18,182 matches
-
vreau să-l întreb ceva, mă răzgîndesc, îl salut doar cu o simpatie prefăcuta... Aș fi vrut să-i spun să încerce și în poezie, titlul...într-un copac îl găsisem mai reușit. Pictorii amatori mă inhiba totdeauna. Poeții, nu. Pictorii, da. Pentru că pictură, o știu bine de la prietenul Alin Gheorghiu, cere multă rigoare și multă muncă. Deși, care alt lucru, - onest făcut, în orice meserie, - nu cere aceleași calități?...
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
și Veronica Micle, în unică dragoste a poetului. Și nu-i așa. La Viena avusese relații amoroase cu o Mîli, despre care aflăm și dintr-un manuscris eminescian. Mai tîrziu, la București, era înamorat de o Cleopatra Poenaru, fiica a pictorului Lecca. I-a închinat și vestitele versuri de reproș: Pe lînga plopii fără soț/ Adesea am trecut/ Mă cunoșteau vecinii toți/ Tu nu m-ai cunoscut". Și au mai fost și alte femei plăcute inimii sale. Pe Veronica Micle a
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
și particularități, au constituit terenul ferm pe care s-a așezat aproape un secol și jumătate, intervalul 1800 - 1940, de pictură belgiană și românească. Expuși alături, în cadrul aceleiași perioade istorice, a aceleiași teme și, pe cît posibil, al aceluiași subiect, pictorii români și belgieni au fost oarecum constrînși să se autodefinescă, să se definească prin vecinătăți și, mai mult decît atît, să circumscrie, prin extrapolări cărora nu au cum să li se sustragă, un anumit spirit pe care, mai mult sau
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
cu atat mai mult cu cât cronologiilor sale suprapuse li se adaugă o înălțime neobișnuită și o deformare a mâinii drepte. Infirmitatea fizică (extinsă și asupra altor personaje, ca, de pildă, asupra tatălui său a lui Vasco da Gamă, un pictor aciuit pe lângă casa lor) sugerează că în Bombay corpul fizic se destramă, își pierde normalitatea, se deconstruieste. Același lucru este valabil și pentru naționalitatea lui Moraes, resimțită că o naționalitate infirmă, incompletă, dureroasă. Născut dintr-un tata evreu și o
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
timpuri din care-mi amintesc cîte un nume de față și gustul îngrozitor de sărat al heringilor de la cantină studențeasca din Piață Buzești. Bunicul meu dinspre tata, constănțean, a fost timp de patruzeci de ani dirijorul corului catedralei. Era prieten cu pictorul Marius Bunescu și cu Zambaccian care cîntă la vioară. Făceau muzică de camera de dou\ ori pe s\pt\min\, bunica mea la pian, și alți doi la viol\ și violoncel. În 1912, înființase, la Constantă, revista literar\ "România Mare
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
cunoscut bine pe sculptorul Anghel și pe Tuculescu, care fusese dat afară din Uniunea Artiștilor Plastici, ca dușman al poporului, bolnav de cancer și devenit muritor de foame. Ion Musceleanu, cu care eram bun prieten, avusese aceeași soartă, ca și pictorul Vânătoru și Valentin Hoeflich, prin decizia lui Perahim, Maxy, Boris Caragea etc. Am stat alături de Anghel în ultima parte a vieții lui, arestat în camera de spital de la Filantropia, cu diagnosticul falsificat (infarct în loc de cancer la ficat), pentru a-l
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
a adăugat recent încă unul: Constantin Piliută. Expoziția să are un statut special în șirul celor deschise pînă acum, atît prin faptul că este una ocazionala, legată de aniversarea celor șaptezeci de ani pe care i-a împlinit, de curînd, pictorul, cît și prin împrejurarea că ea este prima expoziție pe care galeria i-o organizează unuia dintre artiștii cei mai populari, unui artist oficial în sensul neincriminator al cuvîntului, de dinainte de 1990. Fără a fi un sacerdot atletic al cultului
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
nemijlocite ale unui tonus epuizat și ale unei imaginații cromatice și formale care a încetat să creeze și se ocupă exclusiv cu reproducerea și cu un fel de emisie prin stanțare. Indiferent dacă este compoziție, natura statică sau portret, pentru că pictorul rămîne fidel genurilor consacrate, strategia de construcție a imaginii este în permanență aceeași: un fundal neutru, pe o scară previzibilă de alb-gri, realizat în tentă plata, uneori cu cîte un colț serializat prin mici casetoane în relief, pe care se
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
cu substanță brută a culorii. Unui ochi leneș, Piliută îi propune rețete facile și probleme artistice care, în loc să provoace și să stimuleze, flatează narcisiac și fortifica amăgitor. Nu rafinametul și hieratica interiorizata a unei vagi stilistici bizantine, așa cum ar lăsa pictorul să se înțeleagă, operează aici în vreun fel, ci un decorativism explicit și o anecdotica irepresibila de caricaturist reprimat. Chiar și atunci cînd iese din captivitatea alb-griurilor, care stau în bună vecinătate a lui Mărginean și a lui Vasile Celmare
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
fel, ci un decorativism explicit și o anecdotica irepresibila de caricaturist reprimat. Chiar și atunci cînd iese din captivitatea alb-griurilor, care stau în bună vecinătate a lui Mărginean și a lui Vasile Celmare, pentru a adulmeca mireasma unui peisaj înverzit, pictorul nu ajunge prea departe. Se oprește undeva, într-un spațiu tot edulcorat, de unde se vede bine, dar la mare distanță, peisagistica delicată și cu adevarat rafinată a lui Ion Popescu-Negreni. Într-un anumit fel, pictură lui Piliută seamănă suspect de
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
Pavel Șușară ÎN PRECEDENTĂ să expoziție de la Galeriile Etaj 3/4, deschisă în 1992, Gheorghe Ilea apărea că un foarte viguros pictor și atît. Așezat în marea tradiție a picturii ardelenești, în care observația formei se conjuga permanent cu paroxismele cromatice ale unui expresionism nordic și cu o energică dezlănțuire a tusei, el părea să fi optat fără ezitări pentru un spațiu
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
sînt trăirea intensă, dezavuarea subtilităților de recuzita, priză puternică la materie și o anumita violență a expresiei. Faptele n-au evoluat, însă, tocmai atît de previzibil. Și asta pentru că Gheorghe Ilea, cu toată izolarea să, nu este în nici un fel pictorul tradițional, scufundat definitiv în lumea tabloului și, prin consecință, lesne de urmărit, uneori chiar anticipîndu-i mișcările. În absolut, el nici nu este un pictor în sensul comun al cuvîntului, ci doar folosește pictură sau, mai exact, strategiile consacrate ale acesteia
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
de previzibil. Și asta pentru că Gheorghe Ilea, cu toată izolarea să, nu este în nici un fel pictorul tradițional, scufundat definitiv în lumea tabloului și, prin consecință, lesne de urmărit, uneori chiar anticipîndu-i mișcările. În absolut, el nici nu este un pictor în sensul comun al cuvîntului, ci doar folosește pictură sau, mai exact, strategiile consacrate ale acesteia, pentru a se apropia de viață inaparentă a lumii vizibile și a celei imaginare, pentru a se defini pe sine în marea economie a
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
intitulată Finul, chiar dacă nu folosește nemijlocit toate formele de comunicare amintite, stochează, în memoria materială a exponatelor luate în parte, dar și în memoria subtilă a întregului, o impresionantă experiență a limbajelor, a tehnicilor și a meditației artistice pe care pictorul a traversat-o în anii din urmă. Și, în această perspectivă, expoziția are mai degrabă respirația proaspătă a unui act existențial decît înfățișarea severă a unui eveniment cultural. Cele cinci planuri pe care ea se sprijină sînt deopotrivă planuri ale
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
de la moartea sa. Din vacarmul străzii, al protestelor sindicale, al crizelor de guvern și poate chiar din acela al vocilor nostre lăuntrice, nu s-a ridicat nici măcar un singur glas care să semnaleze momentele, cu atît mai mult cu cît pictorul ne-a fost efectiv contemporan pînă mai ieri. Au făcut însă acest lucru, fără prea multă agitație, dar într-un mod mult mai profund și mai autentic, Fundația Culturală Română, Muzeul Național de Artă al României și Muzeul de Artă
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
cu țărani și muncitori se situează, în cea mai mare parte, în perioada tinereții și a maturității, în timp ce compozițiile cu accente expresioniste și cu un apăsat conținut moral sînt mai degrabă interogații ale senectuții.De-a lungul întregii sale vieți, pictorul oscilează însă între contemplația robustă și coborîrea abruptă în istorie, între siguranța, puțin egoistă, a creatorului și revolta ca formă de participare la viața socială. Pînă la urmă, Baba a rezistat presiunii și, poate, chiar tentației, de a coborî prea
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
Franței Père Lachaise și de a se închină la mormântul lui Enescu, aflat aici din 1955, de la dispariția să. Père Lachaise rămâne un emoționant muzeu de monumente funerare vechi, cu valoare istorică. Își dorm aici somnul de veci mari scriitori, pictori și sculptori, muzicieni și politicieni ai Franței sau ai lumii, precum: Balzac, Alfred de Musset, A. Daudet, Oscar Wilde, Proust, Molière și La Fontaine, G. Bizeț, Chopin, Rossini, Charpentier și alții. Cu tristețe și stupoare am constatat că pe harta
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
și poftei irepresibile de a sonda inconștientul și visul, Bogdan Vlădută le-a răspuns cu o imagine terna, aproape monotona, chiar și atunci când pretextul era figurativ. Se putea observa limpede, anca de la primele sale ieșiri an lume, că gestul tânărului pictor era mai liber și se manifestă mult mai firesc an registrul grav, meditativ și interiorizat. Dar această opțiune pentru tonul surd și pentru enunțul discret nu excludea cu totul materia cromatică și substanțialitatea picturii. O anumita voluptate a tusei și
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
consecință unui dialog nemijlocit cu lumea din jur, iar materia și tonul cromatic s-au convertit an semn imponderabil și an urma crepusculara. Cele două categorii de lucrări, identificate astfel an funcție de suport, determină și motivează diferit atitudinea și intervenția pictorului. Pânză, a cărei materialitate este mai puțin fermă și a cărei configurație este fluida și instabilă, determină o intervenție decisă, mai apropiată de picturalitatea consacrată prin practică tradițională. Pastă se așază cu o anumită densitate pe suprafața ei, formele se
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
duce economia de semn plastic până aproape de gradul zero. Lăsat an cea mai mare parte an starea lui brută, cu textura, nervurile și accidentele sale, panoul de lemn este simultan suport și expresie, material inert și depozit de sensuri latențe. Pictorul cade aici subit an beția vidului și an fascinația geometriei. O grafică sumara, ănsotită din când an când de o pată de alb aproape transparent, se așază, ca o simplă ănsemnare pentru stimularea memoriei, pe suprafața suficientă sieși a scândurii
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
al volumului îl constituie cea de a doua secțiune, conținînd incitante pagini eseistice purtînd semnătură unor Arghezi, Călinescu sau Mircea Vulcănescu. Cu totul remarcabil, prin ineditul abordării și suplețea argumentației, se dovedește textul lui Aurel Jiquide, Caragiale văzut de un pictor. Sagacitatea lectorului completează în mod fericit intuițiile artistului: "Opera lui Caragiale cere un corespondent imediat în plastică. [...] Șunt nuvele din Caragiale care se vor pastelate ușor, acuarelate, de asemenea, oameni creionați cu un vîrf ascuțit, alții pe care trebuie să
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
pe eroul sau atît de activ în Casa Nucingen - Bixiou - Jean-Jacques - din care am tradus cîteva scurte fragmente în acest mini-serial. Este una dintre cele mai frapante viziuni ale scenelor de viață tipic pariziene. Reproducem întîi începutul: "Leon de Lora, pictorul nostru peisagist, face parte din una dintre cele mai alese familii Roussillon, spaniolă de origine, si care, dacă se recomandă prin vechimea rasei ei, de o sută de ani trebuie să știm că se află pradă sărăciei proverbiale a nobililor
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
în provincie celor de-acasă, - doi parizieni în halate de-alea de-ale lor și pe care n-ai fi dat doi bani, începură să strige văzîndu-mă pe bulevared: "Uite-l pe Gazonal al tău!..." Interlocutorul era Bixiou, cu care pictorul se înarmase pentru a-l trage în poza pe verișorul sosit din provincie." Prima impresie, încă de la restaurant, a provincialului, este colosală. El va povești acasă, la ai săi, Balzac mutînd scenă, atît de modern: - "Nu te supără, verișorule dragă
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
hi, hi! o s-o capete ei!... mă aranjez eu cu oamenii mei, că sînt vro sută, si le arăta ei cînd o să le puie bîtilii pa spinare!"... * Din vorba în vorbă, după masă bogată, vine vorba despre Paris. Verișorul Leon, pictorul peisagist, aduce laude orașului în care arta lui își găsise un loc al ei meritat: " - Vezi, tu, vere, - i se adresează Leon, - la Paris totul este cu putință, în bine și-n rău, că-i drept, că-i nedrept. Totul
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
a lui Ion Kalinderu, ele fac parte, într-o măsură semnificativă, tot dintr-o colecție de artă - colecția Fundației Anastasia -, reprezintă o perioadă istorică determinată - cea contemporană - și se supun unei viziuni artistice și morale ușor de recunoscut - aceea a pictorului, si nu numai, Sorin Dumitrescu. Numită, cu o motivație teoretică bine țintită, Rudenie și patrimoniu, această expoziție are cîteva caracteristici care o individualizează decis în peisajul expozițiilor curente din România. Mai întîi, o individualizează faptul că ea nu este o
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]