1,114 matches
-
poate fi și ea conectată la pământ din considerente de protecție. În ceea ce privește compatibilitatea electromagnetică prin izolare, se evită formarea unor bucle de masă supuse unor fluxuri magnetice variabile, care ar putea induce curenți de circulație total nedoriți și cu efecte perturbatoare. In figura 14.1 se prezintă schema convertorului push-pull la care atât primarul, cât și secundarul transformatorului de înaltă frecvență, de separare galvanică se realizează cu priză mediană. Cele două tranzistoare se comandă să conducă la saturație alternativ, câte unul
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
78 4. FRUSTRARE, AGRESIUNE, CONFLICT 79 CAPITOLUL VI. REGLAREA NIVELURILOR DE ACTIVITATE: ATENȚIA, SOMNUL ȘI EMOȚIA 83 1. STAREA DE VIGILENTA 84 2. SOMNUL 86 3. ATENTIA 88 3.1. Caracteristicile stimulilor prosexigeni 89 3.2. Rezistența atenției la factori perturbatori 91 3.3. Calitățile atenției 93 4. EMOTIA 95 5. METODE DE INVESTIGARE A PROCESELOR AFECTIVE 98 CAPITOLUL VII. TIMPUL DE REACȚIE 103 1. ASPECTE TEORETICE SI APLICATIVE 103 2. TEHNICI DE MASURARE A TIMPULUI DE REACTIE 104 3. TIMPUL
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
spre stânga (dedesubtul tecii) și cerem subiecților să precizeze când cele două segmente sunt percepute ca fiind egale. Fără nici un fel de dificultate vom constata apariția iluziei lui MulIer-Lyer. În acest al doilea caz au intervenit o serie de factori perturbatori la nivelul obiectului (adăugarea liniilor cu orientarea către exterior sau către interior) care au produs iluzia, creând senzația de "închidere" sau de "deschidere". Experimentul 2. Stimulul din figura de mai jos se arată subiecților în mod repetat, de 4-5 ori
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
că au descifrat cuvântul "psihologie" sau doar primele 2-3 litere). Pe măsură ce timpul de expunere crește, subiecții vor reuși să-și corecteze iluzia descoperind că din cuvântul dat lipsește o literă. În acest caz iluzia apărută se datorează intervenției unor factori perturbatori la nivelul mediului. Factorii perturbatori sunt reprezentați de timpul scurt de expunere a stimulului și de mâna experimentatorului, care, interpunânduse între subiect și obiect, a condus la deformarea percepției. Dacă stimulul ar fi fost prezentat de la început fără a fi
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
sau doar primele 2-3 litere). Pe măsură ce timpul de expunere crește, subiecții vor reuși să-și corecteze iluzia descoperind că din cuvântul dat lipsește o literă. În acest caz iluzia apărută se datorează intervenției unor factori perturbatori la nivelul mediului. Factorii perturbatori sunt reprezentați de timpul scurt de expunere a stimulului și de mâna experimentatorului, care, interpunânduse între subiect și obiect, a condus la deformarea percepției. Dacă stimulul ar fi fost prezentat de la început fără a fi acoperit de mâna experimentatorului și
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
răspândită. PSIHOLOGIE Experimentele demonstrează că percepția "deformează" într-adevăr stimulii, în lipsa cărora ele nu s-ar mai produce. De exemplu, iluzia lui Hering apare datorită suprapunerii peste un stimul (liniile paralele) a altui stimul (steaua), acesta din urmă fiind stimulul perturbator. Dacă stimulul perturbator este înlăturat (să presupunem că steaua desenată pe o hârtie transparentă și suprapusă peste paralele este dată la o parte), atunci iluzia nu va mai apărea. Un al treilea argument care ne face să credem că percepția
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
demonstrează că percepția "deformează" într-adevăr stimulii, în lipsa cărora ele nu s-ar mai produce. De exemplu, iluzia lui Hering apare datorită suprapunerii peste un stimul (liniile paralele) a altui stimul (steaua), acesta din urmă fiind stimulul perturbator. Dacă stimulul perturbator este înlăturat (să presupunem că steaua desenată pe o hârtie transparentă și suprapusă peste paralele este dată la o parte), atunci iluzia nu va mai apărea. Un al treilea argument care ne face să credem că percepția este o redare
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
demonstrează nu doar posibilitățile enorme de adaptare ale creierului uman, dar și nevoia de corijare a ceea ce este, dintr-un motiv sau altul, deformat. Putem afirma că deformările perceptive nu sunt inerente mecanismelor perceptive, ci se datorează intervenției unor factori perturbatori, uneori chiar "construirii" într-o asemenea manieră a câmpului perceptiv care să faciliteze producerea lor. Chiar dacă există, ele sunt produse, sunt rezultate ale acționării altor factori (externi sau interni). Dovada cea mai sigură o reprezintă lipsa iluziilor în absența unor
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
chiar "construirii" într-o asemenea manieră a câmpului perceptiv care să faciliteze producerea lor. Chiar dacă există, ele sunt produse, sunt rezultate ale acționării altor factori (externi sau interni). Dovada cea mai sigură o reprezintă lipsa iluziilor în absența unor factori perturbatori. 3. Figurile ambigue Dacă privim în centrul figurii care reprezintă cubul lui Necker, vom vedea acest cub când dintr-o perspectivă când din alta. Similar dacă privim vaza și profilele (după E. Rubin) vom vedea cum una se substituie celeilalte
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Reglarea nivelurilor de activitate: atenția, somnul și emoția Obiectiv: Însușirea aspectelor ce privesc abordarea experimental în cazul atenției, somnului și emoțiilor. 1. Starea de vigilență 2. Somnul 3. Atenția 3.1. Caracteristicile stimulilor prosexigeni 3.2. Rezistența atenției la factori perturbatori 3.3. Calitățile atenției 4. Emoția 5. Metode de investigare a proceselor afective Organismele sunt mai mult sau mai puțin vigilente, mai mult sau mai puțin active. Atunci când descriem diferite niveluri de vigilență sau de activitate (Cadrul general al acestui
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
-o. Stingerea reacției de orientare comportamentale, echivalentă cu fenomenul de obișnuire din sistemele senzoriale specifice și nespecifice, reprezintă unul din mecanismele elaborate ale neatenției selective. Mecanismul probabil constă în inhibiția descendentă a mecanismelor nespecifice. 3.2. Rezistența atenției la factori perturbatori Problema factorilor care distrag atenția are un aspect practic de netăgăduit, deoarece concentrarea atenției reprezintă condiția fundamentală a oricărei activități productive. Indicatorul de bază al capacității unor stimuli perturbatori de a distrage atenția de la o activitate dată este reprezentat prin
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
inhibiția descendentă a mecanismelor nespecifice. 3.2. Rezistența atenției la factori perturbatori Problema factorilor care distrag atenția are un aspect practic de netăgăduit, deoarece concentrarea atenției reprezintă condiția fundamentală a oricărei activități productive. Indicatorul de bază al capacității unor stimuli perturbatori de a distrage atenția de la o activitate dată este reprezentat prin curba performanțelor în condiții de "zgomot". Pentru ca experimentul să poată fi corect interpretat trebuie păstrată pe cât posibil o singură variabilă independentă factorii perturbatori deoarece același factor are o întărire
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de bază al capacității unor stimuli perturbatori de a distrage atenția de la o activitate dată este reprezentat prin curba performanțelor în condiții de "zgomot". Pentru ca experimentul să poată fi corect interpretat trebuie păstrată pe cât posibil o singură variabilă independentă factorii perturbatori deoarece același factor are o întărire mai mică sau mai mare asupra randamentului, în funcție de dificultatea sarcinii, motivația subiectului, gradul de oboseală. Schema generală a experimentelor în care s-a urmărit efectul stimulilor perturbatori asupra atenției este următoarea: subiectul este instruit
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
pe cât posibil o singură variabilă independentă factorii perturbatori deoarece același factor are o întărire mai mică sau mai mare asupra randamentului, în funcție de dificultatea sarcinii, motivația subiectului, gradul de oboseală. Schema generală a experimentelor în care s-a urmărit efectul stimulilor perturbatori asupra atenției este următoarea: subiectul este instruit să răspundă (verbal sau motor) cu maximum de exactitate și promptitudine la anumite semnale, fiind totodată prevenit asupra faptului că nu trebuie să se lase tulburat de nici un fel de alte modificări (de
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
scopul propus. În experimentul lui Hovey asurpra unei clase de studenți împărțită în două loturi omogenizate pe baza unei prime testări, unul dintre loturi lucrează în condiții normale, celălalt în condiții de distragere vizuală și auditivă a atenției. Cu toate că factorii perturbatori erau destul de puternici (sonerii, sirene, tuburi de orgă, apariția unor persoane îmbrăcate bizar), ceea ce crea condiții neplăcute și obositoare de lucru, totu și performanțele acestui lot, deși mai mici decât ale lotului de control, nu indică scăderi semnificative. Dacă luăm
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
lucru, totu și performanțele acestui lot, deși mai mici decât ale lotului de control, nu indică scăderi semnificative. Dacă luăm ca indicator doar randamentul la probele experimentale constatăm că atenția se poate menține concentrată chiar în condițiile unor solicitări senzoriale perturbatoare destul de intense. Cercetări de detaliu au arătat, că deși performanțele globale nu sunt sensibil modificate ele scad la introducerea sau la întreruperea stimulilor perturbatori; s-a observat, de asemenea, o intensificare a presiunii degetelor cu care subiectul apăsa clapele pentru
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
la probele experimentale constatăm că atenția se poate menține concentrată chiar în condițiile unor solicitări senzoriale perturbatoare destul de intense. Cercetări de detaliu au arătat, că deși performanțele globale nu sunt sensibil modificate ele scad la introducerea sau la întreruperea stimulilor perturbatori; s-a observat, de asemenea, o intensificare a presiunii degetelor cu care subiectul apăsa clapele pentru răspuns în timpul zgomotului. Efectele zgomotului asupra randamentului obișnuit depind în mare măsură de atitudinea pregătitoare a subiecților. La patru loturi de câte 15 subiecți
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
bune în liniște; ultimul lot prezintă o creștere treptată a performanțelor în "zgomot", iar primul lot prezintă ameliorări ale performanțelor în ambele condiții pe măsura desfășurării probelor. Dacă vom considera numai performanța la probele efectuate drept indicator al acțiunii factorilor perturbatori (în special zgomotul) asupra concentrării atenției, nu se poate conchide fără rezerve că aceștia exercită un efect negativ. Astfel, Jerison nu constată scăderi ale performanței în timpul acțiunii unui zgomot de 112 dh. Dacă însă sarcina este mai complexă performanța este
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
112 dh. Dacă însă sarcina este mai complexă performanța este influențată negativ de acțiunea zgomotului. După Pieron, stimulii senzoriali care nu solicită o concentrare specială, au un efect pozitiv. deoarece măresc excitabilitatea generală. El subliniază însă, că rezistența față de stimulii perturbatori afectogeni este mult mai redusă decât față de stimulările senzoriale neutre. Analiza efectelor favorabile sau defavorabile ale stimulilor supraadăugați asupra capacității de concentrare a atenției nu se poate limita la aspectele constatative legate de rnodificările performanței ci necesită și referiri la
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
unei compoziții plastice. Atitudinea creativă a elevului va fi determinată în școală de atmosfera permisivă, încurajatoare, cooperantă, care să mențină treaz interesul elevilor și să îi motiveze pentru activitatea creatoare. Atitudinile necreative pot să apară în contextul existenței unor factori perturbatori, ele constituind, de fapt, factori de blocaj pentru creativitate. Specialiștii consideră a fi atitudini necreative: egoismul (intoleranța, centrarea pe sine, snobismul); impulsivitatea exagerată (imprudența, nerăbdarea, iresponsabilitatea); capacitatea de abstractizare semantică. Elevul creativ va ști să dea frâu liber exprimării ideilor
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
fantasticul nu e opus realului, este doar o înfățișare mai plină de semnificații a acestuia, situându-se chiar transcedental lui", propunând, totodată, o nouă viziune, în care faptul insolit apare ca prelungire a unei puternice tensiuni spiritual-afective, constituită în factor perturbator al realului"68. E de la sine înțeles că "alegerea autoarei de a scrie povestiri fantastice (...) se înscrie în tradiția care, în contextul romantismului târziu, fusese inaugurată, în literatura româna, de Mihai Eminescu, cu nuvela Sărmanul Dionis (18721873), sub înrâurirea celor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
activitate, care reprezintă o condiție a dezvoltării psihice generale, a maturizării sistemului personalității, până la cazurile individuale în care sentimentele de frustație se stabilizează, devenind deosebit de complexe și de intense, fapt caare le transformă în adevărate dominante ale personalității, cu rol perturbator în activitatea persoanei. Conceptul de „frustrație”, alâturi de alte noțiuni psihologice, cum ar fi de exemplu cele de „statut și rol social”, „nivel de aspirație”, „nivel auto-estimativ” etc., poate servi la realizarea unei ample scheme descriptive și explicative a personalității
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unei stări de închidere în sine și de vii frământări sufletești, în cadrul căreia se „disecă” prea mult implicațiile sociale ale abaterii comise. Prin izolarea sa și prin această stare tensională interioară puternică, el își creează singur o serie de factori perturbatori ai activități școlare, și a raporturilor sale cu cei din jur. Punerea în discuție a celeilalte extreme menționate la începutul materialului de față, — și anume a acelei incapacități a unor oameni de a realiza, în mod curent, priza de conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
determinate de activitățile fizice regulate (cum este și cazul joggingului), prin stimularea sistemului nervos și astfel, a activității psihice, are la baza următoarele: procesele de excitație și de inhibiție sunt mai intense, mai mobile, mai echilibrate; îmbunătățirea stabilității față de factorii perturbatori prin optimizarea localizării și alternării focarelor dominante de la nivelul scoarței cerebrale; creșterea gradului de percepție la modificările mediului și a celui de a elabora decizii, de a răspunde adaptat la stimuli variați (Drosescu, P., 2010). Pe lângă aceste efecte, joggingul, practicat
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
povestirii presupune înlănțuirea a cinci tipuri de secvențe narative sau macro-propoziții: Orientare (sau Introducere) + Complicare (eveniment sau acțiune neașteptată) + Acțiune + Rezolvare (sau nou element modificator) + Morală (stare finală) sau într-o logică a echilibrului/ dezechilibrului: P1 echilibru inițial; P2 forță perturbatoare; P3 stare de dezechilibru sau acțiune transformatoare; P4 forță echilibrantă; P5 echilibru final (non echilibru). Povestirea canonică (în formele cele mai rigide, cum ar fi basmul) implică trecerea de la o stare inițială prin intermediul unui faire transformator (proba sau triada probelor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]