (cap. 1-2), o parte teoretică (cap. 3-14) și una practică (cap. 15-27). Lucrarea tratează despre materia învățământului religios, metoda lui și despre personalitatea catehetului<footnote Vezi în limba română Grigore Cristescu, Câteva momente din activitatea catehetică teoretică și practică a Fericitului Augustin, Biblioteca pentru Studii Omiletice și Catehetice, nr. 7, f.a. footnote>. Cine au calitatea de rudes? Răspunde Augustin că rudes sunt: cei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
literare și teologice a lui Lactanțiu și a aspectelor particulare ridicate de De mortibus persecutorum (DMP) (titlu, datare, conținut, izvoare, valoare literară) (p. 17-39), note conținând lecțiuni, explicații de termeni, trimiteri la elemente apropiate din alte surse, date utile despre personalități și evenimente ș.a. (p. 163-200), anexe cu liste de suverani, cronologii și genealogii (p. 203-208), informații exclusive, erori și omisiuni în DMP, concordanțe între această lucrare și alte scrieri contemporane (p. 207-211), „soluția astronomică” și „metereologică” a viziunii constantiniene (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ar putea fi apreciat drept „detașare laică” în judecarea unui text al unui scriitor bisericesc. Și pe drept cuvânt, cum am sugerat și mai sus, putem spune că, în paginile respective, dl. Mîrșanu a făcut dovada unei informări acceptabile asupra personalităților și problemelor complexei perioade tratate de Lactanțiu, a seriozității cu care, prin debarasarea de clișee și idei preconcepute, a analizat și interpetat diferitele aspecte ridicate de lucrare. Ca istoric al Antichității romane și ca unul care, de ceva ani, ne-
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ar fi mărginit doar la a comenta chestiunile de natură teologică, dl. Mîrșanu și-ar fi făcut un mai mare serviciu. Îndrăznim să credem că, pentru clarificarea aspectelor de ordin istoric, politic, instituțional și pentru modul de prezentare a unor personalități, Notele care însoțesc textul au avut, printre alte modele de inspirație, notele și comentariile noastre din lucrarea Scripta contra Christianos în secolele I-II (texte și comentarii) (Iași, 2003), semnată împreună cu Ovidiu Albert, și, mai ales, pe cele de la ediția
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mențiune drept însușire frauduloasă și iată motivele: trimiterea respectivă copie întocmai pe cea a noastră din ediția Liber de Caesaribus (p. 12); însă dovada cea mai clară este că, verificând toate trimiterile la PIR din notele și comentariile dlui Mîrșanu, personalitățile menționate de domnia sa au nume începând cu literele A (p. 176, nota 45; 179, nota 53) și B (p. 170, nota 27), aflate în volumul I din PIR, C (p. 173, nota 35) din II, D (p. 176, nota 42
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în perioada cuprinsă între moartea lui Burebista și urcarea pe tron a lui Decebal. Urmează războaiele dacice ale împăratului Domitian, ca un preambul al campaniilor militare ale lui Traian. Regatul dacic din timpul domniei lui Decebal este tratat din perspectiva personalității regelui dac și a organizării sociale și politice a regatului său. În ceea ce privește războiul dacic al împăratului Traian, autorul începe prin descrierea personalității acestuia din urmă, ce se completează în mod firesc, atât spre comparație, cât și spre antiteză, cu personalitatea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
preambul al campaniilor militare ale lui Traian. Regatul dacic din timpul domniei lui Decebal este tratat din perspectiva personalității regelui dac și a organizării sociale și politice a regatului său. În ceea ce privește războiul dacic al împăratului Traian, autorul începe prin descrierea personalității acestuia din urmă, ce se completează în mod firesc, atât spre comparație, cât și spre antiteză, cu personalitatea lui Decebal descrisă cu câteva pagini înainte. Ca orice conflict de natură militară, și războiul daco-roman are cauzele sale, autorul amintindu-le
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
personalității regelui dac și a organizării sociale și politice a regatului său. În ceea ce privește războiul dacic al împăratului Traian, autorul începe prin descrierea personalității acestuia din urmă, ce se completează în mod firesc, atât spre comparație, cât și spre antiteză, cu personalitatea lui Decebal descrisă cu câteva pagini înainte. Ca orice conflict de natură militară, și războiul daco-roman are cauzele sale, autorul amintindu-le succint atât pe cele de natură politică cât și pe cele de natură economică (în măsura în care acestea au existat
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
îmbogățește portofoliul bibliografic al specialiștilor în istorie antică, iar, pe de alta, este trist, deoarece accentuează și mai mult sentimentul de reverență al istoriografiei românești față de cea externă și evidențiază ritmul extrem de lent în care aceasta realizează monografii serioase de personalități antice<footnote Ritmul pare fi cel multidecenal: Vasile Pârvan, M. Aurelius Verus Caesar și L. Aurelius Commodus. A. D. 138-161. Studiu istoric, București, 1909; Ion Barnea, Octavian Iliescu, Constantin cel Mare, București, 1982; Ramiro Donciu, Împăratul Maxențiu și victoria creștinismului, Antet
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
creștinismul o degaja instituției bisericii”; mai nimerit ar fi fost „Din tinerețea lui, Iulian conștientizase puterea pe care creștinismul o obținea din organizarea ecleziastică” etc. Erori și inconsecvențe derivate din necunoașterea terminologiei specifice (geografice, administrative, ecleziastice etc.) sau a unor personalități din epocă: p. 2: „A clutch of church historians, orthodox and unorthodox” - p. 23: „Un grup restrâns de istorici ai bisericii, ortodoxe și neortodoxe” în loc de „Un grup restrâns de istorici bisericești, ortodocși și neortodocși; p. 2: „ecclesiastical historians” - p. 24
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și echilibrează foarte bine faptele de limbă în funcție de frecvența lor în uz și e ireproșabilă din punctul de vedere al corectitudinii și al preciziei descrierii. Un domeniu deloc neglijabil e cel al permanentei readuceri în actualitate a operei unei mari personalități a lingvisticii românești: Bogdan Petriceicu Hasdeu. Profesorul Brâncuș a îngrijit reeditarea critică a unora din principalele opere ale lui Hasdeu: Etymologicum Magnum Romaniae (Minerva, 1972; Teora, 1998, primul volum), Istoria critică a românilor (Minerva, 1984; Teora, 1999), Studii de lingvistică
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
direcțiile teoretice de-a lungul cărora, cu surprinzătoare fidelitate, Sombart și-a dus mai departe unele intuiții și viziuni, stimulate de lecturile tinereții și ale copilăriei, de prezența în salonul roșu al mamei, dar și în biblioteca tatălui, a unor personalități marcante ale vremii (Carl Schmidt, Helene von Nostiz, Andre Germain, Hermann von Kayserling, tînărul pe-atunci, Sergiu Celibidache...). Cu astfel de mentori, nu este de mirare că Nicolaus Sombart nu s-a mai putut despărți niciodată de modelul unei lecturi
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
Eram acolo. Iar acum s-a sinucis din cauza soției». Fără comentarii. Cu cîțiva ani înainte, într-o discuție la Paris - mîncam la bucătărie -, X a spus: «Dar, în fond, cine este Doina Cornea?». Ca și cum ar fi trebuit să fie o personalitate recunoscută mondial pentru a avea dreptul de a se revolta. Aceeași tendință de a denigra, a defăima și a distruge. Eram tentat să spun: «Ce reprezenta Lech Walesa în 1980, cînd era un simplu șomer, a sărit gardurile șantierului de la
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
simplu șomer, a sărit gardurile șantierului de la Gdansk, a declanșat greva și a înființat sindicatul Solidarnosc, care a provocat prăbușirea comunismului în Polonia?»“. În proximitate, se află și ștergerea memoriei, producătoare a unor goluri în care se instaurează impostura. În locul personalităților autentice, exponențiale, răsar oameni ai conjuncturii, în locul eroilor sînt montați falși eroi: „Trecem prin fața fostului Spital Parhon. Ne oprim. Întreb portarul a cui este statuia în curs de edificare: «A primului intelectual care a fost președintele României: C. I. Parhon
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
dramatic la maximum. | remarc|m că, dincolo de asemenea observații generale, cărora unii le-ar putea reproșa „banalitatea“ (cu toate că unui real repetitiv nu i se poate opune decît repetarea criticii!), Bujor Nedelcovici descinde și la cazuri particulare, consemnînd dezamăgiri în legătură cu diverse personalități. Nu o dată raportîndu-se la cele de foarte bună reputație, ca o probă a unei mentalități dezinhibate, exemplar neconvenționale. Scriitorul ne arată astfel că nu acceptă împărțirea apriorică în „buni“ și „răi“, un maniheism uneori prea elementar, pe care-l pune
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
sau în filme, au “mobilat” mintea și sufletul românilor cu bine și frumos, și la care mă gândesc întotdeauna cu recunoștință ca la niște Oameni-zei. Dar iubesc la fel de mult TVR 2 și fiindcă: 3.E un post de televiziune cu personalitate și absolut independent, funcționând în baza unui fus orar nou (de ex., ora 19 oficială de pe teritoriul României, acolo e 19 și 5-6 minute - demonstrația s-a făcut și în perioada serialului Miracole); 2.Oana Zăvoranu ne așteaptă sâmbăta “la
“Televiziunea, dragostea mea” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13029_a_14354]
-
o amăgire să crezi că ai putea impune un nou canon al literaturii române printr-o însumare întâmplătoare de două-trei nume clasice și douăzeci de nume foarte recente, într-o suită de monografii și antologii gândită foarte subiectiv. Nici măcar o personalitate importantă a criticii actuale, chiar dacă ar fi o autoritate echivalentă cu o instituție foarte influentă, nu se poate juca nepedepsit cu o astfel de modalitate facilă de a gândi și de a concretiza canonul didactic. Lucrurile pot fi îndreptate printr-
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
tot răul. Adevăratele “Casandre” nu au în plus față de semenii lor decît o inteligență ieșită din comun și un bun-simț pe măsură. La o asemenea “Casandră”, pe numele său Sebastian Haffner, ne vom opri acum. În general, își scriu memoriile personalitățile socialmente recunoscute care, atunci cînd nu sînt scriitori, sînt oameni politici, artiști celebri, muzicieni ori măcar generali participanți la bătălii decisive. În secolul XX, cele mai citite memorii au aparținut unor Churchill ori De Gaulle, urmate, pe treapta a doua
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
valoare. În aceste condiții, își poate permite să-și scrie memoriile un personaj complet anodin, fără strălucire, care n-a ocupat niciodată vreo o funcție socială? Asemenea memorii există totuși și ele pot fi mult mai interesante decît cele aparținînd “personalităților”. Trebuie să îndeplinească însă una din următoarele două condiții: să fie scrise cu talent literar sau să depună mărturie asupra unor evenimente excepționale. În secolul al XIX-lea, Amintirile din copilărie ale lui Creangă au creat, în literatura noastră, prototipul
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
decît jurnalul autentic al unui intelectual, inteligent și anonim, care a notat cu grijă ceea ce s-a întîmplat în Germania după primul război mondial și cum a ajuns Hitler la putere. În numai cîțiva ani, Sebastian Haffner a devenit o personalitate cunoscută și este astăzi unul dintre cei mai citiți autori germani. Tînăr magistrat la începutul anilor ’30, provenind dintr-o dinastie de magistrați prusaci, Sebastian Haffner își povestește cu detașare și chiar cu oarecare ironie copilăria, adolescența și tinerețea de
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]