986 matches
-
mine, 326. În ultimul meu schimb, i-am comunicat ARK-ul și capul. O concluzie implicitată imediată este Datele pe care le-am dat Startului privind traiectoria și sensul de zbor nu sunt cele la care el se aștepta Optimul pertinenței nu este atins. Concluzia devine premisă și, procesată În coroborare cu Întregul set de ipoteze și premise implicitate, are ca rezultat o concluzie cu efecte cognitive maxime pentru 326 Startul comunică faptul că eu, 326, mă aflu Într-o situație
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
are loc În același context general În care s-a desfășurat dialogul dintre președinte și profesoară În perioada inundațiilor, analizat În subcap. 3.6. (ipoteza contextuală principală: este criză economică). Ceea ce Încerc să demonstrez, prin analiza acestui enunț, folosind principiul pertinenței, este faptul că emițătorul urmărește, printr-un singur enunț, atingerea unor obiective multiple (transmiterea unor mesaje diferite), În raport cu diverse categorii de receptori. Teoretic, președintele adresează enunțul său: 1) interlocutorului (cu care se află În situația de comunicare de tip conversație
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În noul set de premise, profesorul poate ajunge la următoarea concluzie implicitată Președintele privește simplist, sau nu spune adevărul despre, raporturile dintre munca pe care profesorii o prestează și salariile ce le revin. Aflându-se Într-o zonă de maximă pertinență (salarizarea profesorilor), profesorul nu găsește nici această concluzie optim pertinentă și continuă interpretarea. Pentru asta, el accesează alte premise. Primele și cele mai puternice (care derivă, Într-o mare măsură, și din maximele lui Grice) sunt În comunicare nu poți
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este neadevărat. Procesate În contextul celor de mai sus, aceste premise produc o altă concluzie implicitată Președintele sfidează profesorii și Își arată public disprețul față de ei. Concluzie care are o multitudine de efecte cognitive. Și, cu toate acestea, așteptările de pertinență ale profesorului nu sunt satisfăcute. Pornind de la faptul că un enunț nu are un scop În sine, că prin el se urmărește atingerea unor obiective legate de secvența de viață reală din care enunțul face parte, profesorul caută răspuns la
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
optim pertinentă a doua concluzie și pune astfel capăt procesului de interpretare. În mod evident, procesul ar putea continua pe alte direcții semantice În funcție de premisele implicitate pe care interpretul ar putea să le mai acceseze și de nivelul lor de pertinență. Analiza de mai sus generează următoarea Întrebare: Toți profesorii ar urma aceeași direcție interpretativă și ar ajunge la aceleași concluzii implicitate? Așa cum am precizat deja, În viziunea teoriei pertinenței, construirea contextului psihologic al unui individ este dependentă strict de capacitățile
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ar putea să le mai acceseze și de nivelul lor de pertinență. Analiza de mai sus generează următoarea Întrebare: Toți profesorii ar urma aceeași direcție interpretativă și ar ajunge la aceleași concluzii implicitate? Așa cum am precizat deja, În viziunea teoriei pertinenței, construirea contextului psihologic al unui individ este dependentă strict de capacitățile sale perceptive, raționale și mnemonice. Cum contextul În care se judecă ipotezele rezultate din semnificația literală a enunțului este determinant În recuperarea mesajului locutorului, rezultă că fiecare interpret va
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În raporturile sale cu profesorii Președintele privește simplist, sau nu spune adevărul .... Președintele sfidează ... și Își arată disprețul... O concluzie defavorabilă este derivată din ipoteze și premise defavorabile. Dar ipotezele și premisele implicitate sunt accesate / construite doar pe criterii de pertinență! Atunci, cum se face că toate concluziile au această componentă semantică fundamentală: atitudinea ostilă față de locutor. Pare de bun simț să suspectăm faptul că selectarea unei anumite ipoteze / premise din mai multe posibile nu este doar În funcție de pertinența ei În raport cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
criterii de pertinență! Atunci, cum se face că toate concluziile au această componentă semantică fundamentală: atitudinea ostilă față de locutor. Pare de bun simț să suspectăm faptul că selectarea unei anumite ipoteze / premise din mai multe posibile nu este doar În funcție de pertinența ei În raport cu enunțul; apartenența ei la grupul celor defavorabile este o condiție prealabilă. Așadar, din această perspectivă, conținutul enunțului nu este foarte important; chiar dacă ar fi fost altul, ipotezele și premisele contextuale ar fi fost accesate/construite În funcție de același criteriu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Întregii sale experiențe de viață În relație cu un anumit referent (obiect sau stare de lucruri din lumea reală), prin care el se raportează la acesta; având un caracter istoric, ea este anterioară oricărui proces de interpretare. În termenii teoriei pertinenței, această matrice nu ar fi altceva decât un segment din contextul memorat al interpretului. Adică, tot un set de ipoteze,dar foarte puternice, foarte durabile și care nu pot fi eliminate În competiția cu alte ipoteze cu care intră În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Înainte de procesarea efectivă a enunțului. Problema care se pune este următoarea: cum afectează acest dat al trecutului interpretarea / Înțelegerea / cunoașterea prezentă a unui fapt? Sau, ne putem Întreba, există interpretare fără prejudecăți? Dacă privim conceptul de prejudecată prin prisma teoriei pertinenței, ca pe o ipoteză cu o forță maximă (a cărei valoare de adevăr este indubitabilă), existentă În mod necesar În memoria de lungă durată a individului (formată și Întărită În experiența sa anterioară), În legătură cu un anumit obiect, eveniment, stare de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Prejudecata nu poate lipsi din procesul de interpretare/Înțelegere /cunoaștere; nu putem Înțelege decât un eveniment care conține În structura sa elemente de legătură cu trecutul, elemente care accesează cu necesitate prejudecățile existente În mintea interpretului consonanță perfectă cu teoria pertinenței). La prima Întrebare, am putea răspunde că Înțelegerea unui fapt este Îngrădită/limitată de finitudinea prejudecăților interpretului; sau, am putea spune că prejudecățile nu permit rațiunii să producă ipoteze noi (datorită faptului că prejudecățile ipoteză sunt foarte puternice) prin care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dar numai printr-un proces de adaptare la modul de existență și ființare a lucrului Însuși la momentul interpretării sale. Prejudecata ne apare astfel ca o ipoteză veche, perimată, care necesită “updatare”; ideea este În acord cu pricipiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței, adică de reconfigurare permanentă a trecutului prin prezent. Gadamer, În nota dată deja de mentorul său, Heidegger, nu numai că reabilitează prejudecata, dar Îi conferă acesteia un rol capital. Problema
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
existență și ființare a lucrului Însuși la momentul interpretării sale. Prejudecata ne apare astfel ca o ipoteză veche, perimată, care necesită “updatare”; ideea este În acord cu pricipiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței, adică de reconfigurare permanentă a trecutului prin prezent. Gadamer, În nota dată deja de mentorul său, Heidegger, nu numai că reabilitează prejudecata, dar Îi conferă acesteia un rol capital. Problema contracarării prejudecății nu se mai pune, deoarece ea este parte
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
parte din obiectivele mele. 3) Măsura În care fiecare dintre teoriile la care am făcut referire În lucrare Își găsește aplicabilitatea În demonstrarea relației context semnificație este diferită de la caz la caz. Cea mai aplicată este, fără nici o Îndoială, teoria pertinenței, care este, În același timp, teorie și metodă de analiză a enunțului În context. De aceea, cred că exemplele supuse analizei În subcapitolul respectiv scot În evidență cel mai bine mecanismele descriptive și explicative ale modului În care contextul, ca
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interpretării), interacționează continuu cu enunțul, pe Întreg parcursul actului de interpretare, generând semnificații cât mai apropriate de ceea ce am numit speaker’s meaning. Un alt aspect pe care am dorit să-l scot În evidență, tot În relație cu teoria pertinenței, este acela că „vinovată” de diferențele care apar Între mesajul transmis de locutor și cel recuperat de interpret se face componenta subiectivă a contextului (psihologic). Cred că am reușit să demonstrez că experiența individuală anterioară, setul de atitudini, prejudecăți și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Cred că am reușit să demonstrez că experiența individuală anterioară, setul de atitudini, prejudecăți și ideologii atașate fiecărui frame În parte, precum și interesele de moment ale interpretului se constituie În cea mai „radicală” componentă a contextului care trasează direcția de pertinență pe care se Încadrează interpretarea. Orice alte ipoteze contextuale, construite pe baza enunțurilor anterioare sau a mediului fizic imediat, ipoteze care intră În contradicție cu atitudinile, prejudecățile și interesele interpretului la momentul respectiv sunt „lovite de nulitate”. S-ar poate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
alte ipoteze contextuale, construite pe baza enunțurilor anterioare sau a mediului fizic imediat, ipoteze care intră În contradicție cu atitudinile, prejudecățile și interesele interpretului la momentul respectiv sunt „lovite de nulitate”. S-ar poate afirma că există un gen de pertinență optimă predictibilă: acele ipoteze contextuale consonante cu matricea individului (configurată de atitudini, prejudecăți, ideologii și interese oarecum stabile). De unde și posibilitatea unor enunțuri ca: Nu vorbi cu X despre ... Nu te va Înțelege. Vorbește-i despre ... Te va Înțelege perfect
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nu o cunoștea sau la care nu se aștepta; * legea exhaustivității asociată necesității maximizării informației transmise într-un anumit context, așadar a oferirii de către locutor, interlocutorului, a informațiilor celor mai pertinente, utile și de interes pentru acesta; * legea interesului/a pertinenței completare a legii prezentate anterior, cere locutorului să-și adapteze discursul la sfera de interes a interlocutorului și la context, în general; * legea sincerității coordonată implicită a corectitudinii, a onestității care trebuie să guverneze orice act comunicativ: transmitem numai informații
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
informativ, a mesajului transmis, și raportarea informațiilor noi la cele deja existente în universul referențial al interlocutorului; * maxima modalității/a manierei corespunde legii modalității și legii litotei, presupunând o organizare logică, graduală, coerentă a mesajului; * maxima relației corespunde legii interesului/pertinenței, impunând subsumarea mesajului, pe de o parte, contextului/ domeniului implicat de tema discursului și, pe de altă parte, sferei de interes a interlocutorului. Continuând particularizările la nivelul aspectelor normative ale construirii/transmiterii unui mesaj (ca discurs), accentul merită pus pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
primul mare proiect de evaluare cantitativă a prezenței violenței în programele de televiziune. Și această trăsătură redundantă pare a se regăsi în mod reprezentativ și în programele studiate în cadrul proiectului nostru. ● Schemele analitice aplicate în studiul nostru și-au dovedit pertinența, fiind similare cu cele din alte studii, mai recente, cum este cazul UCLA (Center for Communication Policy, condus de Jeffrey Cole). Aceste studii procedează la o analiză calitativă a reprezentărilor violenței urmărind aprecierea: 1. contextului violenței televizate; 2. nivelului de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vest-europene (ca Franța), unde regimul „cotelor”, adoptat de Uniunea Europeană prin Directiva „Televiziunea fără frontiere”, a redus considerabil ponderea programelor importate de peste Ocean, îndeosebi a celor violente. ● Contextualizarea actelor de violență adoptată în studiul de față și-a dovedit relevanța și pertinența permițând stabilirea proporției categorizărilor de semnificare adoptate: acte și scene de violență „gratuită”; scene de groază; acte și scene de violență „legitimă”; acte și scene de „autoapărare”; acte și scene incluse „logic” într-o tramă narativă; violența ca joc și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
valori unic. sprijinirea elevului în vederea planificării schimbării comportamentului: învățătorul trebuie să-i ajute pe elevi să-și planifice schimbarea comportamentului, adică să transpună problemele teoretice în practică, dând astfel diverse sarcini elevilor; să-i ajute să identifice și să aprecieze pertinența propriilor opțiuni comportamentale. Planul trebuie extins după ce se înregistrează primele succese. Exemple: „Cum ți-ai propus să urmezi regulile noastre?” „Pot să te ajut să îți duci la îndeplinire planul?” „Cum ai să te comporți când vei avea simț de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
spre un eșec al eficienței și spre un deficit de audiență. Ea trebuie să fie un participant activ în arena actualității”. La începuturile activității sale S. era descris de Radu G. Țeposu, într-un portret ce nu și-a pierdut pertinența, drept un critic „serios fără morozitate, sistematic fără ticuri, bine informat”, „un glosator subtil și malițios” care „are mereu grijă să-și împartă admirația pentru literatură între respectul civilizat și pasiunea inocentă”. Neocolit de subtilitate, dar ocolit de partipriuri generaționiste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
unui act determinat nu ar avea efecte asupra alegerii temeiului juridic al acestuia" (pct. 25 din considerente). De fapt, aprecierea citată a fost realizată anterior chiar de către Curte, în hotărârea pe care a pronunțat-o într-o cauză "nu au pertinență [...] dorința unei institutii de a participa într-un mod mai intens la adoptarea unui anumit act, activitatea desfășurată cu un alt titlu în domeniul de acțiune în care intră actul ori contextul adoptării actului 416". În aprecierea Curții s-a
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și înlocuirea ambiguității polisemice printr-o limpezime logică prea netă. Vrednică de subliniat este și contribuția sa fundamentală la alcătuirea unei masive antologii a poeziei românești, apărută în 1989. Temeinic susținută documentar, prefața la secțiunea de poezie contemporană expune cu pertinență fazele și diversele orientări care au marcat dezvoltarea creației poetice românești de după cel de-al doilea război mondial. Tabloul de ansamblu, alcătuit din șaizeci și cinci de poeți, avansează o propunere viabilă, sugestivă. Toate generațiile și direcțiile poetice sunt ilustrate în versiunile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]