3,087 matches
-
dând impresia că vocea artistului, care se va auzi înceată (gâtuită, ca și cum ar veni de pe altă lume ) și tristă, vine de undeva de foarte de departe. De pretutindeni, din tot universul. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : ( șade pe un scaun în fața unei pietre pipăind-o) Piatră ! (șoptind) Piatră ! Pentru un moment avem impresia că auzim valurile mării lovindu-se de țărm) Să iei piatra și să-i dai forma unei ființe, a păsării, de pildă, este ca și cum ai lua-o de acolo din trecut
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
CONSTANTIN BRÂNCUȘI: O fi așa? Dacă stau să mă gândesc e firesc așa... Ce simț o fi ăla, asta m-ar interesa... DOMNIȘOARA POGANY: (întinzând mâna) Vezi, femeia e născătoare de geniu... CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (întinzând mâna ca și cum ar vrea să pipăie) Îmi aduc aminte de Ioana. De Ioana de la Craiova. Parcă aș vedea-o. Cât am iubit-o, Doamnee... și acum o mai iubesc. Ea a simțit ce destin am eu în lume, și eu m-am dus, am luat-o
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
pe de altă parte ea și fuge din calea lui. (mică pauză) Ioana ta trebuie să fi fost o fată bisericoasă, Costache, de a fugit ea de tine, pentru că la mine s-a întâmplat invers. La mine curiozitatea de a pipăi harul, ce pusese Dumnezeu în tine, și tinderea către el au fost mai mari decât frica... Și eu am venit către tine, am tins către harul tău. Așa cum tu te adăpi din femeie, bei din sufletul ei, aplecat ca o
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
capul oaselor. Transpirația îi curge pe frunte, pe obraji. Face câțiva pași clătinându-se prin atelier) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (pe străzi se aude sirena unei salvări. Sculptorul pare că ascultă) Cred că pot să și lucrez. (pune mâna pe o daltă. Pipăie piatra) Au fost puse în mine mari puteri. Pământul ăla din care am venit a turnat în mine seve și puteri nu glumă. El m-a dat și m-a creat, ca o mamă. Că avea multe în el de
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
măgarul scutierului nostru! Minune, minune, de trei ori minune, răcnea ca un apucat gnomul. Dar care ți-e numele tău domniță, mai întrebă el cuprins parcă de grija cunoașterii intelectuale, în timp ce camarazii săi se uitau nedumeriți la trupul fără păr pipăind-ul pentru a se convinge că este adevărat ce văd. Cum Silvia tăcea, dar nu ca o formă de protest, ci doar pentru că se mai credea încă într-un coșmar din care va ieși prin propria voință, primi un pumn
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
2000. Shinya a petrecut Anul Nou în România, în familia noastră și, l-a adus special pentru a cunoaște și noi una din mâncărurile japoneze tradiționale. Odată cu el a adus un grătar și încă alte ingrediente. Când îl privești și pipăi seamănă cu un săpun. Modul de preparare: Ca să poată fi consumat, altfel n-are gust și-ți poți rupe dinții în el, Shinya l-a fript pe grătar pentru că numai așa se înmoaie devenind moale și elastic apoi l-a
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350827_a_352156]
-
nu era nicăiri... Am întins brațele, nimeni, tăcere. Am întrebat zidul: nici un răspuns! Doar razele reci, ascuțite-n unghere, cu sulița lor m-au străpuns... - Unde ești, Doamne? am urlat la zăbrele. Din lună venea fum de cățui... M-am pipăit... și pe mâinile mele, am găsit urmele cuielor Lui. Referință Bibliografică: Radu Gyr,IIsus în celulă / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 358, Anul I, 24 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate
RADU GYR,IISUS ÎN CELULĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350892_a_352221]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > NOAPTE DE CRĂCIUN Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 363 din 29 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Îți aud mâinile cum pipăie conturul viselor și le așază pe rafturi în stele care încă n-au răsărit. Se aude cum închizi ușa, cari după tine geamantane - cu toate înfrângerile de până acum. Cum te apropii, se scutură ninsorile, diminețile albe de așteptare își
NOAPTE DE CRĂCIUN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350904_a_352233]
-
echinoxiste, fie că sunt, ca să spun așa, independenți), dar aceasta nu e aruncată acum, precum mănușa, unei necercetate, de dinainte, și neînțelesei lumi; nu-i lipsește, dacă vad bine, nici sila de abstracțiuni a acelora, în locul lor dorind deci a pipăi formele concrete, încă în seve ... înfruntarea, dezgustul, de specioase suavități, bățoșenia existând dar, poeta le îmblânzește numai sub ironia buna: Celule ruginind prin memoria brumată/ Ochii, brațele, faptele tale odată/ Colțul alb al gurii zbate un fluture alb/ Colțul stâng
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
fel de fel de trăsnăi. Asta poate pentru că nici eu, nici el nu am avut tinerețe. Cu prilejul acestor vizite, casa mi se transforma în chilie de duhovnic și în loc de pelerinaj. Venea multă lume să-l vadă și să-l „pipăie” pe părintele. Unii o făceau doar din snobism, pentru a se putea lăuda în cercurile lor că l-au văzut și au vorbit „cu popa Calciu”, dar cei mai mulți veneau sfioși, mânați de reale nevoi sufletești. Și părintele avea pentru fiecare
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
DIRECTORUL, TATA, RAȚIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ȘI CONCETĂȚENII Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului DIRECTORUL, TATA, RAȚIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ȘI CONCETĂȚENII Uneori, prin decor se descriu toate personajele. Există și decoruri ambuscadă. Pipăind drepturile omului, nu îți vine să crezi că pot să încapă într-o căsuță modestă, pe Strada Iancu Jianu nr. 838 bis. Te-ai aștepta ca o asemenea instituție să aibă un sediu impunător. Chiar să-l merite. Ei bine
DIRECTORUL, TATA, RAŢIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ŞI CONCETĂŢENII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351184_a_352513]
-
palorile pe piept alunecoase.“ Așadar, în sanctuarl auster al meditației a pătruns dintr-odată aerul ce se deplasează spre miazăzi a întunericului de pământ. Imaginea lacustă îl împresoară pe poet, având impresia că se află în ceruri, fiind dezorientat își pipăie chipul cu mâna. Ochii văd și nu văd văile ce răcoarea împrumută adâncimile. Astfel poetul caută un punct de sprijin în pietrele asemuite cu carcasa alunecoasă a țestoaselor. Am recurs în acest comentariu preliminar la termenii simbolici ai poemului, păstrând
EXPRESIVITATEA POETICĂ CA SISTEM DE IMAGINE ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345566_a_346895]
-
caracteristicile epocii sale contemporane americane: etica protestantă, ecologia cu implicațiile ei genetice și joaca de-a Dumnezeu. Fiind la bază jurnalist, Martin reușește să îmbine toate ingredientele de mai sus într-un tot captivant, ușor de parcurs și plăcut la „pipăit”. Astfel, eroii înfățișați de Martin nu au cum să fie personaje de Dostoievski sau Balzac, ci oameni cu mintea deschisă și întreprinzătoare, produs a ceea ce ideologii moderni numesc „etica protestantă” (creatoare a Occidentului avansat economic și tehnologic), cu o permanentă
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
detaliate răspunsurile date de Monica Popa, fiica poetului Radu Gyr, la întrebările puse de autoare. Pe următoarea pagina, una din poazii se termină cu strofa: Unde ești, Doamne, am urlat la zabrele/ Din luna venea fum de cățui/ M-am pipăit și pe mâinile mele/ Am gasit urmele cuielor Lui. Din poezia Convoiul deținuților, prezentată la pagina 203, op. cît., am extras o strofa: Ține aproape, șirul lung se deșira fără vrere,/ Mușchii nu ne mai ajung, n-are sufletul putere
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
1. prima dimensiune - „intensitatea coloritului”; 2. a doua dimensiune - „acuitatea sunetului instrumentului muzical ce acompaniază senzația”; 3. a treia dimensiune - „ a plumbului”, care e legată de faptul că sentimentele lui Bacovia au volum, sunt asemenea unui basorelief căruia îi poți pipăi rotunjimile”. Altcineva, de la Chișinău, Ivan Pilchin, pune „plumbul” în legătură cu epoca în care apare volumul cu același nume ( 1916, în preziua războiului de întregire): „ ... este spiritul timpului care domină mințile și lasă amprenta asupra destinelor umane. E vorba de epoca de
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
artei. Așa să știi. Împărțim patul. Asta e: una caldă, una rece. Și mai departe nu mă interesează. N-o suspectez, n-o caut în poșetă, ce eu am nevoie de cucuie... De Cucu-ie cum are chelul de tichie... (Își pipăie creștetul capului)... de mărgăritare?... hm, mai știi? (Pendula bate ora exactă. Din colivie iese un cuc strigând: "Cucule, Cucule!") CUCU: Cine mă strigă? Cucul pendulei cu ton de șagă: Cu-cu-le... Cu-cu-lee. Cucu: Care ești mă' ? Se uită în
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
iluzie a corpului că atinge aceasta se repede a fi conștiința pusă să își strige singurătatea în conul unei singure lumini să fie ochiul mai puțin decât lumină mișcarea să se definească mai puțin decat întindere se întreabă un individ pipăindu-și trupul să fiu eu doar atât eu unic și absolut în spațiul fără număr al formei de a fi iar de aș fi cum să fie cerul tot unul tot singur tot definit de atingere ca lucind în interiorul meu
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
unui păienjeniș de lucruriaflate în echilibru precariluzie a corpului că atingeaceasta se repede a fi conștiințapusă să își strige singurătateaîn conul unei singure luminisă fie ochiul mai puțin decât luminămișcarea să se definească mai puțin decat întinderese întreabă un individ pipăindu-și trupulsă fiu eu doar atât eu unic și absolutîn spațiul fără număr al formei de a fiiar de aș fi cum să fie cerultot unultot singurtot definit de atingere ca lucindîn interiorul meupoate că există un sineîn sinele adâncului
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
de fel de trăsnăi. Asta poate poate pentru că nici eu, nici el nu am avut tinerețe. Cu prilejul acestor vizite, casa mi se transforma în chilie de duhovnic și în loc de pelerinaj. Venea multă lume să-l vadă și să-l „pipăie” pe părintele. Unii o făceau doar din snobism, pentru a se putea lăuda în cercurile lor că l-au văzut și au vorbit „cu popa Calciu”, dar cei mai mulți veneau sfioși, mânați de reale nevoi sufletești. Și părintele avea pentru fiecare
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
o verdeață mai intensă decât a ierbii, populate cu o mulțime de păsări micuțe cu penaj multicolor. Fănel l-a privit cu mirare și s-a minunat. S-a apropiat de el pentru a-i atinge trunchiul gros. L-a pipăit. Era real. Simțea în palme coaja tare, scorțoasă și, în același timp, catifelată. Deosebit de catifelată și caldă. A lăsat capul pe spate și a privit bradul de jos către vârf. S-a înfiorat. Copacul părea a se înălța fără de sfârșit
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
la soare vag alb ăstrită-ntre picioare culori și umbre - asta-i tot: covor de șoapte peste boț MESTECENI BL ÎNZI În codrul de mesteceni eu mi-am găsit tăcerea Care imi spală mintea de gînduri și idei Mesteceni blînzi la pipăit că mierea Voi mi-ați redat iubirea și doar firea Mă mai oprește să nu pot să fiu Și eu ca voi, umbrind duioși pămîntul Și ascultînd smerit cum bate vîntul Să-ncărunțesc că voi într-un tîrziu Omagiul nebuniei
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
în: Ediția nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Un labirint de nuanțe pe sub ploaie Prin care îmi pătrunde ochiul nins. La poarta soarelui , credință și bătaie De clopot, vântul verde a aprins... Și nu mai vreau să pipăi pământean Distanța dintre ceruri , dezolanțe. Eu, bietul om, îndatorat mirean La poarta închisorii de creanțe A creditorului deținător de respirații Pe care mi le cere insistent. Când am făcut atâtea contestații! La inspirație , am fost absent. Eu, doar expir din
LABIRINTUL VIEŢII, LABIRINTUL MINCIUNII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356026_a_357355]
-
ori, ba nu!, că nici nu mai știa ce cuvinte vor fi fost mai potrivite pentru un răspuns sau măcar dacă trebuia să-i și răspundă sau el doar se juca de-a bărbatul și muierea cînd începea s-o pipăie și căuta un loc mai neted, ca să nu-l facă să aștepte și nici ei nu-i plăcea s-o lungească cînd i se înfierbînta sîngele de dorință ... și se părea că după o țigară bună ce altceva și-ar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
Și pe drum le-a venit ideea primului șlagăr, pe care l-au cîntat la întoarcere, pentru că aveau deja coardele vocale lustruite de cîteva halbe de bere, cu care le făcuse cinste un individ aproape dubios, pentru că nici nu le pipăise, nici nu le făcuse avansuri și nici măcar nu răspunsese la semnalele lor discrete și la naivitatea cu care l-au întrebat, la plecare: Precis nu vrei ceva-n tufiș?! Și așa s-au născut acele șlagăre nemuritoare: Fetele vor în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
la ureche cu lux de amănunte toate calitățile șefei ei. Era vag nervoasă, pentru că Daniel nu reacționa. Nici măcar n-o invitase și el la dans pe Adelina, iar ea se excitase deja. Ce nerușinat! Chiar așa, nici o reacție ... Și îl pipăise, ca în transă, ca să se convingă de efectul descrierilor ei anatomice asupra taurului. Daniel s-a smucit ușor, apoi a tras-o mai aproape pe mititica de Gabriela, de parcă ar fi vrut s-o strivească, și, întărîtat, și-a înfipt
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]