1,249 matches
-
al preotului cinstit, care, dacă s-a hotărât să trăiască oficiind în biserică și să primească pentru asta bani, măcar să creadă în Dumnezeu, chiar dacă nu total în el însuși, dar cel puțin în fața oamenilor, și să nu-și dea în petic niciodată. E un pas spre virtute, prin imitație, cum îi spune Hamlet mamei sale păcătoase, îndemnînd-o să înceapă prin a nu se mai duce în patul regelui, chiar dacă dorințele nu pot fi încă domolite în conștiință. Apropierea mea de cei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
M-am așezat fără să mă dezbrac și i-am spus bătrî-nului (care de fapt nu era chiar atât de bătrîn) că am fost furioasă la telefon și îmi cer scuze, n-am nici un drept asupra nimănui, căsătoria e un petic de hârtie care se poate anula în două săptămâni. Ar fi fost însă corect ca Petrică să-mi spună că de fapt el nu-și iubește soția și că regretă pasul făcut, ne despărțeam în mod civilizat, fără să fie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
somnul mai dulce." "Săracul! exclamai, trebuie să fie tare chinuit!" Nu e chinuit, zise Matilda mohorâtă, simțul datoriei împlinite îl răsplătește din plin, dar câți or fi în stare să se înhame ca el și să nu-și dea în petic?" "Așa este, zisei cu ironie, fiecare cu soarta lui. Am însă îndoieli în ceea ce privește îndeplinirea datoriei. Ei s-a pregătit pentru asta și își exercită profesiunea cu toate riscurile inerente... Hm! exclamai indignat, între altele datoria lui constă să-i împiedice
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
trebuia compensată printr-un preaplin de nisip și pietricele: se „punea mixtura caldă de la stația de-asfalt“. În două, maximum trei săptămâni, șanțurile reapăreau, piatra cubică sărea la suprafață (dacă aveai ghinion, luai un cataroi tip Gavroche pe capotă), iar peticele se evaporau, cu pietrișul spălat încă de la primele ploi. Șoferii strângeau din dinți, făceau slalom și își blestemau zilele. Până pe 1 august, nici o mișcare: atunci demara Marea Asfaltare. Buldozerele rupeau dintr-un capăt în altul bulevardele centrale, pentru a trânti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ar fi avut degete, aș fi trimis-o să caute, să strângă, să apuce și să mângâie, cartografiind tot ce se-afla sub întinderea de haine. Discriminările nu-și aveau locul acolo, nici o porțiune a cărnii nu trebuia neglijată, nici un petic de piele uitat sau abandonat. Acum nu-mi ardea însă de joacă. M-am aplecat din nou pe laptop și-am deschis al doilea document. Scria doar două lucruri în el: Van Eick. Nu, nu descoperisem numele vreunui pictor flamand
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ceaușescu intrase în viețile noastre pentru două decenii și jumătate, ca un musafir viclean și nepoftit. Alesul se instalase în fruntea țării ca într-un apartament furat: brutal, firesc, cu toată familia. Și eu, și Mihnea eram legați de-un petic de hârtie semnat de omulețul ăsta buflei, cârlionțat, care juca șeptic cu nevastă-sa, pronunța stricat cuvântul prietenie (lui îi ieșea mereu „pretinie“) și confunda „richita“ cu micșunelele. Părinții n-aveau nimic de-a face cu cromozomii noștri, decretul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zis. „Un fel de taxă pe viciu, nedeclarată. Încurajată de Stat, donată Bloteriei și-administrată de ea.“ „Jocurile de noroc...“, a observat Maria. „În variantă 6 din 49.“ „Exact.“, i-a dat Mihnea dreptate. „Nu la cazino, ci pe-un petic de hârtie care costă 60 000 de lei. Adică 2 dolari. De șase ori mai mult ca-n Australia. De două ori și jumătate mai mult ca-n State. Înmulțește săptămânal cu câteva milioane de jucători: trei, patru sau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
opună influenței britanice în Europa postbelică. El și cu Krupp, industriașul economiei naziste. Și îți mai povestesc asta pentru că, printre bancnotele și obligațiunile deversate-n lacurile din munții noștri, se află o hârtie care cred că te-ar interesa. Un petic de ziar pe care unul din prietenii mei l-a pescuit din lacul Toplitz acum câțiva ani, în timpul unei expediții de plăcere. E deteriorat de umezeală, dar scrisul a rămas citeț.“ „Cum au ajuns englezii să facă trafic informațional în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
îți aduceau cărțile vechi cu mănuși, ca prăjiturile din cofetăriile pariziene?! La noi nu vezi așa ceva.“ Renunțasem de mult să mai înțeleg care „noi“. „Dar cum rămâne cu Bernhardt Kruger? Ce legătură are el cu toată povestea?“ Nu întrebam de peticul de hârtie, care mă interesa cu-adevărat. „O clipă. Ajungem imediat și-acolo. N-ai venit aici ca să descurci niște ițe?“ „Ba da.“, am recunoscut fără plăcere. Trebuia să combin adevărurile cu minciunile, ca să obțin cât mai multe detalii. „Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zâmbești frumos și puțin cinic, cât să te creadă. Sosise momentul să le spun adevărul. Am trântit ușile de la Schottenpoint și-am fugit pe scări, urcându-le trei câte trei, ca-n liceu. În dreptul bufetului, mi-am adus aminte de peticul de ziar promis de inginerul Grosesecu. Nu mi-l dăduse. Sau poate mi-l lăsase și nu fusesem eu atent? Mi-am scos mănușile, ținându-le sub braț și mi-am descheiat hanoracul. Am scos Pif-ul din buzunarul interior și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o dantură stricată. Nu făcea în mod evident parte din Pif: profesioniști, francezii nu lucrau pe-o asemenea coală. Am împins Pif-ul la loc în hanorac și mi-am înfundat mănușile în buzunare, să mă pot mișca. Apoi am apucat peticul și l-am desfăcut ușor, între degete. Pe-o jumătate de colț, spălată de ape și înverzită de bulele de plancton, se vedea o porțiune de scris, un extras neclar dintr-o formulă complicată. Am simțit în palmă răceala lacului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu mințise: era încă lizibil. Am împins cât mai mult colțurile spre marginile palmei, cu grijă să nu le rup. Semnele arătau o combinație ciudată, ca rezultatul unei analize gramaticale: Pr (A | B) = Pr (A ∩ B) / Pr (B) Am strâns peticul în palmă, oricum nu mai însemna nimic. Pr-ul venea mai mult ca sigur de la „propoziție“, analiza frazei nu se mai făcea decât în manualele din anii 60 și la Litere, în secția de Limbă. Lucrurile se descâlciseră deja: informația de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
studenție. La întoarcere, aș fi vorbit oricum cu cineva de la catedră. M-am grăbit pe culoar, spre Mihnea și Maria; ajunsesem la doar două uși de ei. În drum, am memorat totuși formula; simplă măsură de precauție. Apoi am mototolit peticul, cu gândul să-i dau un bobârnac. M-am răzgândit în ultima clipă și l-am strecurat într-un coș de gunoi. După încă trei pași, m-am oprit în dreptul ușii Mariei. Am pus mâna pe clanță și-am apăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trimis? Prin cine ți-a trimis? Prin băiat? El ți-a transmis vorbele ei? strigă ea iarăși. — Am primit un bilet, spuse prințul. — Unde-i? Dă-mi-l! Imediat! Prințul chibzui cam un minut, totuși scoase din buzunarul vestei un petic de hârtie rupt neglijent, pe care scria: „Prințe Lev Nikolaevici! Dacă, după toate cele întâmplate, aveți intenția să mă uluiți vizitându-ne casa, fiți sigur că nu mă veți găsi printre cei care se bucură... Aglaia Epancina.“ Lizaveta Prokofievna stătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
evlavios; apărea, trecea printre șirurile de deportați, care îl înconjurau, se oprea în dreptul fiecăruia, îl întreba de nevoile lui, nu le dădea povețe aproape deloc, tuturor le spunea «drăguță». Le dădea bani, le trimitea lucrurile de care aveau nevoie: obiele, petice de stofă, de pânză, le aducea câteodată cărți pentru mântuirea sufletului și le împărțea celor care știau să citească, fiind pe deplin convins că le vor citi pe drum și că știutorii de carte le vor citi celor neștiutori. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
grupuri militante, precum AIM. Casa plăsmuită din lumina zorilor este rezultatul închegării în format romanesc a ceea ce a fost inițial o culegere de poezii, apoi o culegere de povestiri, ceea ce și explică textura de patchwork quilt (plapumă pestriță, făcută din petice, tipic americană) a romanului, o urzeală narativă complicată, închegată în jurul unui prolog și a patru secțiuni principale, cu mai mulți focalizatori, pe lângă perspectiva oferită de personajul principal. Protagonistul este Abel, amerindian Pueblo din New Mexico. În prolog, protagonistul aleargă într-
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
privește o dată, Calculatorul mărturisește, Întâlnirea, Concurs, Rămân cu tine, Secvențe (1982) ; Faleze de nisip, Buletin de București, La capătul liniei, Întunericul alb, Pe malul stâng al Dunării albastre, Singur de cart, Dragostea și revoluția (1983) ; Miezul fierbinte al pâinii, Un petic de cer, Secretul lui Bachus, Imposibila iubire, Să mori rănit din dragoste de viață, Scopul și mijloacele, Emisia continuă, Dreptate în lanțuri, Glissando, O lumină la etajul zece, Amurgul fân‑ tânilor, Acordați circumstanțe atenuante ?, Raliul, Sezonul pescărușilor (1984) ; Acasă, Mireasma
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
locuri unde se trăiește cu adevărat. Aflăm asta din Cine mă strigă ?, Mijlocaș la des‑ chidere, Punct... și de la capăt, Zbor planat, Probleme personale, Ana și „hoțul”, Destine romantice, La capătul liniei, Escapada, Singur de cart, Dragostea și revoluția, Un petic de cer, Imposibila iubire, Scopul și mijloacele, Salutări de la Agigea, O lumină la etajul zece, Acordați circumstanțe atenuante ?, Raliul, Râdeți ca‑n viață, Declarație de dra‑ goste, Pas în doi, Clipa de răgaz, Anotimpul iubirii, Cale liberă, Vulcanul stins, Vacanța
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
245 Un comisar acuză (1974) 191, 193, 196 Un film cu o fată fermecătoare (1967) 111, 114, 116, 128, 164, 166, 173, 195, 235, 260, 267 Un oaspete la cină (1986) 234, 245 Un om în loden (1979) 192 Un petic de cer (1984) 234, 243 Un surâs în plină vară (1963) 111-112, 146-147 Un zâmbet pentru mai târziu (1974) 192, 196 V Vacanța cea mare (1988) 244 Vacanță la mare (1962) 116 Vacanță tragică (1979) 192 Valea păpușilor (Valley of
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
măsură a fost dezvoltată de Erwin Neher și Bert Sackman la mijlocul anilor 1970. Pentru metoda de cercetare “patch-clamp” acești cercetători au primit premiul Nobel pentru medicină în anul 1991. Prin această metodă se poate izola electric o parte infimă (patch=petic) din membrana celulară aplicând pe suprafața externă a unei celule o micropipetă de sticlă (patch electrod) cu diametrul vârfului de aproximativ 1µm (pentru a avea o imagine a scalei trebuie să ne gândim că însăși celula are un diametru de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Viața omului e ca o frunză-n vânt, Zbuciumată și pasageră pe pământ. Un lucru însă, trebuie să-l ținem minte: Cu bune și cu rele, viața merge înainte. Teii de la fereastră Privesc pe geamul de la dormitor și văd un petic de cer mohorât, de culoare bacoviană, spre care își îndreaptă ramurile dezgolite teii ce-mi străjuiesc fereastra. Îmi sunt dragi acești copaci, sădiți imediat după ce mi-am ocupat părticica mea din blocul turn în care viețuiesc de aproape 40 de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
se pierdeau printre rândurile de vie în căutarea butucilor cu poamă văratică, se cățărau în pomii cu fructele date în pârg, bucurându-se cu toată ființa de lărgime, de libertate, de alergare. Trăind sentimentul că mă aflu într-un autentic petic de paradis pământean, dialogul cu primitoarele gazde se învârtea în jurul problemelor complexe ale vieții, apropiindu-se tot mai des de adevărul zicalei că omul sfințește locul. „Când am cumpărat acest teren - își amintește amicul meu - era inundat de bălării, de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
tristă a vieții sociale din Basarabia, se conturează o nouă familie, prin căsătoria lui Iorgu Răutu, descendent din vechea boierime moldovenească, cu Smaragda Theodorovna, fiica boiernașului Toader Cacioni, bucuros să-și mărite fata pentru a nu și pierde și ultimul petic de moșie sub presiunea creditorilor. Dincolo de diferența de vîrstă dintre cei doi, nu lipsită de importanță, căsătoria aceasta Însemna reuniunea dintre un boier crescut și trăit În condițiuni caracteristice pentru toată boierimea moldovenească a Basarabiei din prima jumătate a veacului
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Trusa medicală este obligatorie și trebuie să conțină un minim necesar acordării primului ajutor. Trusa de scule face parte din echipamentul comun dar este mai bine ca fiecare membru să aibă asupra lui cameră de rezervă, pompă, un set de petice și lipici, cabluri de schimbător și de frână de rezervă. Un lanț de rezervă, spițe și șuruburi de diferite tipuri, un spray lubrifiant, vaselină și alte piese se vor lua pentru toată echipa. Cel care transportă sculele va rămâne ultimul
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
pleca nepregătit o pană în vârful muntelui se poate repara repede și ușor dacă ai cu ce, dar dacă nu ai cu ce ... ea poate fi o piedică serioasă în calea de întoarcere. Ai nevoie doar de un set de petice, leviere mici (din plastic sau metal), set imbusuri toate intră într-o borsetă mică sau într-o geantă de șa. 20. Ochelarii de soare sunt și ei necesari și chiar e indicat să aveți din cei speciali pentru bicicletă care
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]