1,049 matches
-
e mai supus la agresiuni alienante. Scrisul istoric devine o șansă în plus de reflecție asupra condiției umane, un spațiu al regăsirii. În cazul de față, ca și în opera lui P. Chaunu, reconstrucția e dublată de o pledoarie clară, persuasivă, pentru acel homo religiosus pe care lumea post-modernă pare a-l acredita tot mai mult. Cronica, XXV, 13 (30 martie 1990), p. 1, 5 DE N-AR FI ISTORIA... E greu de închipuit această ipoteză și totuși există momente când
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
aparținut întotdeauna, după cum arată așezarea și documentele publice". Reproducând acest pasaj, autorul se întreabă, la urmă, cu bun temei: "Ce-am putea să adăugăm la aceste cuvinte care, într-un fel, sunt sacre?". În adevăr, nimic mai elocvent, nimic mai persuasiv ca documentul în cauză. El presupune o conștiință de sine și evocă o dramă colectivă de două ori milenară, dramă a cărei proiecție în actualitatea memorabilului "89" românesc e în același timp un act de restituție istoriografică și unul de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nici o glorie pentru ei, ci fac totul pentru binele neamului, socotindu-și ca cea mai aleasă cinste a lor conștiința că au contribuit, fiecare după putință, la aducerea întru îndeplinire a mântuirii neamului" (Ibid., 120). Ce îndemn mai înalt, mai persuasiv, mai fierbinte ar putea să urmeze acum, la un ceas de nouă primenire, dăscălimea acestui tulburător sfârșit de veac? Îndrumări mai concrete, expuse analitic și cu o bună cunoaștere a realităților noastre, se pot găsi în această epistolă deschisă a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
beneficiarilor procedurile lipsesc (sau au un caracter implicit nu întotdeauna corect determinat), ceea ce generează multe dificultăți, dar și succese neașteptate. Multe succese depind de pregătirea supervizorului în facilitarea socială, de calitățile și abordările empatice, de deprinderea unor tehnici de comunicare persuasivă și a unor procedee de inițiere a angajamentului (vezi secțiunile următoare). Supervizarea ca proces de organizare „Supervizorul venea, discuta 20-30 de minute cu contabilul și apoi ne lua pe noi, ăștialalți, și luam fiecare lucru în parte. Nu le știa
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comun al societății și să ascultăm diferitele argumentele pentru ele însele, cu onestitate intelectuală și fără prejudecăți legate de apartenența politică a vorbitorilor? Este o adevărată provocare. Pentru mai multe informații Mackie, D.M., Worth, L.T., Asuncion, A.G. (1990), „Processing of persuasive in-group. Messages”, Journal of Pers. Soc. Psychology, 58, pp. 812-823. Mitchell, J. et al. (2006), „Dissociable medial prefrontal contributions to judgments of similar and dissimilar others”, Neuron, vol. 50, p. 655. Van der Linden, G. (1990), „From eloquence to credulity
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
spîn, Cenușăreasa este recunoscută ca prințesă etc.). Nucleul general al povestirii, performanța eroului este simetric încadrat (în amonte și în aval) de un contract, respectiv de validarea realizării contractului. Destinatorul care reprezintă sistemul de valori al comunității exercită o acțiune persuasivă asupra subiectului (îl determină să accepte contractul după ce alți actanți l-au refuzat sau au eșuat la proba de calificare). SCHEMA NARATIVĂ CONTRACT În cadrul unui sistem de valori, propunere a Destinatorului și acceptare de către subiect a programului ce urmează să
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
decît prin inoculare de simboluri (celebra piqouze d'imaginaire a lui Jacques Séguéla) prin care se adaugă componentei raționale a cogito-ului de tip cartezian aceea de dimensiune euforizantă, utopică, acronică pulsiunea de imaginar și reverie, prin care afectivul fuzionează cu persuasivul și informativul. Pentru că epistema secolului nostru este dominată de complementaritatea codurilor și simbolurilor (principiu formulat de Niels Bohr pentru epistemologia fizicii, dar validat și de celelalte domenii ale cunoașterii), ne propunem să discutăm "noua alianță" imagine/ limbaj, conținut/relație de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nici necesarmente lucrativ; • propaganda urmărind prin "matraquage" adeziunea la un sistem ideologic. În acest evantai de vectorialități există un numitor comun: • caracterul informativ (prezent în mesajul publicitar, în taxinomia scopurilor unei întreprinderi sau asociații, în sinteza unui sistem ideologic); caracterul persuasiv (fie că este vorba de adeziunea la o ideologie, de stimularea cumpărării de produse sau servicii, de disponibilitatea de integrare într-o organizație) Reanalizînd similaritățile și disimilaritățile acestor mecanisme înrudite putem defini publicitatea comercială ca acțiune de influență asupra publicului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la un anume grup socio-profesional conform raționamentului: "ce-o să spună lumea dacă nu cumpăr X?". Cercetările efectuate au stabilit că virtualii destinatari ai comunicării comerciale rețin cu precădere informațiile care consolidează atitudini, opțiuni prealabile. Analizînd diacronia publicității în funcție de mecanismele sale persuasive, Cathelat și Cadet au decelat: i) era primară a publicității corespunzînd difuzării informației prin repetiție (condiționare de tip pavlovian, "matraquage"); ii) era secundară a publicității determinată de emergența noului, de presiunea grupului cumpărarea ca supunere la imperativele grupului sau acordul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
varietatea se obține din modularea agentului salvator (a cărui dominantă semnan-tică va fi rapiditatea, eficiența, seriozitatea etc., deci diverse forme ale excelenței) și din idealizarea efectelor acțiunii sale. G. Péninou propune (1981) o corelație interesantă, între sintagmatica narativă și efectul persuasiv (altfel spus între sintaxa și pragmatica mesajului publicitar) în ceea ce el numește modelul salvării, modelul pradoxului, modelul enigmei și al unicității. Modelul salvării propune ca incipit o aserțiune banală urmată de evocarea unei situații concrete dificile la care intervine agentul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
le conferă statut denotativ și simbolic, operînd închiderea lor în raport cu totalitatea elementelor înconjurătoare" (R. Lindekens, 1985: 269). În realitate, primul nivel denotativ este repede pus între paranteze de izotopia publicitară care articulează conotațiile, ideologia subiacentă într-un ansamblu de semne persuasive (lingvistic și iconic). Ideologia în sensul de articulare a conținuturilor dintr-o cultură dată este valorificată publicitar printr-o opoziție fundamentală natură-cultură, rezolvată în favoarea primului termen. Naturalitatea produselor apă pură, lapte adevărat ne circumscrie mitologiei creștine, principiului lucrurilor intacte, direct
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obiect). Obiectul trimite ("referă") la lumea evocată (existentă sau doar imaginată). Referentul poate fi deci real sau imaginar (Pegas, omuleții verzi din narațiunile science-fiction). REPRESENTAMEN Pentru Peirce representamenul este aspectul material, sensibil al semnului (semnificantul lui Saussure). RETORICA Studiul comunicării persuasive și al efectelor de sens. Acționînd la nivel discursiv, dar și intrapropozițional se va distinge între o macroretorică (strategie discursivă) și o microretorică (studiu al figurilor de stil intrapropoziționale). Disciplină veche de peste 2000 de ani, considerată de unii cercetători capitol
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o macroretorică (strategie discursivă) și o microretorică (studiu al figurilor de stil intrapropoziționale). Disciplină veche de peste 2000 de ani, considerată de unii cercetători capitol al semioticii generale, retorica include cinci subdiviziuni: inventio (inventarul de argumente și toposuri); dispositio (planul discursului persuasiv eficient); elocutio (arsenalul figurilor de stil); actio (care adaugă retoricii verbale gestualitatea, mimica, intonația etc.). SEMANTICA 1. Una din cele trei dimensiuni ale semioticii, alături de sintaxă și pragmatică. Ea studiază relația semn/designatum (concept) opus lui denotatum (obiectul); 2. (În
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
subiectivității (interjecții, exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ/RETORICĂ/INJONCTIVĂ rezidă în capacitatea mesajului de a realiza o conexiune între actanții comunicării, fiind centrată pe receptor. Apare pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
date, de informații, de cifre, de rezultate etc. întrun discurs obiectiv. Este prioritar în cazul textelor științifice și al celor juridic administrative. Comunicările specifice stilului jurnalistic și stilului colocvial urmăresc acest scop întro măsură mai mică sau mai mare. - Scopul persuasiv vizează transmiterea unor idei, formarea unor convingeri sau opinii, modelarea ori schimbarea unor comportamente, atitudini, reprezentări etc. Textele în care predomină scopul persuasiv - texte publicistice, reclame, discursul politic sau colocvial etc. - apelează la strategii specifice de persuadare. - Scopul argumentativ se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
specifice stilului jurnalistic și stilului colocvial urmăresc acest scop întro măsură mai mică sau mai mare. - Scopul persuasiv vizează transmiterea unor idei, formarea unor convingeri sau opinii, modelarea ori schimbarea unor comportamente, atitudini, reprezentări etc. Textele în care predomină scopul persuasiv - texte publicistice, reclame, discursul politic sau colocvial etc. - apelează la strategii specifice de persuadare. - Scopul argumentativ se concretizează în discursurile/textele care urmăresc să demonstreze sau să infirme valoarea de adevăr a unei aserțiuni, a unei teorii sau opinii pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro perspectivă asumată, subiectivă. Limbajul, denotativ și conotativ, primește mărci ale subiectivității, ale retoricii argumentative, se nuanțează expresiv și/sau afectiv. Scopul informativ și cel cognitiv sunt dublate, în aceste cazuri, de scopul persuasiv; - în ambele situații, însă, textul are o structură specifică (ipoteza/teza, argumen tația, concluzia), fiind organizat ca serie de raționamente înlănțuite prin indici textuali specifici (organizatori textuali, conectori argumentativi, modalizatori etc.); - sunt utilizate strategii și tehnici argumentative: strategia cooperării (adresare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
morale, susținând ipoteza/teza prin discriminări de tipul bine/rău, drept/nedrept, loial/neloial, moral/imoral etc.; - argumentele pathemice: au în vedere emoții, sentimente, pasiuni: activism civic, elan patriotic, compasiune, generozitate, bunătate, toleranță, altruism, indignare etc.; - argumentele pragmatice: valorifică forța persuasivă a exemplificărilor, a compa rației valorice (eficient/ineficient, util/inutil, oportun/inoportun, modern/vetust, schimbare/ stagnare etc.); apelează la date concrete, la ierarhizări valorice, clasificări, statistici etc. Structurile lingvistice specifice textului argumentativ sunt numeroase: - organizatori textuali (operatori) specializați pentru a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
instituțiile subordonate obligate să aplice preve derile legale (persoane juridice), receptorul specializat (juristul, persoană fizică), recep tori nespe cializați care se informează asupra conținutului documentelor legislative. - În cazul discursurilor academice, diplomatice sau politice, funcția informativă este dublată de o funcție persuasivă, iar caracterul impersonal specific stilului oficial poate fi atenuat prin formule personalizate de adresare, prin enunțuri formulate întro notă personală. - Corespondența oficială (diplomatică, de afaceri etc.) este caracterizată printrun discurs protocolar care poate adopta o tonalitate obiectivă, impersonală sau un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
afaceri etc.) este caracterizată printrun discurs protocolar care poate adopta o tonalitate obiectivă, impersonală sau un ton perso nalizat, cu elemente subiective. 4.3. Stilul publicistic Stilul publicistic are ca sferă de utilizare mass media, îndeplinind funcția informativă și funcția persuasivă. Scopurile comunicării pot fi multiple: mediatizarea unor informații de interes public, scop educativ (dezvoltă orizontul cognitiv sau comportamente civice, culturale ori individuale pozitive), estetic (în măsura în care promovează valori artistice autentice), distractiv (oferă divertisment), utilitar etc. Texte specifice: articolul de presă (editorial
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din punct de vedere stilistic, apelând la forme discursive spe cifice altor stiluri funcționale și la o mare varietate a registrelor stilistice, în acord cu tipul de text și cu tema acestuia, cu scopurile comunicării și cu intențiile emițătorului; - componenta persuasivă se realizează prin strategii specifice: titluri incitante, incipituri șocante (termen specializat: lead), mijloace extralingvistice sugestive (imagini, caricaturi, scheme etc.); - componenta subiectivă a discursului (opiniile, atitudinea, opțiunile emițătorului) este explicită sau implicită, disimulată sub aparența discursului obiectiv (de exemplu, selecția anumitor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sime trie sintactică etc.), topică afectivă (inversiuni, dislocări, formulări eliptice etc.); - nivelul stilistic evidențiază o mare libertate în selectarea mijloacelor expresive și a registrelor stilistice. Aspecte particulare - Textele publicitare (textul de prezentare, anunțurile publicitare și sloganul publi citar) accentuează funcția persuasivă, activată prin strategii textuale (referințe de pre stigiu, structuri argumentative, compararea contrastivă, aluzia, citatul etc.) și extra textuale (imagini, sunet în reclamele din sfera audiovizualului), menite să capteze aten ția, să convingă potențialii cumpărători/beneficiari ai serviciilor. - Textele de prezentare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cumpărători/beneficiari ai serviciilor. - Textele de prezentare a unei cărți/de escortă (Cuvânt înainte, Prefață, Argument al autorului, Postfață, cronica de carte, sinteza de pe coperta a patra) sunt, de cele mai multe ori, texte de graniță care îmbină dezideratele textului publicitar (strategii persuasive, acce sibilitate etc.) cu elemente specifice unui studiu critic (judecăți de valoare, limbaj specific paratextului, utilizarea unor termeni specializați etc.). 4.4. Stilul colocvial/familiar Stilul colocvial reunește limbajul uzual (popular) urban și cel rural, îndeplinind funcția de comunicare în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
paratextului, utilizarea unor termeni specializați etc.). 4.4. Stilul colocvial/familiar Stilul colocvial reunește limbajul uzual (popular) urban și cel rural, îndeplinind funcția de comunicare în circumstanțele vieții cotidiene, în sfera relațiilor particulare. Scopurile actului de comunicare sunt multiple: informativ, persuasiv, educativ, prag matic, ludic, relaționare socială, delectare, manifestare a unor trăiri afective etc. În actul vorbirii și al scrierii colocviale sunt mai accentuate funcția informativă (orien tată spre un referent real sau ipotetic/imaginar), cea emotivă (focalizată asupra emițătorului) și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de informare și implicare în viața publică, de comunicare prin rețele de socializare etc. În al doilea rând,/Pe de altă parte însă, stilul publicistic specific massmediei se caracterizează prin expresivitate stridentă menită a capta interesul, prin subiectivism, prin forță persuasivă, astfel încât permite manipularea informațiilor și, implicit, a majorității receptorilor. Este evident faptul că massmedia poate avea un impact negativ, prin selectarea sistematică a știrilor vizând violența, delincvența, acte antisociale etc., prin promovarea nonvalorilor și a unor antimodele. Mai mult chiar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]