52,877 matches
-
cu mîinile aerul din fața ei... mama e un deal - mi-am făcut casa pe ea.... pereții se prăbușesc în gol, tavanul dispare: un stol de bărbați cu aripi negre urcă la cer... stau pe un peron singură... cad de pe o piatră acoperită cu mușchi verzui și ud în valuri furioase... mama îmi ține capul pe brațe; în loc de ochi, am două pietre lichide... merg singură pe un drum cu praf gros albit de soare... constant-constant-constant... repede... dacă... dacă aș putea.... sus... GATAAA
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
tavanul dispare: un stol de bărbați cu aripi negre urcă la cer... stau pe un peron singură... cad de pe o piatră acoperită cu mușchi verzui și ud în valuri furioase... mama îmi ține capul pe brațe; în loc de ochi, am două pietre lichide... merg singură pe un drum cu praf gros albit de soare... constant-constant-constant... repede... dacă... dacă aș putea.... sus... GATAAA! Îmi așez perna pe ceafă, mă înfășor în așternut ca o boabă în teaca ei vegetală, strîns, strîns. Monstrul meu
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
toate privințele impresia din ziua precedentă. Hotelul se afla pe Calea Victoriei, care taie orașul, cu cotituri ciudate, de la nord la sud și e artera principală pentru circulație. Era foarte bine pavată și deosebit de curată. Casele, care erau, în majoritate, din piatră deschisă la culoare, aveau un aer elegant, specific. Multele stiluri folosite se armonizau cu fizionomia neliniștită și variată a străzii. Era, aici, plin de magazine cu vitrinele arătoase și cu lucruri de preț; peste tot era exhibat, ostentativ, un lux
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
o să se-ntîmple cu nimburile. - N-o să pățească nimic. Rămîn. În curînd vor defila crini, vor gînguri porumbițe albe, în curînd te vor sugruma chiar ele, aureolele. Fereastră romană Pentru Marian Papahagi Mă uit la fereastra romană întredeschisă, la dreptunghiul de piatră prin care, prietene, va fi ieșit sufletul tău. E ianuarie, ca atunci, - și pinii și laurii Villei Borghese, la fel sînt de verzi, ca atunci. În zadar caut însă urmele de cenușă-ale orei în care, făcînd o confuzie, nu știu ce sudic
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
acum. Pe acolo îți va fi zburat sufletul. Dar să aibă oare, sufletul, ca să iasă, nevoie de geometrie? Poate, vai, că nu are. Ca Demostene Nu-i a bine, o, nu, bătrîn nenorocit, vai de tine, ca un Demostene, cu piatra uitată-n gură, ai ajuns, iată, să scuipi nisip și sînge. Și vîntul, zburdalnicul și neînțeleptul, începînd să vorbească, de la o vreme, numai în aforisme. Ce de marmură, ce de ceramică, ce de bronz! Și ochii tăi căutîndu-l cu disperare
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
zi nu mai aveau timp. Oare ce-i trebuise, în ajunul despărțirii, să se îmbete cu primarul și cu ceilalți? Învățătorul adormise dintr-odată. Somnul îl înghițise etanș, ca pe un sinucigaș care, hotărît să moară, își leagă de gît piatra grea și sare în apă. Dar nu apucase să se odihnească mai mult de două ore. Soția îl scuturase miloasă de umăr. Între timp ea și pusese totul la cale: ranița, valiza. Zorii o găseau parcă schimbată, își și descoperise
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
poemului ca un ciorchine de excrescențe pe obrazul leprosului * de pămînt mă sprijin și lovesc în el ca-ntr-un sac de box și pămîntului îi curge beznă din nas și din ochi ca unui tîlhar împușcat cu alice de piatră în obrazul mătăhălos
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
-ne, Timpule, cum înoți tu. Baton Rouge 5 ianuarie 2002 La 48 de ani în Ierusalim Mustața mea e tot ce a mai rămas din Stalin. La mormîntul lui Iisus miracolele ne înconjoară Și sora Rodica le știe pe toate. Piatra Golgotei a crăpat sub noi. Sîngele Crucificatului spală țeasta lui Adam. De Paști luminările credincioșilor se aprind din Lumină. Lumina se înalță înainte să izbucnească în flăcări. În acea înălțare bolnavii se vindecă. Nimeni nu plînge, în afara icoanelor din care
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
din Lumină. Lumina se înalță înainte să izbucnească în flăcări. În acea înălțare bolnavii se vindecă. Nimeni nu plînge, în afara icoanelor din care curge smirnă Și mai ales din Maica Domnului ale cărei amintiri dureroase umplu Ierusalimul de bocete femeiești. Pietrele se sfarmă la nesfîrșit cînd tatăl și fiul sînt loviți. Și Zidul Plîngerii ne primește și ne aruncă înapoi în ploaie. Ne rezemăm de el capetele ude Și de toate hîrtiile cu rugăciuni înfipte în pietrele lui. Un tînăr rabin
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
Ierusalimul de bocete femeiești. Pietrele se sfarmă la nesfîrșit cînd tatăl și fiul sînt loviți. Și Zidul Plîngerii ne primește și ne aruncă înapoi în ploaie. Ne rezemăm de el capetele ude Și de toate hîrtiile cu rugăciuni înfipte în pietrele lui. Un tînăr rabin citește o rugă de sănătate. Îi dau douăzeci de shekeli. Dincolo de zid, pe dealul stîncos, o masă compactă înveșmîntată-n negru așteaptă răbdătoare să-l primească pe Messiah. Un măgar încărcat cu canistre de benzină coboară pe
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
palide ale stalinismului. Și în acest timp avansat al computerelor evreii îl așteaptă pe Messiah și creștinii sînt pregătiți pentru sfîrșitul lumii și a Două Coborîre și scriitorii deplîng sfîrșitul cărții și Manuscrisele de la Marea Moartă vorbesc despre lucruri rotunde, Piatra insuliță a Torei în Muzeul Israel, un cotor de măr în miezul nesiguranței evreiești. Bazarul duduie de condimente și casete audio. Muezinul cheamă din turn. Bătaia clopotului e sunetul cuielor înfipte în Mîntuitorul nostru. Mulțumesc, soră Rodica. Și mai știi
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
nostru. Mulțumesc, soră Rodica. Și mai știi tu ceva, Paradisul a fost închis oamenilor pînă la Înălțarea lui Cristos, apoi s-a deschis și acum femei și bărbați toți pot ajunge acolo dacă fac ce e bine, sînt credincioși, sărută pietrele, cumpără ulei sfînt, își ung rănile și se roagă pentru toleranță în timp ce soldații continuă să treacă cu voci copilăroase și mitraliere groase. Cum ne vin lacrimile Îmi vine să plîng de fiecare dată cînd o aud pe Marianne Faithfull cîntînd
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
studiu de sinteză în istoriografia eminesciană" (ECR p. 7), cel de-al doilea, preocuparea pentru schimbul ideilor între eminescologi pe diferite etape ale receptării, corelată cu nevoia de ordonare a materialului atât de amplu și neomogen adunat în "problema Eminescu". Piatră de încercare și material de exersare a criticii, poezia eminesciană a dat prilejul celor două curente "să-și precizeze idealul și metodele de cercetare" (PE, p. 4), să provoace chiar critica românească să iasă din canon spre o deschidere către
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
de a nu spune, de a folosi cuvintele și necuvintele, de a se plasa la interfața dintre scris și nescris. Astfel, în iulie 1986, ea notează: "îmi dau seama că acest jurnal, în fond, nu este un jurnal. Mai degrabă pietre mici scoase din sursele energiei cotidiene pentru a construi, în aer, o piramidă imensă împreună cu ce n-am scris. Revelația unui spațiu de energie interioară trăind și în exterior, sau mai degrabă sugerînd ceea ce n-a putut fi exprimat... Foarte
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
să înjur urât, fiindcă mi se mai întâmplase să sune copii la ușă și să fugă. Copii, vlăjgani... Și deschid. Eroare? Punerea mâinii lui Dumnezeu pe capul meu semichel și semănând cu o pară mălăiață căzută pe-o lespede de piatră? Scenariu regizat de vreun pui de Scaraoschi? Nem tudom, vorba românului din Harghita. În sfârșit, Dumnezeu știe, că fără știrea și aprobarea lui nici Anticrist nu-și bagă codoiul, degeaba zic unii că legislația noastră seamănă cu stufoșenia cozii lui
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
raccourci ale unui spirit inteligent, subtil și ironic, "voltairian" după cum îi plăcea să se considere și să fie considerat. Inserat biografic în generația criticilor postlovinescieni, alături de G. Călinescu, Perpessicius, Vl. Streinu și P. Constantinescu, Șerban Cioculescu își fixează dintru început piatra de hotar în eristică. De pe această poziție, ca "brav" al controversei, va agăța în harponul maliției juvenile nume ilustre, de la bunul său profesor M. Dragomirescu pînă la mult încercatul în polemici N. Iorga, care nu întîrzie să reacționeze printr-un
Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14794_a_16119]
-
un critic abil ". Dar "ultimul cronicar muntean" nu se simte cîtuși de puțin dezlegat, ci mai curînd des legat de poetul ce-l delectează pînă și prin definițiile sale rebusistice, care nu pot fi decît unele de ordin metaforic. Pentru piatra numită "opal", găsim o perifrastică figură poetică: "a căzut în inel un strop de iaurt din ciutura lunii". Fascinația pentru cuvîntul insolit, echivoc dar bine plasat în revărsarea vorbirii libere datează de timpuriu, regăsindu-se chiar în primele lui impresii
Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14794_a_16119]
-
și ispite către așteptarea visătoarelor fecioare Umbra prin tăceri a trecut prin tăceri o umbră pârdalnică de s'au înlăcrimat florile și văzduhul e prins în rana păcatului dintâi? nimeni nu deslușește mișcările răului întrebători fără dezlegare suntem stane de piatră sub desimea grea a norilor ce ne despart de lumini tăinuite
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
-o, cum a făcut Oana cu o mamușcă accesorizată cu prea multe sacoșe, care se chinuia să prindă tramvaiul și care decoda sufletele din jurul ei ca potențiale obstacole: „Iertați-mă, pot să vă ajut cu ceva?”. Dacă rămâne stană de piatră, cu ochii umezi, cum a făcut mamușca, s-a întâmplat un miracol. Dacă trage aer în piept, e doar descumpănită. Fugi cât te țin picioarele. Baloanele se gonflează la loc cât ai zice „Fâs!”. Deschide ochii. Cărămidă cu cărămidă, dă
Baloane de săpun by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82359_a_83684]
-
se citea “atâta jale”, vorba poetului ardelean, încât mi-a fost limpede că mă aflu în fața unui monument al suferinței omenești, în toată simplitatea și grozăvia ei. Am privit descumpănit singurătatea celor două figuri de bronz în sala mare de piatră. Lumina intra în încăpere printr-un oculus tăiat în tavan chiar deasupra lor. Mi-am imaginat că în zilele cu soare, razele de lumină le îmblânzesc singurătatea și o fac, poate, mai suportabilă. Dar în ziua cu pricina era o
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
noi este „păzitorul fratelui său”. așa cum insistă cei care nu văd lucrurile decât în alb și negru. Iisus Hristos nu a încuviințat prostituția atunci când i-a pus pe gânduri pe acuzatorii Mariei Magdalena („Cine este fără de păcat să arunce primul piatră!”), nici Papă Francisc nu a dat undă verde homosexualității atunci când s-a întrebat retoric „Cine sunt eu ca să judec?”. Dar și Unul și celălalt s-au interpus între prigonitori și prigoniți și le-au adus aminte primilor că datoria fundamentală
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
smulgi ceea ce ai sădit; vreme este să ucizi și vreme să tămăduești; vreme este să dărâmi și vreme să zidești; vreme este să plângi și vreme să râzi; vreme este să jelești și vreme să dănțuești; vreme este să arunci pietre și vreme să le strângi; vreme este să îmbrățișezi și vreme este să fugi de îmbrățișări; vreme este să agonisești și vreme să prăpădești; vreme este să păstrezi și vreme să arunci; vreme este să rupi și vreme să cosi
Toate la timpul lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82360_a_83685]
-
nu mai au nici o limită. Foarte inspirat se încheie acest articol cu un citat din Eclesiast. Fără a fi un creștin devotat (în sensul ortodox al cuvântului), unul dintre pasajele mele preferate din Biblie este Ecleziastul capitolul 3.5: “Aruncarea pietrelor își are vremea ei, si strângerea pietrelor își are vremea ei”. De multe ori fac apel în minte la acest citat biblic pentru a înțelege conflictul între generații (odată ajuns la vârsta mijlocie, sunt permanent între cei mai tineri decât
Toate la timpul lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82360_a_83685]
-
se încheie acest articol cu un citat din Eclesiast. Fără a fi un creștin devotat (în sensul ortodox al cuvântului), unul dintre pasajele mele preferate din Biblie este Ecleziastul capitolul 3.5: “Aruncarea pietrelor își are vremea ei, si strângerea pietrelor își are vremea ei”. De multe ori fac apel în minte la acest citat biblic pentru a înțelege conflictul între generații (odată ajuns la vârsta mijlocie, sunt permanent între cei mai tineri decât mine și cei mai bătrâni).
Toate la timpul lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82360_a_83685]
-
astea, aș strigă “Prezent!” fără să mă gândesc de două ori. Nu pot să vă spun ce dor mi-e să dau o tură prin Carpați. Organizează un traseu, să mergem mai mulți Bucegi, Făgăraș, Retezat, Metaliferi, Rodnei, Ceahlău și Piatră Craiului sunt cei 7 munți. Înțeleg că se organizează un circuit pe cei 7 munți. Dar în România există mult mai mulți munți minunați, cum ar fi Munții Apuseni sau Parâng, ciucaș, etc. Ar trebui promovat turismul la munte în
Șapte munți by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82406_a_83731]