1,057 matches
-
atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât efectul persuasiv să fie atât de puternic încât să producă o schimbare atitudinală asupra receptorului? S-a observat că subiecții cu un nivel de educație mai ridicat au simț analitic mai dezvoltat și răspund mai ușor mesajelor de tip rațional, în timp ce subiecții
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
educație mai ridicat au simț analitic mai dezvoltat și răspund mai ușor mesajelor de tip rațional, în timp ce subiecții cu un nivel de educație mai scăzut sunt mai sensibile la mesajele cu caracter puternic emoțional. De asemenea, în ceea ce privește tăria argumentelor, impactul persuasiv este cu atât mai mare cu cât este structurat să elimine orice contraargumentare din partea receptorului. De asemenea, se vorbește despre noutatea argumentului (în măsura în care el nu se regăsește în repertoriul de argumente al receptorului) și despre validitatea acestuia (în măsura în care este perceput
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
orice contraargumentare din partea receptorului. De asemenea, se vorbește despre noutatea argumentului (în măsura în care el nu se regăsește în repertoriul de argumente al receptorului) și despre validitatea acestuia (în măsura în care este perceput ca adevărat și plauzibil). repetarea argumentelor slabe duce la neutralizarea efectului persuasiv, iar repetarea celor puternice crește impactul persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C. Cucoș (1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
al receptorului) și despre validitatea acestuia (în măsura în care este perceput ca adevărat și plauzibil). repetarea argumentelor slabe duce la neutralizarea efectului persuasiv, iar repetarea celor puternice crește impactul persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C. Cucoș (1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
mod subiectiv imaginea ce și-o formează despre lume. Fiecare informație, fiecare element ce este perceput de către individ îl transformă și îl face un purtător și propagator de idei false. Mai mult, un pericol îl constituie cel care are forța persuasivă necesară de a-și propaga ideile și de a-i convinge și pe alții de realitatea peșterii sale. Acest idol este o sinteză între idolii tribului și idolii teatrului, pentru că ei au drept punct de plecare pe cei dintâi și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
idolii teatrului, pentru că ei au drept punct de plecare pe cei dintâi și pot fi sursă pentru cei din urmă. Erorile proprii individului în general, dublate de educația fiecăruia, au dus la realizarea peșterii. La fel, peștera celui cu putere persuasivă devine sursă pentru imaginarul colectiv. Pornind de la idolii tribului, trecând prin cei ai peșterii putem ajunge la idolii teatrului. Idolii nu sunt entități izolate, ci trăiesc într-o strânsă interdependența. Exemplele particulare pe care Bacon le oferă nu fac decât
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un profund contrast între a acționa după preceptul eticii convingerii - în sens religios: "creștinul face binele și lasă rezultatul în seama lui Dumnezeu" - și a acționa după preceptul eticii responsabilității, purtînd deci răspunderea urmărilor (previzibile) ale faptelor tale. Oricît de persuasiv i-ați explica unui sindicalist, fervent partizan al eticii convingerii, că faptele sale nu vor duce decît la creșterea șanselor reacțiunii, la o mai mare oprimare a clasei sale, la înăbușirea revoltei, nu-1 veți impresiona deloc. Dacă urmările unei acțiuni
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ei organizează diferite forme de protest de regulă stradal, având argumente politice, economice, ecologiste și deseori naționaliste. Alături de factorii determinanți (capitalurile naționale și transnaționale) și factorii executivi (guvernele), există factori de presiune și influență a căror forță, uneori evidentă alteori persuasivă nu trebuie neglijată. Din această ultimă categorie fac parte „Clubul de la Roma”, „Grupul celor Șapte”, „Grupul Davos”, și alte grupuri de reflexie sau fundații internaționale cu activități specifice, etc. Clubul de la Roma a fost fondat în anul 1968, având în
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
viața cotidiană, copilul imită și reproduce selectiv modele de comportament oferite de cei din jur, dar numai pe acelea care sunt în acord cu dorințele sau preferințele sale. Preluarea acestor modele se face spontan, fără constrângeri exterioare sau cerințe impuse persuasiv. În realizarea rolurilor asumate se folosește de obiecte reale cărora le dă nu numai semnificații reale, ci și semnificații proprii. Dacă la început acțiunile reproduse sunt simplificate, în timp le complică, le combină între ele, le îmbogățește cu ceea ce a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
și nu numai pentru el) este foarte important să cunoască care este atitudinea elevilor săi, cu referire, în special, la conținutul disciplinei sale. Atitudinea elevului poate fi modificată spre bine dacă profesorul va reuși să: - ofere elevilor săi un mesaj persuasiv și foarte bine argumentat; - modeleze și/ sau să încurajeze comportamentele dezirabile și pertinente;inducă disonanță între componentele cognitive, afective și comportamentale ale atitudinilor; d) Necesitățile Necesitățile unui elev diferă enorm de cele ale altora. Cea mai cunoscută clasificare în acest
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
familiaritatea sunt factori care au un impact major asupra felului în care este perceput receptorul. Pe parcursul evenimentului de comunicare emițătorul acționează solitar. Motivația receptorului este influențată considerabil de relația dintre emițător și receptor. b) Contribuția mesajului la modificările atitudinale Mesajele persuasive precum și cele motivatoare, tehnicile lor de elaborare pot fi învățate de la persoanele care alcătuiesc mesajele din spoturile publicitare. Mesajul este astfel elaborat încît asigură corespunderea dintre ceea ce se comunică și interesele grupului-țintă (receptori). c) Contribuția canalului la modificările atitudinale Două
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
diferențelor de opinie este prezentată chiar din secvența inițială a articolului semnat de Eminescu: „Într-unul din numerele trecute am publicat un articol dintr-un jurnal francez asupra politicei prințului de Bismark în Orient”. Se remarcă, pe parcursul articolului, folosirea tehnicii persuasive a citării. Astfel, în articolul de față sunt prezente trei citate, fiecare dintre ele cu roluri diferite. În primul rând este citată sursa polemicii, anume secvența din articolul jurnalistului francez care naște controverse: „Dacă fiul împăratului Alexandru ar putea ridica
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
conservator n.n.) care „să provoace intrarea în țară a oștirilor rusești [...], pradă să dea țara rezbelului [...]”. Acuzațiile de acțiuni antinaționale ale opoziției sunt calificate drept „imputare gratuită și imprudentă” sau „ne impută cu multă imprudență”. Epitetele adjectivale folosite au rol persuasiv, întrucăt declanșează în mintea cititorului ideea unui neadevăr, a unui reproș nefondat, dar în același timp aceste adjective calificative au funcția de contura imaginea unei gazete necredibile care dă dovadă de nesăbuință în afirmații (prin repetarea cuvântului imprudență). O altă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
declanșează în mintea cititorului ideea unui neadevăr, a unui reproș nefondat, dar în același timp aceste adjective calificative au funcția de contura imaginea unei gazete necredibile care dă dovadă de nesăbuință în afirmații (prin repetarea cuvântului imprudență). O altă tehnică persuasivă întâlnită în discursul publicistic eminescian este abundența interogațiilor retorice, ca primă etapă a argumentării poziției în ceea ce privește problema invaziei străine: Oare fost-am noi la Livadia ca să precupețim retrocedarea Basarabiei? Oare noi am plătit la Berlin datoriile lui Stroussberg [...]? Noi negociem
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
bunul-simț al românilor, fie de orice nunață politică, cînd e vorba de destinele țării. Se aduce din nou în discuție imputarea și se adaugă acestei acțiuni încă un epitet: neserioasă, pe lângă „gratuită” și „imprudentă”. Din punctul de vedere al tehnicilor persuasive se remarcă în finalul articolului prezența negației polemice, o strategie argumentivă „bazată pe contestarea unui enunț anterior”, ea avînd un caracter dialogic, replicativ, polifonic”, ea înseamnă „nu anularea orientării argumentative a propoziției pozitive respinse, ci dimpotrivă consolidarea ei” (Hoarță Cărăușu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
eliberare e vuiet secular de codri și ape, nu susur intimist." Urmându-l pe E. Lovinescu (criticul sburătorist scrisese: "Versuri declamatorii? Poate. Însă cu totul noi."Ă, Vladimir Streinu respinge obiecția de retorism și declamatoriu adusă poeziei lui Goga, demonstrând persuasiv că fondul grav al versurilor cereau cu necesitate o asemenea tonalitate: "E un Horia poet care știe că istoria și revoluțiile țărănești se buciumă din tulnic, nu se îngână cu cavalul." Scriitori contemporani Ca și în cazul lui Eminescu, Vladimir
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în care invita critica și criticii: "a se evada din psihologic, deci contingent, în estetic, căci a contura un profil moral se pare că nu este o îndeletnicire de critic." Pompiliu Constantinescu se angajează în dialog, făcând o scurtă și persuasivă incursiune în istoria disciplinei critice. Este interesant de observat că accentele polemice nu depășesc niciodată marginile urbanității. Pompiliu Constantinescu răspunde preopinentului său, Vladimir Streinu, în temeiul câtorva adevăruri de principiu, greu de clintit, apărând nu atât pe Șerban Cioculescu cât
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
crede, aprecia González, că abordările calitative și critice se bazează, într-o mai mare măsură, pe judecata subiectivă a cercetătorului decât perspectivele cantitative este la fel de fals ca și a aprecia aceste din urmă perspective drept scutite de "povara" argumentării retorice, persuasive. În fapt, mărturisea Al González, lucrurile sunt mult mai complicate. Problema cea mai spinoasă, chestiunea cea mai arzătoare, în era în care trăim, problema diferenței (inter)culturale, necesită un arsenal cât mai complet de metodologii cu ajutorul cărora să dobândim, treptat
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
situația. Doi, el sau ea trebuie să identifice publicul particular al discursului și decizia cu care acesta se confruntă. Trei: criticul este responsabil, zice Hill, de evidențierea modalității concrete în care oratorul alege și dispune, în cadrul discursului, cei trei "factori persuasivi interrelaționați - logic, psihologic și caracteriologic"206. Și patru: criticul contrapune evaluarea sa criteriilor Retoricii aristoteliene. Acest plan de analiză critică al lui Forbes Hill, precum și noua sa interpretare a neo-aristotelianismului, exprimă câteva diferențe și implică, de asemenea, câteva devieri notabile
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și comportamente umane. În schimb, Hill se concentrează, pentru prima dată, asupra acestei trăsături a definiției aristoteliene a retoricii trecute cu vederea, îndeobște, de către criticii retorici de până la el: evaluarea discursului presupune atenție în ce privește alegerile oratorului din cadrul arsenalului de "factori persuasivi" ("inventarul comprehensiv") care îi stau la îndemână, grație Retoricii aristoteliene. Ce înseamnă această deturnare a atenției critico-retorice înspre aspectul, neglijat în prealabil, al evaluării calității alegerilor întreprinse de orator în elaborarea actului său discursiv, în detrimentul, desigur, al altor criterii de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
discursul lui Nixon își dovedește, elocvent, măiestria. În cele ce urmează, Hill trece mai departe la parcurgerea pasului trei al analizei sale critico-retorice: cu alte cuvinte, scoate în evidență alegerea și dispunerea (aranjarea), de către Nixon, în cadrul discursului său, a factorilor persuasivi: logic, psihologic și caracteriologic. În ce privește dispoziția (dispositio, lat./taxis, gr.), Hill constată, imediat, că ordonarea și sistematizarea argumentelor într-o manieră inteligibilă și persuasivă urmează, în adresa președintelui american, cu sfințenie, modelul aristotelian. Astfel, Hill reușește să identifice introducerea (exordium
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
alte cuvinte, scoate în evidență alegerea și dispunerea (aranjarea), de către Nixon, în cadrul discursului său, a factorilor persuasivi: logic, psihologic și caracteriologic. În ce privește dispoziția (dispositio, lat./taxis, gr.), Hill constată, imediat, că ordonarea și sistematizarea argumentelor într-o manieră inteligibilă și persuasivă urmează, în adresa președintelui american, cu sfințenie, modelul aristotelian. Astfel, Hill reușește să identifice introducerea (exordium, lat./prooimio, gr.), narațiunea (narratio, lat./diegesis, gr.), argumentarea (confirmatio, lat./apodeixis sau pistis, gr.) - implicând entimeme cu caracter atât demonstrativ, cât și refutativ
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de la structura tradițională nu fac decât să demonstreze adaptabilitatea excepțională a lui Nixon față de situația retorică particulară a momentului istoric (pe) care îl pune în evidență. Urmează, evident, în logica acestei cercetări, identificarea, de către criticul retoric Forbes Hill, a factorilor persuasivi de natură logică, psihologică și caracteriologică; în termeni tradiționali, este momentul când criticul accesează, în textul discursului, mijloacele (logice, psihologice și caracteriologice) alese de Nixon în demersul său discursiv pentru a convinge, din ansamblul, desigur, al mijloacelor disponibile de persuadare
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
predicții nearticulate, potrivit căreia "nici o putere convinsă că se apropie de victorie prin impunerea unor concesii repetate nu va fi dispusă să negocieze"245, îl ajută pe președinte să facă un pas mai departe în raționamentul său, cu ajutorul altui factor persuasiv de factură psihologică: de data această, președintele mizează pe sentimentul furiei. Furia, explică Forbes Hill, constituie "o dorință dureroasă de răzbunare, care apare datorită unei desconsiderări nejustificate, dar evidente, a unei persoane sau a apropiaților săi"246. Orice persoană, observă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
persoane sau a apropiaților săi"246. Orice persoană, observă Hill, este "mai dispusă să respingă posibilitatea unei păci negociate dacă se află într-o stare de furie"247 ce vizează adversarul. Prin urmare, furia, neamplificată peste măsură, constituie factorul psihologic persuasiv pe care Nixon mizează în încercarea sa de a deturna, definitiv, atenția publicului său dinspre posibilitatea obținerii păcii pe calea negocierii, care, chiar dacă reprezintă calea cea mai scurtă de încheiere a războiului, trebuie pusă în paranteză, nu de dragul vreunui beneficiu
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]