1,380 matches
-
pe picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare țesătoriei, lada de zestre, culișerul de făcut mămăligă, covățica sau chersânul pentru ținut făina, sărărița, scafa pentru pisat usturoiul, lingurile din lemn de paltin sau de plop, polonicul, iar în tindă drugul cu care se asigura ușa închisă și toiagul din lemn de carpen sau de corn. Pentru cei mai înstăriți, dacă aveau beci(zemnic) în el erau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
țăranului hudeștean, a animalelor și păsărilor de pe lângă casă. Se consuma numai tradiționala mămăligă. Când eram copil am avut ocazia să cunosc o familie de țărani bătrâni din Vatra care se pregăteau de masă. Bărbatul mesteca de zor mămăliga, iar femeia pisa niște mujdei de usturoi într-o scafă de lemn în care a adăugat puțină apă și un pic de ulei și s-au așezat la masă la care m-au invitat și pe mine. Erau bătrâni de peste 80 de ani
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
idoli, fragmente de arme vechi, fusciole, greutăți de pescuit, figurine zoomorfe, etc. La secția de etnografie se găseau obiecte din lemn ca: păcornița, putineiul de ales unt, șeaua de lemn pentru călărie, polonice de stână, cofe de lemn, scăcițe pentru pisat usturoiul, chersâne, fuse și furci de tors, icoane vechi pictate pe lemn, o cămașă femeiască înflorată cu fluturași, o cămașă bărbătească cu gulerul de mărgele și flori la betițe, brâul ciobănesc cu nasturi galbeni, ouă închistrite, prosoape de tort cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la fiert, timp de una până la două ore, apoi punem găina în tavă cu ulei peste care turnăm un sos cu usturoi și roșii făcut din mujdei - usturoi, suc de roșii, sare, piper și un pahar de vin. Usturoiul se pisează și se amestecă cu sucul de roșii, sarea, piperul și vinul. Se pune găina la copt, și din când în când, o udăm cu acest sos. GÂSCĂ UMPLUTĂ CU CASTANE O gâscă, 10-15 castane, 100 g unt, o ceapă, o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
500 g margarină. Se umplu foile, după care se presează bine, iar la final se dau la rece. CREMA PENTRU FOI DE NAPOLITANA (5) O cană de zahăr ars caramel se răstoarnă pe marmură și se răcește. După aceea, se pisează și se amestecă cu 300 g unt frecat spumă, iar la final, se umplu foile. CREME PENTRU PRĂJITURI Crema pariziană - 5 ouă se bat spumă, apoi, separat, se face un sirop dintr-o cană de zahăr și jumătate de cană
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ho fatto a posto. È soltanto una prova... — Cu el ați făcut și La vida breve, la RAI Torino, cu Angeles Gulin și cu Rafael Frühbeck de Burgos. — Si, dar am făcut-o și scenic, mult mai târziu, la Lucca, Pisa și Livorno, pentru redeschiderea Teatrului Goldoni. Atunci m-am întâlnit și cu doamna Lucia Stănescu. Nu am cântat niciodată împreună, dar o am în minte în Aida. Era superbă! — Tot din generația trecută: James King. — Când m-am dus la
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Mar silia, Arlesiana la Montpellier, Sora Angelica la Bilbao și Lisa bona, Cariera unui Libertin la Metz și Avignon, Falstaff la Hamburg, Evgheni Oneghin la Barcelona, Boris Godunov la Roma, Mireille la Toulon, Cavalleria Rusticana la Sevilla, Li vorno, Lucca, Pisa, Roma, Madrid, Florența și Marsilia, Povestirile lui Hoffmann la Orange și Paris, Medium la Sevilla, Berenice, de Alberic Magnard, la Marsilia, Andrea Chénier la Sevilla, Bilbao și Barcelona, Cirano, de Marco Tutino, la Metz, Dama de pică la Barcelona și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Paris, Medium la Sevilla, Berenice, de Alberic Magnard, la Marsilia, Andrea Chénier la Sevilla, Bilbao și Barcelona, Cirano, de Marco Tutino, la Metz, Dama de pică la Barcelona și Madrid, Vanessa la Strasbourg și Mulhouse, La Vida Breve la Livorno, Pisa și Lucca, Jenufa la Barcelona și Monte Carlo, Dialogurile Car melitelor la Vichy, Massy, Avignon, Saint Germain en Laye, Saint Quentin, Royau mont și Oviedo, Affaire étrangère, de Va lentin Villenave, la Montpellier și, cel mai recent debut, Nausicaa, de
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ca o coroană de argint, i-a înnobilat figura. Mă desfătam mai ales când o însoțeam la modistă, iar dacă în plimbările sau drumurile mele prin oraș remarcam pălării ce socoteam că i-ar fi venit bine, îi atrăgeam atenția, pisând-o până când mergea cu mine să vadă ea însăși și să încerce. Mai târziu, în Germania, deprins cu vitrinele și pălăriile din tablourile expresioniștilor de la Der blaue Reiter și Die Brücke, mi-a revenit adeseori în minte această preocupare. Cum
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
472; 493; 509-517 Parisien (bazinul), 320 Pavia (Italia), 95; 182; 183; 459 Périgueux (Dordogne), 62; 73 Peru, 224 Phoceea (sit antic) (Turcia), 21 Picardia, 26; 111; 151; 162; 175; 287 Pirinei, 33; 43; 50; 85; 95; 116; 148; 207; 217 Pisa (Italia), 99 Plouvorn (Finistère), 18 Poissy (Yvelines), 185 Poitiers (Vienne), 28; 50; 61; 62; 68; 69; 74; 77; 79; 86; 90; 93; 95; 108; 148; 150; 153; 202; 215; 452; 457 Poitou, 25; 135; 138; 182; 256 Polonia, 268; 285
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
avea înainte, pe vreme când nu existau antibioticele de astăzi, un copil grav bolnav de amigdalită (gâlci). Foloseau, după priceperea proprie, toate leacurile băbești potrivite: mămăligă fierbinte pusă la gât; turtițe de cartofi copți amestecați cu ulei; cataplasmă de ceapă pisată cu sare, untură, praf de pușcă; dovleac copt și legat la gât; mult hrean și mei. Când toate acestea nu dădeau rezultate, vindecătoarea apela la.. .descântec. Descântec de gâlci Au plecat nouă gâște Ca să pască iarbă, Dar n-au păscut
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
avea înainte, pe vreme când nu existau antibioticele de astăzi, un copil grav bolnav de amigdalită (gâlci). Foloseau, după priceperea proprie, toate leacurile băbești potrivite: mămăligă fierbinte pusă la gât; turtițe de cartofi copți amestecați cu ulei; cataplasmă de ceapă pisată cu sare, untură, praf de pușcă; dovleac copt și legat la gât; mult hrean și mei. Când toate acestea nu dădeau rezultate, vindecătoarea apela la.. .descântec. Descântec de gâlci Au plecat nouă gâște Ca să pască iarbă, Dar n-au păscut
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a s-a �nt�mplat la Ypres (1202-1304) sau la Bruges (secolele al XIII-lea ?i al XIV-lea). e, catedrală, cu decoră?iuni din abunden??, dar cu �mprejurimile mai pu?în degajate, nu apare � cu excep?ia celei din Pisa � că un obiect izolat. Puternic articulat? cu zona �nvecinat?, ea pune �n valoare spa?iile ?i exalteaz?, prin str?lucirea să ?i prin multiplele sale func?îi, aspiră?iile identitare ale oră?ului. Planul oră-?ului medieval pare a nu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
până la Galileo nu s-a ostenit să vadă dacă într-adevăr corpurile de greutăți diferite cad cu viteze diferite. Se spune că Galileo ar fi demonstrat că părerea lui Aristotel era falsă lăsând să cadă greutăți din turnul înclinat din Pisa. Povestea e aproape sigur falsă, în schimb Galileo a făcut ceva asemănător el a lăsat să se rostogolească în jos bile de diferite greutăți pe un plan înclinat neted. Măsurătorile lui Galileo au arătat că viteza fiecărui corp crește în
Caleidoscop by Maria-Magdalena Grivole () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93247]
-
civilizație românească”, ediția a XII -a, ocupând locul al ÎI- lea. · participare la programe internaționale: * Oracle Education Foundation -Think.com ( anul școlar 2007-2008); * Concursul Internațional ” Sigur.info” (anul școlar 2008-2009); * programul Mondial „ Eco Școală”; * „Spring Day Europe ”; * Programul internațional OECD - PISA 2009. · în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: Numele și prenumele: Vangă Minodora Brîndușa Dată și locul nașterii : 23.12.1971 , Pașcani Starea civilă : căsătorită, 1 copil Studii: Facultatea de Informatică
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
civilizație românească”, ediția a XII -a, ocupând locul al ÎI- lea. · participare la programe internaționale: * Oracle Education Foundation -Think.com ( anul școlar 2007-2008); * Concursul Internațional ” Sigur.info” (anul școlar 2008-2009); * programul Mondial „ Eco Școală”; * „Spring Day Europe ”; * Programul internațional OECD - PISA 2009. · în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
din Paris. Începînd din 1394, aceasta sugerează să se recunoască un sinod care, dacă nu ar ajunge la o înțelegere, ar rezolva problema recurgînd la o ultimă soluție. Această idee cîștigă încet-încet teren și un sinod ecumenic se întrunește la Pisa în 1409. Acesta hotărăște să-i destituie pe cei doi papi și să numească un al treilea: arhiepiscopul de Milano, care-și ia numele de Alexandru al V-lea, căruia îi urmează la puțin timp loan al XXIII-lea. Dar
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aproximativ patruzeci de universități. Recucerirea și consolidarea regatelor iberice dă naștere univer sităților din Lisabona, Perpignan, Barcelona și Saragossa. În Europa centrală, universitățile din Praga, Cracovia și Viena sînt mărturie a rivalității dintre cehi, polonezi și nemții austrieci. Cele din Pisa și Florența atestă puterea guvernării municipale în Italia, iar cele din Poitiers și Bordeaux rivalitatea franco-en-gleză. Această proliferare nu este totuși sinonimă nici cu strălucirea, nici cu vitalitatea. Contactele între profesorii diferitelor națiuni se răresc. Universitarii cad sub influența puterii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
asupra sinoadelor, refuză să le aplice. Dacă Iulius al II-lea convoacă sinodul de la Latran (1512), o face doar pentru a le pune bețe în roate lui Ludovic al XII-lea și lui Maximilian, care au convocat un sinod la Pisa. Încheiat în 1517, sinodul nu face decît să-i invite pe cardinali să ducă o viață de preoți și să-și limiteze acumularea de beneficii. În sfîrșit, încercările de reformă ale Bisericilor naționale, făcute de suverani, sfirșesc într-un impas
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
bazele științei moderne începe către 1620. Primii pași sînt făcuți de Johannes Kepler, matematician al împăratului Rudolf. Preluînd observațiile lui Tycho Brahe și corectând ipotezele lui Copernic, el reformulează, între 1609 și 1618, primele legi matematice ale astronomiei. Profesor la Pisa, Galileo Galilei contestă teoria aristotelică a mișcării și transpune în limbaj matematic legile mecanicii. El descoperă legile căderii corpurilor, ale mișcării oscilatorii și ale traiectoriei proiectilelor. Convins de adevărul ipotezelor lui Copernic, pune la punct o lunetă astronomică (1609) care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de lemn. Bat în ușă. Iese o bătrână înaltă și slabă. Mă întreabă dacă sunt "de la primărie". Zic că nu, îmi dă drumul înăuntru. Mă servește cu o cafea. Caută o cutie cu sulfamidă, rămase "de când a avut cistită". Le pisează și le amestecă cu ou fiert. Porcului i-au înțepenit fălcile, i-ar trebui o injecție. Vreau să plătesc cu un cec, bătrâna "n-are încredere în banii de hârtie". Îi ofer ceasul de la mână. Mă dojenește, "pe Gotland oaspeții
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
la fiert, timp de una până la două ore, apoi punem găina în tavă cu ulei peste care turnăm un sos cu usturoi și roșii făcut din mujdei - usturoi, suc de roșii, sare, piper și un pahar de vin. Usturoiul se pisează și se amestecă cu sucul de roșii, sarea, piperul și vinul. Se pune găina la copt, și din când în când, o udăm cu acest sos. GRĂTAR DIN PIEPT DE RAȚĂ CU SIROP DE ARȚAR Pieptul de rață se dă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
dolarul subsemnatei, cu același zîmbet stereotip cerut de relațiile per-manente cu Măria-Sa Clientela. Simțindu-mă deodată mai bogată decît ultima doamnă Rockefeller, mi-am ridicat din gară obișnuitul meu sac de pînză cadrilată și am urcat în trenul de Pisa. În ciuda frigului umed pe care-l purtam în oase, cred că aș fi dormit adînc dacă n-am fi fost zece ființe ostenite într-un compartiment de opt locuri și dacă una dintre aceste ființe n-ar fi ținut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
unui biet animal lipsit de hrană și de aer respirabil. Orele s-au scurs greu și noaptea a fost mai lungă decît alte nopți. Și cred că atunci s-a instalat, undeva, într-un colțișor din mine, începutul de oboseală. Pisa a rămas pentru mine imaginea unei cetăți pline de soare și de pace. Nu pot să spun despre vestitul ei turn decît că, la fața locului, înclinarea pare infinit mai spectaculoasă. Și mai îngrijorătoare. Drumul dintre Pisa și Genova a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
începutul de oboseală. Pisa a rămas pentru mine imaginea unei cetăți pline de soare și de pace. Nu pot să spun despre vestitul ei turn decît că, la fața locului, înclinarea pare infinit mai spectaculoasă. Și mai îngrijorătoare. Drumul dintre Pisa și Genova a fost încîntător datorită peisajului de coastă ce se desfășura în stînga noastră și marcat de un incident cauzat de propria mea zăpăceli. Urcasem, fără să-mi dau seama, într-un rapid și m-am trezit plătindu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]