1,307 matches
-
pentru construirea unei politici monetare; Când politica monetară Începe să Își piardă eficiența În susținerea activității economice, În ciuda reducerii ratei dobânzii pe piața monetară, cererea de credite fiind mică; Când dispersia diferitelor rate ale dobânzilor este redusă, caz În care, pesimismul este cel care duce la deteriorarea economiei, făcând stimulii monetari ineficienți; Când se urmărește ocuparea deplină a forței de muncă la un nivel mai degrabă ridicat, decât scăzut al ratei dobânzii. În prezent, ocuparea deplină a forței de muncă este
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
mă văd alții pe mine. Figura 4.2 - Elementele componente ale imaginii de sine Analiza acestui proces complex, proprie fiecărui individ, ne arată că: Ceea ce gândim despre noi înșine că suntem, de cele mai multe ori reprezintă o mixtură de optimism și pesimism. De obicei, această dimensiune a imaginii de sine include referiri atât la aspectele fizice cât și la personalitate. Desigur, noi nu ne vedem așa cum alții ne văd pe noi. Imaginea proprie se dezvoltă prin interrelațiile cu alții și, datorită acestui
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în care nici o epuizare, nici o moarte și nici o surpriz s nu o amenințe. Patru sunt caracterele nedeterminrii existențiale: transcendența, atemporalitatea, identitatea, inefabilitatea. Iar dac absolutul este înțeles ca scop, credința devine mijloc. Formele de relativism care trebuie depșite sunt scepticismul, pesimismul și individualismul, adevrate stigmate ale determinrii relativiste, cum le numește Ralea. Criticismul, socotit o varietate de scepticism, se afl la antipodul spiritului religios, cci baza acestei atitudini e funcția de discriminare, adic gsirea de deosebiri. Or, starea de nedeterminare pe
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
comprim natura uman, o artificializeaz la maximum, spune el. Și mai adaug: Ca nzuinț a omului spre absolut, religia tinde spre eliminarea determinrii din existenț. Ralea observ, fin, c teologii vd pcatul în cderea în diversele forme ale relativismului (scepticismul, pesimismul, individualismul. Vrând s conserve valorile, așa cum pretindea Hoffding, religia disprețuiește valorile relative, singurele reale. Cei umiliți și ofensați au cutat dreptatea într-un trâm iluzoriu, de dincolo de mormânt. Marile religii universaliste, scrie Mihai Ralea, s-au altoit și au prins
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
un obstacol, o amânare, orice oprire constituie în ordinea vital excitantul principal. În termenii explicației riguroase și polemice, Ralea precizeaz c funcția de oprire, de inhibiție a psihismului uman nu ni se pare a duce la consecințe pesimiste (aluzie la pesimismul unor Klages, Schopenhauer și Nietzsche, care explic omul și comportamentul uman sub semnul voinței sau a lipsei de voinț. Din contra, susține psihologul român, putem ușor constata c fenomenul inhibitiv, aplicat vieții, nu constituie o deprimare ci un stimulent. Orice
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
punct de plecare pentru începutul filozofiei este nimicul, nu ființa 34. Această primă tematizare a nimicului este fundalul pe care Hegel va descrie pe rând diagnosticul nihilist al trecerii la lumea modernă în termeni precum "moartea lui Dumnezeu", "ateism", "fatalism", "pesimism", "egoism", "atomism", și va declara necesitatea faptului ca dialectica să traverseze negativitatea și "nihilismul", așadar "sentimentul că Dumnezeu a murit", recunoscându-l în același timp ca un simplu moment în viața spiritului, care trebuie depășit. Faptul că și un gânditor
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
au dorit să țină seama de acest lucru. Decisivă pentru constituirea orizontului de gândire în care Nietzsche și-a dezvoltat o anume sensibilitate pentru această problemă a fost lectura de tinerețe a lui Schopenhauer și a câtorva exponenți ai școlii pesimismului, mai ales Eduard von Hartmann, Julius Bahnsen și Philipp Mailänder57. Cât despre Schopenhauer, importanța sa pentru formarea lui Nietzsche este bine cunoscută și a format obiectul a numeroase cercetări. În lipsa orizontului metafizic ce se deschide odată cu teoria schopenhaueriană a Voinței
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ceea ce au reprezentat aceștia pentru cultura germană. În legătură cu problema noastră, ar trebui să arătăm în ce măsură tematizarea schopenhaueriană a Nimicului, chiar și în absența conceptului de "nihilism", a influențat receptarea unui astfel de fenomen la Nietzsche. În orice caz, Nietzsche consideră pesimismul schopenhauerian și contopirea dureroasă cu Nimicul pe care acesta o determină ca pe o formă de "nihilism pasiv", ca pe o slăbire a spiritului. Același lucru este valabil și pentru formele ulterioare ale schopenhauerismului pe care Nietzsche le cunoștea bine
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
o determină ca pe o formă de "nihilism pasiv", ca pe o slăbire a spiritului. Același lucru este valabil și pentru formele ulterioare ale schopenhauerismului pe care Nietzsche le cunoștea bine: pentru filozofia inconștientului a lui Eduard von Hartmann, pentru "pesimismul contradicției" al lui Julius Bahnsen, care își prezintă propria filozofie drept "nihilism" și definește omul ca pe "un Nimic cu conștiință de sine", creând prin analogie cu Existenz neologismul Nihilenz 58, și mai ales pentru "metafizica entropiei" a lui Philipp
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cu Existenz neologismul Nihilenz 58, și mai ales pentru "metafizica entropiei" a lui Philipp Mainländer, care concepe creația lumii și evoluția universului ca pe un fel de "autocadaverizare a lui Dumnezeu". Acești trei gânditori au format o adevărată "școală a pesimismului" și au transformat conceptul respins inițial ca "intuiția barocă a unui diletant original" în desemnarea unei "forțe vii" a culturii vremii, într-o Weltanschauung demnă de luat în seamă. În acești termeni s-a exprimat Eduard von Hartmann (1880) făcând
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Opera sa capitală, Filozofia mântuirii (Die Philosophie der Erlösung, 1876), după un anume ecou inițial, a căzut repede în uitare, fiind redescoperită abia recent 59. Luând ca model Lumea ca voință și reprezentare, acesta pune la punct un sistem al pesimismului în șase părți: "Analitica facultății cognitive", "Fizica", "Estetica", "Etica", "Politica", "Metafizica", la care adaugă o anexă despre "Critica doctrinelor lui Kant și Schopenhauer". Totul se întemeiază pe o ontologie negativă care pornește de la principiul potrivit căruia "neființa este de preferat
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Nicht-Sein): geneza lumii își are originea în voința lui Dumnezeu de a trece de la supra-ființă la nimic, este "autocadaverizarea lui Dumnezeu". Tot ceea ce noi vedem în lume este manifestarea unei asemenea voințe de autonimicire (Selbst-ver-nicht-ung). Mainländer transformă și radicalizează așadar pesimismul schopenhauerian într-o adevărată "metafizică a entropiei", din care își derivă în mod sistematic întreaga gândire: filozofia naturii, filozofia istoriei supusă legii universale a durerii, politica și etica sa eudaimonistă, care susține maxima virginității și recomandă sinuciderea ca negare radicală
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ipostaza de critic literar, Bourget și-a dobândit notorietatea datorită unei serii de articole în care descria cu eficiență trăsăturile relevante ale literaturii sfârșitului de secol, folosind drept categorii pentru analiza societății epocii concepte care vor deveni celebre, precum "decadență", "pesimism", "cosmopolitism" și "nihilism". Articolele au apărut între 15 decembrie 1881 și 1 octombrie 1885, cu titlul Psychologie contemporaine Notes et Portraits, în "Nouvelle revue" fondată de Juliette Adam în 1879, revistă pe care a editat-o și promovat-o timp
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
un ecou la Nietzsche. Eseurile lui Bourget au devenit celebre mai ales din pricina celor patru pagini de concluzii din eseul despre Baudelaire, primul din serie, intitulat Teoria decadenței 67. Prin intermediul unei analize lipsite de iluzii, Bourget recunoaște "răul secolului" în pesimismul și nihilismul literaturii contemporane 68, și declară că, luând boala în serios, trebuie să recunoaștem că nu există remedii în măsură s-o contracareze și că, așadar, este mai bine s-o acceptăm împreună cu valorile estetice pe care le produce
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Adoptând această atitudine, care pentru el însemna o revoluție copernicană, Spengler dorea să fie un Galilei al istoriei, cel care își propune să descifreze limbajul instabil și schimbător a ceea ce se naște, crește și piere. Totul se reduce la un pesimism obscur, față de care Spengler invocă atitudinea robustă și virilă a romanilor, disprețuind-o în același timp cu ostentație pe cea de Graeculus histrio, ca artist și filozof. Împotriva filozofiei universitare, pe care nu o considera la înălțimea problemelor epocii contemporane
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
pe cea de Graeculus histrio, ca artist și filozof. Împotriva filozofiei universitare, pe care nu o considera la înălțimea problemelor epocii contemporane, într-o eră a "cezarismului", el declara că scrie "pentru oameni de acțiune și nu pentru spirite critice". Pesimismul său nu se dorea a fi "un sistem în care să putem specula", ci "o imagine a lumii în care trăim". "Pentru filozofia de dragul filozofiei scria în eseul Pessimismus? din 1921 am avut dintotdeauna cel mai profund dispreț"124. În
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fata volentem, nolentem trahunt. În loc de o știință a istoriei, Spengler a dat viață astfel unei metafizici a devenirii în tonuri întunecate și apocaliptice, care a alimentat atmosfera de criză în care cultura germană se prăbușise neîndoielnic după Primul Război Mondial. Pesimismul nihilist al lui Spengler a funcționat ca punct de referință, cu aspecte pozitive și negative, pentru o întreagă serie de critici ale civilizației și de "filozofii ale crizei" care au caracterizat atmosfera culturală germană dintre cele două războaie. În bogata
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
debutat ca filozof: Experiența interioară (1943), Vinovatul (1944), Despre Nietzsche (1945). În privința lui Cioran, gândirea sa ar cere un discurs articulat, de asemenea, dar ne limităm aici la o singură observație. Opera sa administrează, pagină după pagină, un concentrat de pesimism care otrăvește de moarte toate idealurile, speranțele și elanurile metafizice ale filozofiei, așadar toate tentativele de a ancora existența într-un sens care să-i dea siguranță în fața abisului absurdității care o amenință în fiecare clipă. Meditațiile lui Cioran ne
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
s-o publice. Motivul? "Scriu pentru sertarul meu", remarcă neconsolat 200. Reflecțiile concentrate și corozive care îi ies din condei reprezintă un mic și dens carnet: Breviarul haosului (Bréviaire du chaos, 1982). Acestuia i se adaugă dicționarul său personal de pesimism: Abécédaire de Martin-Batôn (1994). Adnotări fulminante, maxime și sentențe de o limpezime stilistică ce le apropie de aforism. Impresionează obsedanta insistență cu care Caraco insistă asupra unor motive clasice ale nihilismului european, ochiul rapace cu care scrutează universul pentru a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
sentențe de o limpezime stilistică ce le apropie de aforism. Impresionează obsedanta insistență cu care Caraco insistă asupra unor motive clasice ale nihilismului european, ochiul rapace cu care scrutează universul pentru a-l goli de orice sens sau ipoteză explicativă. Pesimismul său metafizic este drastic: ființa, la nivelul mai profund pe care gândirea noastră îl sondează, nu este altceva decât haos, indiferență, declinare a nimicului în toate variațiile sale. Natura lumii este indiferența absolută, iar datoria filozofului este cel puțin să
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
La sfârșitul modernității în loc să funcționeze prin intermediul asimilării critice a tradiției, ca orizont și rezervor din care să extragă conținuturi și motive pentru a proiecta viitorul povara înțelegerii istoriografice a istoriei ajunge să sufoce și să paralizeze acțiunea. Relativismul și scepticismul, pesimismul și nihilismul sunt momente ale drumului care duce către epuizarea istoriei, înțeleasă ca evoluție liniară a progresului și mărețului său destin. Pentru a confirma acest proces își fac apariția reflecții și convingeri crepusculare care sporesc sentimentul că s-a ajuns
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
deschide, cu Nietzsche, posibilitatea unui nihilism "voios" care intenționează să fie mult mai apropiat de finitudinea ființei umane, de bucuriile și suferințele sale, mai mult decât a fost metafizica tradițională. Avem de-a face cu o poziție care, prin recuzarea pesimismului cultural, se distanțează net de alte interpretări ale nihilismului, inclusiv de cea a lui Pareyson și Sergio Givone, în care se manifestă o strânsă legătură între nihilism și problema răului 241. Dar interpretarea nihilismului care, în peisajul filozofiei italiene, se
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
înțeleaptă și economia este departe de a fi o știință exactă, iar acest aspect are consecințe asupra tuturor celorlate sectoare, inclusiv asupra educației asumată de instituțiile internaționale și sistemele naționale drept miză importantă în competiția economică mondială. Între optimism și pesimism, între oportunități și riscuri majore pe care globalizarea le lansează educației, aceste realități recente afirmă nevoia unui răspuns "politic" mult mai creativ față de forțele care transformă societatea. De aceea, la fel ca D. Held, considerăm că și în domeniul educației
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
trebui să preceadă dreptul la educație. Educația pentru Toți, afirma Hallak, "nu poate fi doar un scop în sine: ar trebui să fie însoțită de politici adecvate pentru promovarea democrației, dezvoltării sociale, participării și creșterii economice" (Hallak, J., 1991 14). Pesimismul său în legătură cu posibilitatea realizării Educației pentru Toți până la sfârșitul secolului XX este argumentat și acum deja confirmat. Hallak a identificat cinci obstacole majore în calea realizării acestui deziderat. Primul obstacol îl constituie politicile economice ale națiunilor în curs de dezvoltare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sunt interpretate distorsionat, distorsiuni care pot fi de mai multe feluri: - față de sine: când are loc un deficit de autoevaluare, individul considerându-se incapabil, indezirabil; - față de lume: percepută neospitalieră și ostilă, - față de viitor: ceea ce se convertește în atitudini defetiste și pesimism. Psihoterapiile de grup: apariția terapiilor de grup a demonstrat calitățile curative și formative ale grupului. Efectele benefice ale grupului vizează atât colectivul privit ca un rezultat sintetic al interacțiunilor aferente, cât și fiecare individ luat separat. Fiind o societate în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]