2,737 matches
-
Își admirau capodopera, mijindu-și privirea ca un șablon prin care se scurgea o inundație umilă de uniforme regulamentare. Și hop și eu printre ei, stricînd armonia! Aveam 12 ani, eram un pic mai mare decît o capră. M-a pescuit din mulțime și m-a pocnit fără să aștepte o explicație, Înainte să casc ciocul să mă salvez. Am crezut că m-a lovit o mașină, dacă-mi amintesc bine, cred că mi-am și murdărit un pic chiloții. Ca să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
optimi cu Irlanda de Nord la o cupă mondială. Pentru prima dată În istoria........ (următoarele rînduri sînt neinte ligibile sau nereproductibile) Episodul doi. Noi prieteni și noi povești sîngeroase: sufle tul rus Cinci soldați stau pe niște scaune de plajă uzate (probabil pescuite de la gunoi și reparate sumar), privind un cal răpciugos legat de unul din stîlpii de ciment ai gardului unității (arată, după cum spune unul dintre cei cinci, de parcă n-a ieșit de sub comunism), la capătul unui cîmp cu zarzavat (În cea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu peștii ce facem? l-a întrebat Ducu. Intrăm cu ei?" Erau fiecare în mână cu câte o bocceluță plină cu peștișori. Bocceluță? De fapt era chiar batista, cu cele patru colțuri legate la un loc batista cu care îi pescuiseră în Prahova, ținând-o desfăcută în apă, ca pe o vârșă, în timp ce înaintau împotriva curentului... Dar la nedumerirea lui Ducu, Mihai Lupu a ridicat din umeri. A spus că n-aveau de ce să-și facă griji, că peștii de apă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
vă poate oferi aceste oportunități, fără a uita distracția și divertismentul care fac parte integrantă din patrimoniul genetic al poporului suedez. Un tărâm bogat în păduri, lacuri, insule și zone sălbatice, unde se pot face plimbări plăcute, sau se poate pescui sau se pot practica sporturi în aer liber; o națiune dintre cele mai moderne, care dispune de structuri de avangardă, care permit dezvoltarea oricărui tip de turism, de la cel pentru tineret, mai puțin interesat de confort, la cel familial sau
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
privească mirate spre cer: poate pentru că nu au o poveste încă! Apoi vom lua bicicletele care te așteaptă cu nerăbdare și vom putea merge peste tot, chiar și până la acel lac de aur de la marginea satului unde vom putea pescui în tihnă; apoi, la Vascani, vom vizita pădurile cu animăluțe de smarald care se joacă printre copacii care încearcă să ajungă la cerul de un albastru deschis, cu norii ce-și schimbă forma neîncetat, ca într-o continuă alergare și
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
sufocante exhalații de vidanjă. Spune-ți-(m)i cum vreți: reacționar, paseist șerbetizat, sămănătorist, neointerbelic... N-are-a face! Nu vă asigur decât de un singur lucru: de buna mea cre dință. Una care vrea să scrie săptămânal aici aproape exclusiv de bine, pescuind din apele tulburi ale prezentului firescul, frăgezimea, altruismul, seninătatea, pilduitorul. Nu mizantropia, devianța, alterarea, rugina spirituală și cangrena etică. Mi se întâmplă, ca zilele trecute, să fiu încântat de prezența lui Liviu Ciulei la emisiunea lui Patapievici, sau de prezența
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Navigația Fluvială Română) și SRD (Societatea Română Dunăreană). Vapoarele NFR circulau ziua iar SRDurile noaptea. Două curse în 24 de ore între Brăila și Vâlcov. Agriscovii erau pescari de mare. De obicei veneau acasă la 2-3 zile. Specialiști în sturioni, pescuiau laolaltă moruni, nisetri, cegă. Peștele prins era dus la cherhanale, acolo unde se scoteau și se pregăteau pentru a fi ambalate în cutii renumitele icre negre. Fiecare pescar, cred, aducea acasă cota lui neimpozabilă de pește, un morun doi, bine
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Nu, de aici veți găsi ușor drumul; mă despart de dumneavoastră lângă podul acesta. Noaptea nu trec niciodată pe pod. Am făcut legământ. Închipuiți-vă, de pildă, că s-ar arunca cineva în apă: ori săriți după el să-l pescuiți, și, pe vreme rece, vă primejduiți sănătatea, ori lăsați lucrurile în voia lor, dar de pe urma unor asemenea sărituri nefăptuite rămâi uneori cu o ciudată oboseală. Noapte bună! Cum? Vorbiți, de acele doamne ce se arată la ferestre? E visul, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
am prins măcar o broască, dară mite un pește. L-am urmat totuși cuminte pe poteca ce cobora lin și șerpuitor. Odată ajunși la pârâu, bătrânul a căutat un loc potrivit și, pe nepusă masă, m-a întrebat: Știi să pescuiești? „Iaca și întrebarea de care mă temeam” - mi-a fulgerat prin minte, dar am încercat totuși un răspuns: Nu... Adică am mai fost eu...dar nuuu... Nu-i nimic. De fapt, peștele se prinde singur. Tu doar trebuie să-l
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu el nu-i mai era teamă. Copilul vroia de mult să se ducă cu cârligul în singurătățile pe care le știa el din spusele celor doi jandarmi, Vasile Crețu și Vasile Cojoc. Și-ar fi luat undița cu care pescuia broaștele în Șomuz și s-ar fi strecurat în grădină. Din grădină în porumb, fără ca să-l simtă nimeni. Maică-sa prăjea chiftele în bucătărie și n-avea cum să știe ce se petrece afară. Băiatul auzea cum sfârâia grăsimea
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
aer preocupat, începu să inspecteze casa. Din bucătărie mama îl dădu afară după ce, pe o farfurioară, i-a pus o chiftea fierbinte. Grav, Lică intră cu mâinile în buzunare în sfatul celor doi jandarmi întrebându-i dacă știu cum se pescuiesc balenele. Obtuzi, moșnegii răspunseră în doi peri : - Dă, don’ ingineri de unde, păcatele, să știm !... Când plutonierul sosi din cercetare, întrebarea lui Lică a fost ultimul semn reconstituit asupra dispariției. Iosifan se așezase obosit pe scaun și-atunci lipsa băiatului fu
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Mai bine decât să răspundă fratele ei mai mare. Alo-ul tărăgănat al fetei avea prea multe silabe. Șapte ani. Ce fel de părinți erau ăia care-și lăsau fetița de șapte ani să răspundă seara târziu la telefon? Karin pescui din memorie numele fetei: —Ashley? Glăsciorul firav îi întoarse un „Daaa!“ senin, încrezător, de Cartoon Network. Austin și Ashley - nume care pot schilodi un copil pe viață. Karin închise și formă instinctiv un alt număr la care se gândea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
colo-colo pe plajă, urlând. Aceea fusese ultima oară. —Ești sigur că e legal? îl întrebă pe Mark. Mark se mulțumi să râdă. — Dacă ne leagă, iau eu vina asupra mea, domnu’ psihiatru. O să am grijă să rămâi cu obrazul nepătat. Pescuiau de pe mal, iar Mark înjura. Ar fi trebuit să fur barca aia nenorocită de la Rupp. Oricum, e și a mea. Dac-aș încerca s-o iau acum, probabil că m-ar împușca în spate. Îți vine să crezi că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să crezi că m-au mințit? Oricine-o fi fost ăla pe care-l vânam cu toții în noaptea aia, sigur i-a aburit. I-a făcut să se dea cu el. Acum n-o să aflu niciodată ce s-a întâmplat. Pescuiau pe îndelete, aruncând undița și învârtind de mulinetă fără convingere. Weber nu prinse nimic. Lui Mark îi făcea mare plăcere să-l tachineze. — Normal că rămâi cu buza umflată. Arunci ca o gagică din echipa de softball. Mark prinse șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
că îl știi de undeva pe peștele ăsta? În sfârșit, ai luat-o pe arătură, doctore. Ai stat prea mult la soare. Nu-i bine pentru un tip cu meseria ta. Stătea ca un bâtlan, aplecat înainte, încremenit în stufăriș. Pescuia așa cum tasta Weber: într-un extaz năuc. Simțise nevoia să-l scoată pe Weber din oraș, să-l ducă într-un loc destul de liniștit ca să poată gândi și discuta, fără a risca să-i audă cineva. De ce crezi tu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în diminețile senine spre locuri încântătoare. Am străbătut cu barca luciul de ape, am servit gustări delicioase la umbra stufului ce-mi atingea fața la adierea vântului. Pe apa calmă sau agitată, pe ploaie sau furtună, în arșița verii sau pescuind la copcă în zilele geroase, întotdeauna am fost copleșit de tainica frumusețe mirifică. O varietate uimitoare de păsări și animale, plante și flori dădeau imaginea unui loc miraculos. Corul matinal al păsărilor, duetul lor fantastic și zborul spre locuri tainice
Amurg by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83174_a_84499]
-
mișcare bruscă. Amintirea despre împrejurările în legătură cu Gilbert Gosseyn - credea el - sugera un tablou cu corpul unui bărbat care fusese descoperit plutind într-o capsulă. Asta părea să însemne că el se afla acum într-o navă spațială. Cei de pe navă pescuiseră capsula, și-o luaseră la bord. Implicațiile erau clare: "...Trebuie să fiu un alt corp al lui Gilbert Gosseyn, care-a căpătat într-un fel viață înainte ca celălalt să moară." După câte-și amintea, Gosseyn unu ajunsese în orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
haide să plecăm chiar acum. și să mergem la cel mai apropiat restaurant, să mâncăm, să stăm de vorbă. ...Restaurantul avea un interior cu o lumină obscură: dar avea o cameră de jocuri video, din care Enin trebui să fie pescuit de două ori; de fiecare dată veni plin de recunoștință, când Gosseyn merse și-l anunță că sosise mâncarea. De fiecare dată își mânca porția, după care dispărea în mare grabă. Între timp, pe când Gosseyn și Dan Lyttle își mâncau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
în unghi de 45 de grade. Lucrînd după hărți, fotografii, schițe și din memorie, perspectivele lui preferate fuseseră deja topite într-una, cînd a apărut o nouă problemă. Intenționase să populeze pînza cu diverse activități de duminică după-amiază: copii care pescuiau pești mărunți cu borcane de gem, o femeie care tundea gardul viu din jurul căsuței paznicului ecluzelor, un pensionar care își antrena cîinele pe un edec. Acum însă ecluzele arătau atît de solide, că dorea să le transforme într-o ramă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vioara și arcușul. Mi se înfățișa ca un adolescent cam oacheș, slăbănog și palid. Purta o redingotă largă, veche, ultrajerpelită, cu poale lungi, decolorate de soare. Folosea o trestie strâmbă și o strună din fire de coadă de cal împletite. Pescuia niște pești mici, albi, pe care îi vâra în buzunarul redingotei cum ai vârî creionul sau cutia de chibrituri. Ca să nu scape râma de pe ac, o plesnea mai întâi între palme, o amețea. M-am așezat în spatele Lui, pe o
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
aveam vreo patru ani, ca să mai ușurez bugetul și așa destul de anemic al familiei. Acolo apele veneau adesea mari și înecau toată întinderea de prunduri. Atunci, stăteam în moară ca într-o arcă mirosind a făină. Câteodată, noaptea, nenea Vitu pescuia cu un trident, în iaz, la lumina făcliei. Când apele se retrăgeau, soseau căruțele la măcinat. În urma lor se furișau iepurii, ciuguleau boabele căzute din saci. Poate mi se părea, dar eu, care știam să opresc ploile când deveneau plictisitoare
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
un coș, liniștea picurată și vântul îi aminteau de Tabriz, de pomii de-acasă și de ce mai pierduse. — Să nu te scufunzi chiar din prima zi în butoiul cu nostalgie! îi strigase Godun, ajungându-l din urmă. Mâine mergem să pescuim o știucă la copcă, iar de poimâine o să uiți de necazuri, fiindcă benchetuim! Omar se întoarse cu ochii spre curte, unde cârdurile de rațe ieșiseră să culeagă grăunțele aruncate de cineva. Era frig, dar în curte se mai lucra, reparau
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Mulțumesc cu recunoștință Sfintei Treimi și Maicii Domnului pentru toate darurile primite! Mulțumesc cu recunoștință doamnei psiholog Niculina Gheroghiță care „m-a învățat să pescuiesc” și a făcut posibilă apariția acestei cărți ! Mulțumesc părinților mei, socrilor mei, cumnatei mele Irina și soțului ei Gabi, nașilor mei Angelica și lui Florin, mătușii mele Gabi Pașcanu, unchiului meu Vasile Dominte, Corneliei Chaumont, Maura Anghel, Florina Axente. Voi
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
cu picioarele în sus și capul în jos, fără degete sau cu un singur ochi. Fatal! E trist un pat rece. Aș pastișa: Culcatul solo naște monștri. Cândva, tanti Melania... ― Doamna Lupu? ― Îhî! A încercat un act de caritate. A pescuit un fraier și l-a adus la vedere. L-a vrăjit că fata are zestre, că e gospodină, că face rață pe varză și gogoșari premiați la nu știu ce concurs, în fine partitura completă. ― Și? ― Când a dat cu ochii de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cam pustiu. Nu există nimic în jur. Doar un cătun de pescari, dincolo de o baltă pe care trebuie s-o treceți cu barca. Și chiar acei pescari sânt cam ciudați. Nu vin niciodată la azil. Își petrec timpul pe mare, pescuind, sau în fața cafenelei din mijlocul cătunului unde stau ceasuri întregi cu câte o ceașcă de aramă dinainte, plină cu un fel de lichid negru, cafea spun ei. Uneori fără să schimbe o vorbă de când vin până când se scoală să plece
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]