1,034 matches
-
tradiționale: pridvor închis, tindă și naos unite între ele și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este demolată și marcată numai de o grindă tirant, pe care a stat odată pisania. Iconostasul păstrează icoanele vechi împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
o trăsătură arhaică în arhitectura sacrală de lemn de la noi. Datarea lăcașului, într-un anuar bisericesc de la 1909, din anii 1742-1743 trimit la anul 7251 al erei bizantine. Datarea nu se poate verifica, însă se presupune originea ei într-o pisanie sau însemnare, pierdută între timp. Nu se poate stabili dacă această datare marchează momentul mutării construcției pe actualul amplasament sau o eventuală rectitorire, care i-a adaus un alt doilea hram, așa cum a fost documentat în pragul secolului 19. Iconostasul
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
fiind foarte întinsă, în 1796 s-a construit în centrul satului o altă biserică de lemn cu hramul "Sf. Nicolae". Ea a fost ctitorită de Vasile Badale, Lupașcu Luncan și de comună , fiind înălțată de meșterul Derhet Matei după cum consemnează pisania cu caractere chirilice aflată la parea superioară a ancadramentului ușii de intrare. Textul pisaniei este următorul: ""Luna iunie anul 1796 această biserică o au făcut Derhet Matei"". Odată cu trecerea timpului, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Ea a fost desfăcută
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
de lemn cu hramul "Sf. Nicolae". Ea a fost ctitorită de Vasile Badale, Lupașcu Luncan și de comună , fiind înălțată de meșterul Derhet Matei după cum consemnează pisania cu caractere chirilice aflată la parea superioară a ancadramentului ușii de intrare. Textul pisaniei este următorul: ""Luna iunie anul 1796 această biserică o au făcut Derhet Matei"". Odată cu trecerea timpului, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Ea a fost desfăcută și reconstruită în anul 1937 în cimitirul satului, iar pe locul ei s-a
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Ușa de intrare are pe rama portalului un ancadrament dreptunghiular conținând torsade și romburi de forme și dimensiuni diferite. La parea superioară a ramei se află săpată pisania. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele nordic și alta în cel sudic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are o boltă poligonală, în fâșii curbe, pe care se
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
fost numit exarh și s-a transferat la Cernăuți. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1900 în tehnica tempera de către zugravul Anton Orobic din Suceava. Cu acel prilej, pe peretele nordic al pronaosului s-a pictat următoarea pisanie: ""În timpul Împăratului Francisc Iosif I și a Mitropolitului Arcadie, a parohului Simion Cobilanschi, s-a zugrăvit în anul 1900, biserică zidită din anul 1870-1877, de pictorul Anton Orobic"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfinții
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
și pridvor. Toate trei au semicalote. Pridvorul, zidit cu stâlpi groși, susține turnul mare al bisericii. Inițial pridvorul a fost cu două deschideri laterale, acum zidite din cerințe practice. La intrarea în pronaosul bisericii, pe partea dreaptă se află o pisanie, o inscripție cu anii în care s-a executat pictura bisericii, adică 1815-1818. Biserica este declarată monument istoric și este pictată în frescă de către pictorul Ioan Grecu din Săsăuș și fratele său Alexandru. Pictorii din familia Grecu au împodobit cu
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
care au contribuit la lucrările de modernizare și întreținere din anul 1899: "„Cu ajutorul s[fintei troi]țe [în] anu[l] 1899 în zilele preaosfințitului episcop Gherasim Timuș [s-a repar]at î[n] această sf[ântă] biserică învelită par...”". Din pisanie și aspectul actual reiese că în vremea episcopului de Argeș Gherasim Timuș „Piteșteanul” s-a schimbat învelitoarea de lemn. Tot atunci sau după 1934 au fost probabil decupate și lărgite ferestrele și a fost închis pridvorul. Învelitoarea de lemn a
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
stratul mural actual, ar putea, pe viitor să arunce o nouă lumină asupra acestor chestiuni rămase în suspensie. Ansamblul iconografic, executat în anul 1765, poartă semnătura meșterilor zugravi Ioan din Deva și Nicolae din Pitești; datele au fost transmise de pisania de pe peretele vestic al navei: ”Cu ajutorul Tatălui și cu îndrumarea Fiului și cu purcederea Duhului Sfântu s-a zugrăvit aciastă sfântă biserică în zilele Înnălțatei Chezaro Crăiesii noastre Mariei Therezii și fiind episcop țărăi Ardealului, neunit, Priaosfințitul D.D.Dionisie Novacovici
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
vale paralelă, se păstrează o biserică de lemn interbelică, închinată "Cuvioasei Parascheva"; a fost ridicată în anii 1937-1938, în timpul păstoririi preotului Adrian Botici, pe cheltuiala deputatului hunedorean Constantin Bursan. Lăcașul actual a înlocuit o altă ctitorie din bârne, construită, potrivit pisaniei păstrate pe o bârnă de stejar, la începutul secolului al XVIII-lea: "Cu ajutorul și cu mila Domnului nostru Iisus Hristos s-au făcut această biserică în anul Domnului 1723 și meșterul Mihoc”. De la acel edificiu, omis de toate conscripțiile și
Biserica de lemn din Cernișoara-Florese () [Corola-website/Science/326717_a_328046]
-
poate citi:”(DJM//...RCELL BRITA//...XLV//...ARIA... IXETAVR//)”. În partea vestică a altarului se află un alt fragment cu inscripție: “D.M. LASA .EQST AVR, TSINTA VIX XXXI AVR. AE” În interiorul bisericii există câteva fragmente de reliefuri romane. Biserica nu are pisanie. Pictura veche nu se păstrează, ci doar un mic fragment de pictură în partea de apus a altarului, deasupra proscomidiarului, reprezentând chipul unui sfânt. În 1717, potrivit unei tradiții, biserica a fost distrusă de tătari și “refăcută abia după un
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
Frescele au fost restaurate și curățate în 1912-1915 de un specialist austriac și unul bulgar, precum și în anii 1934 și 1944. Biserica a fost închisă publicului în 1977 pentru a fi conservată și restaurată și a fost redeschisă în 2000. Pisania ctitorilor, scrisă în bulgara medievală în 1259 conține textul:
Biserica Boiana () [Corola-website/Science/326744_a_328073]
-
construit în ultimul deceniu al secolului al XVII-lea, primește un al doilea strat de pictură în prima jumătate a secolului al XIX-lea, realizat de Simion Silaghi și Mihai Borșoș în anul 1829. Acest lucru îl aflăm din textul pisaniei păstrat în naos: „În zilele prea înălțatului împărat Franțiscus I, episcop Ardealului Vasile Moga, protopop Tobie Perian, parohul locului Iosif Morariu, s-au zugrăvit această sfântă biserică cu toată cheltuiala cinstitului popor la anul domnului 1829 prin M. Borșoș și
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
Căraci, Simion Silaghi va picta, la bisericile din Tomnatecul de Jos și Tomnatecul de Sus, două valoroase ansambluri murale. Biserica din Tomnatecul de Jos, reconstruită în deceniul patru al secolului al XIX-lea, va primi în anul 1845 pictura murală. Pisania ce se afla pe latura de sud a altarului avea menționat: „S-au zugrăvit acest sfânt altariu și fruntariu în zilele înălțatului împărat Ferdinand I, episcop al Ardealului de legea răsăriteană Vasile Moga și protopop eparhiei aceștia Iosif Bașa, paroh
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
Iogi de la Cluj, la anul 1845“. La Tomnatecul de Sus, biserica a fost construită în anul 1805, iar în 1807 a primit primul strat de pictură. După patru decenii, în anul 1848, lăcașul de cult a fost din nou pictat. Pisania din altar confirmă acest lucru: „În zilele înălțatului împărat Ferdinand, cinstit episcop de legea răsăriteană Andrei Șaguna, protopopul locului Iosif Bașa, paroh Ioan Draia, cu cheltuiala obștii satului, s-au zugrăvit această sfântă biserică de zugravul Silagescu Simeoan de la Abrud
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
sale"", precum și de o inscripție de pe un ceaslov tipărit în 1874 la Mănăstirea Neamț în care se spune că ""(...) a făcut Biserica Sfântului mare mucenic Gheorghe a Mitropoliei cu toate cele dinlăuntru podoabe ale sale la anul 1761."" Neexistând nicio pisanie, nu se cunoaște cu precizie perioada în care s-a construit această biserică. Bazându-se pe mai multe documente istorice în care se afirmă că acest lăcaș de cult era în construcție, episcopul Nestor Vornicescu, viitorul mitropolit al Olteniei, a
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
Îngeri” din Romanii de Jos, oraș Horezu, județul Vâlcea, datează aproximativ din anul 1700. Lăcașul de cult se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Bisericuța închinată Sfântului Arhanghel Mihail, după cum se vede în fresca așezată deasupra pisaniei, de deasupra ușii de intrare, este cunoscută mai ales sub denumirea de „Biserica Sfinților Îngeri". Această biserică a fost ctitorită de Arhimandritul Ioan, posibil stareț al mănăstirii celei mari, ca biserică pentru robii care munceau pe domeniul mănăstirii. Ctitorul este
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
Genova a cucerit numeroase așezări din Crimeea, unde a fost întemeiată colonia genoveză Caffa. Alianța încheiată cu Imperiul Bizantin restaurat la Constantinopol a condus la creșterea averii și puterii genoveze și simultan la descreșterea comerțului promovat de venețieni și de pisani. Imperiul Bizantin deja acordase Genovei cea mai mare parte a drepturilor pentru un comerț liber pe întreg teritoriul său. În 1282, Pisa a încercat să obțină controlul asupra comerțului și administrației din insula Corsica, atunci când judecătorul de Cinarca, Sinucello, s-
Bătălia de la Meloria (1284) () [Corola-website/Science/324521_a_325850]
-
La stânga erau galerele familiei Doria, cu numele celorlalte patru "companii", Porta, Soziglia, Porta Nuova și Il Borgo. A doua linie, care număra 20 de galere, aflate sub comanda lui Benedetto Zaccaria, era plasată atât de departe în spatele celei dintâi, încât pisanii nu își putea da seama dacă era formată din vase de război sau nu. Pe de altă parte, era destul de aproape pentru a da o lovitură decisivă dacă era nevoie. Pisanii, comandați de Podestà-ul Morosini și locotenenții săi Ugolino della
Bătălia de la Meloria (1284) () [Corola-website/Science/324521_a_325850]
-
era plasată atât de departe în spatele celei dintâi, încât pisanii nu își putea da seama dacă era formată din vase de război sau nu. Pe de altă parte, era destul de aproape pentru a da o lovitură decisivă dacă era nevoie. Pisanii, comandați de Podestà-ul Morosini și locotenenții săi Ugolino della Gherardesca și Andreotto Saraceno, acționau ca un corp comun. Se spune că atunci când arhiepiscopul de Pisa a fost rănit, crucea de argint transportată de însoțitorii săi ar fi căzut și ar
Bătălia de la Meloria (1284) () [Corola-website/Science/324521_a_325850]
-
și Andreotto Saraceno, acționau ca un corp comun. Se spune că atunci când arhiepiscopul de Pisa a fost rănit, crucea de argint transportată de însoțitorii săi ar fi căzut și ar fi fost astfel un semn al lipsei de reverență a pisanilor, care declarau că, atâta vreme cât vântul le este favorabil, nu ar mai fi avut nevoie de ajutorul divin. Flota pisană a înaintat în coloană de marș pentru a ataca prima linie genoveză, luptând potrivit obiceiului medieval de a izbi și a
Bătălia de la Meloria (1284) () [Corola-website/Science/324521_a_325850]
-
important centru, a cărui flotă controla comerțul mediteranean. El și-a extins puterea în urma jefuirii portului Reggio di Calabria din sudul Italiei în anul 1005. Pisa s-a conflict continuu cu sarazinii pentru controlul Mediteranei. În alianță cu Republica Genova, pisanii au întreprins o expediție asupra Sardiniei în 1015-1016, capturând insula de la sarazini în anul 1016, după înfrângerea regelui sarazin Mugahid. Această victorie i-a oferit Pisei supremația în Marea Tireniană. Atunci când pisanii i-au alungat și pe genovezi din Sardinia
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
pentru controlul Mediteranei. În alianță cu Republica Genova, pisanii au întreprins o expediție asupra Sardiniei în 1015-1016, capturând insula de la sarazini în anul 1016, după înfrângerea regelui sarazin Mugahid. Această victorie i-a oferit Pisei supremația în Marea Tireniană. Atunci când pisanii i-au alungat și pe genovezi din Sardinia, un nou motiv de tensiune a izbucnit între cele două republici rivale. Între 1030 și 1035, Pisa a continuat să lupte cu succes împotriva altor orașe rivale din Sicilia și chiar să
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
continuat să lupte cu succes împotriva altor orașe rivale din Sicilia și chiar să cucerească Cartagina în Africa de nord. În 1051-1052, amiralul pisan Jacopo Ciurini a reușit să cucerească insula Corsica, provocând și mai mult dușmănia genovezilor. În 1063, pisanii s-au apropiat de normandul Roger I al Sicliei, care conducea o campanie care va dura peste trei decenii de cucerire a Siciliei, perspectiva fiind un atacul conjugat asupra sarazinilor din Palermo. Roger a respins invitația, fiind angrenat în mai
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
multe dispute. Fără sprijinul unei puternice armate de uscat, atacul pisan asupra Palermo a eșuat. În 1060, Pisa a fost angajată în prima sa bătălie contra Genovei, care s-a încheiat cu o victorie, fapt care a permis consolidarea poziției pisanilor în Mediterana. Papa Grigore al VII-lea a recunoscut în 1077 noile "legi și obiceiuri ale mării" instituite de către pisani, iar împăratul Henric al IV-lea le-a acordat dreptul de a-și numi propriii lor consuli, la sfatul unui
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]