1,180 matches
-
adidași, or, aici se mișcau Încolo și Încoace patru. Poate că văd dublu, Își spuse medicul. Scena părea desprinsă din tablourile lui Bosch. O masă Încărcată cu resturile festinului se deplasa prin cameră, Încălțată ca un om. Nu cumva se pitise vreun mușteriu sub ea și, ca să-l sperie pe Noimann, umbla chircit În patru labe, având o pereche de adidași prinse pe mâini? Sau poate că, În loc de unu, se ascundeau sub masă doi oameni? Sau poate că, din pricina beției, Noimann
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În sat, sfâșiată uneori de lătrat de câine sau de behăitul oilor. Ca, deodată, să răzbată voci, sfredelitoare și năvalnice, cam Îngânate; erau apostolii, cățărați pe câte un butoi, propovăduind desăvârșirea lumii și creația lui Dumnezeu. Așteptându‑i să dispară, pitit la umbra unei colibe, Simon ieșea degrabă după ei, Înainte ca lumea să apuce să se Împrăștie. Atunci se pornea și el să propovăduiască, Înconjurat de alaiul său. Osteniți după Învățătura apostolilor, oamenii se adunau acum anevoie În jurul lui. „Adineauri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Ad-o, Miss". Tânără, ca altădată, coapsa ta în coardă vine: Laba scormone mormântul vreunei cârtițe de soi; După coada retezată dai târcoale, roate pline; Bați prundișul, spinteci unda, intri toată în noroi! Și ce lucruri minunate!... Sălcii, slujnice netoate, Au pitit prin scorburi multe pâini de iască și lipii. Tu te-agăți, întins, pe trunchi, scotocești în sân la toate, Mlădioasă: șoldul fraged încă n-a purtat copii. Zbârnâit de piatră, însă, vâjâia... Nici gând să tacă... Din ce praștie scăpată
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
giudecatu să-i întoarcă Ovanes banii lui Lohan...Dreptu aceea, după giudecată și așezare lor, să aibă a stăpâni Ovanes această casă cu dugheană cu șopron cu totu locul ei”. Ne oprim la colț de uliță și privim la casele pitite pe după garduri și dughenele care își arată fața la uliță...De sub șopronul „șindilit” se aude nechezat de cal, iar fumul din vatra covăliei se înalță vălătucindu-se spre cer...Miros de copită arsă îmi gâdilă nările... După toate semnele, potcovariul are
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Înseamnă că sfinția sa părintele a mai trecut din când în când pe aici din moment ce se comportă ca și cum ar fi de-al casei” - gândesc eu. Când ne vedem dincolo de ușă, tânărul ne îmbie să ne așezăm pe o laiță ce stă pitită în spatele unei mese...Fără nici o vorbă, flăcăul cotrobăie într-un cotlon al încăperii, de unde scoate un ulcior astupat cu un ciocălău...De pe o policioară coboară două ulcele. Ni le așază dinainte și, destupând ulciorul, toarnă cu grijă o licoare rubinie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ascunde în spatele perdelelor rădvanului, părinte? Trebuie să fie vreo boieroaică din suita doamnei lui vodă, pentru că altcineva nu se plimbă pe aici în amiaza mare... Nu ne depărtăm de mănăstirea Barnovschi. Bătrânul îmi arată niște dughene prizărâte. Cele două dughene pitite sub nucul acela de colo au fost ale mănăstirii Dragomirna. Cum au ajuns în stăpânirea mănăstirii nu se prea știe, dar că egumenul Dosoftei le-a schimbat cu Năstase vornicul de târg se vede din zapisul întocmit la 5 februarie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nu se lega de mâini și de picioare cu acest zapis... Știa și a plăti. După cum se vede din însemnarea de pe zapis, a plătit până la 1 august 1783 fără nici o amânare... După câțiva pași, călugărul întinde mâna spre o dugheană pitită sub coroana unui frasin voinic: Știi cumva a cui a fost dugheana asta? Nu bănuiesc. A unui brașovean, pe care pe deasupra îl mai și cheamă „Gheorghi Moldovanu”. Și de unde până unde nu mai este a lui? Ascultă ce spune el
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
țigănos, zâmbește, arătându-și dinții de aur, ridică mereu mâna și zice: "Un moment... imediat". Momentele se târăsc ca niște râme lipicioase murdărind coridorul înecat în pământ. O lume scufundată, cu urechi astupate, cu ferestre înghițite sub pământ. S-a pitit în colțul cel mai întunecos al coridorului și așteaptă să intre toate femeile în cabinet. Ea va fi ultima, desigur ultima. De câte ori iese din cabinet, doctorul aruncă câte o privire spre ea. Nu-i mai e greață, nu-i mai
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
picioarele lui, să mă plimb pe harta trupului său, aș fi vrut să fiu mireasma din săpunul de baie pentru a-i pătrunde în toate celule pielii, aș fi vrut să fiu sunetul din cântecul lui preferat pentru a mă piti în măruntaiele lui... dimineți splendide când florile plesneau de frumusețe și pieptul păsărilor de cântece... (Versuri din volumul de poeme Ioana Maria, ale poetului Geo Bogza, comentat de Max Blecher în Lumea românească, II, 287, 18 martie 1938.) ... îi auzeam
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cu toții și au intrat ca aspirați, s-au închinat la icoane, au urcat în turnul bisericii și au tras clopotele îndelung, unii plângeau, alții arborau steaguri, alții l-au scos pe preot cu de-a sila din altar, acesta se pitise sub masă de frică, au luat și prapurii, ca la înmormântare, au pus preotul să mărșăluiască în fruntea coloanei, acesta se ruga cu sârg și se uita pe unde să scape, în spatele lui veneau armate întregi de oameni, urlau ca
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cel Mare nr.56, tel. 0232/270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria M. Eminescu, str. 14 Decembrie 1989, nr. 1, tel. 0232/264528 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 TIMIȘOARA Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr.
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
nemulțumire și bruscă îngrijorare. Într-o lamentabilă stare de demoralizare, împresurat de hirsuta acalmie a meridianului respectiv, intră în holul hotelului, grăbindu-se să se întoarcă în apartamentul lui, așteptându-l încuiat cu ditamai cheia, pe din afara ușii, unde își pitise maleta-diplomat în care probabil se mai aflau, poate, teancurile de milioane cu care venise în Capitală. Încă înainte de a le verifica, numărându-le pe patul ascuns sub baldachinul somptuos, știa că nu-i lipsește mare lucru din sumă. Căută din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
atunci una-n cap: „Vezi cum faci. Te duci la poarta făbricii la ora 5 dimineață și ori i-o dai, ori vezi ce faci“. Nu m-am arătat în fața lor. Și mama a ieșit dimineața de la fabrică, am stat pitit după niște boscheți. Am văzut că vine tata. Și tata a încercat să dea. Am sărit la el. L-am bătut. După asta n-am avut ce face, peste câteva zile, m-am dus pe un câmp la furat. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ăsta al meu, Pandele Dumitru, s-a dat în primire. Băut. „L-am omorât pe frate-tu, vrei să te omor și pe tine?“ - „Dar cum ai făcut?“ - „Uite-așa. Tovarășul meu nu l-a omorât, m-a ajutat la pitit“. Ăștia s-a dus la poliție, țiganii. Ursari. Se duce la poliție, la circa șaișpe, aicea, la Progresu’. Avea blaturi. Acuma, poliția, dacă ăsta a recunoscut, tot în ziua aia, că a făcut fapta, m-a luat pe mine, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
din băutură... Mama! Tot când venea neamul ei, fetili ei, pitacii mei le dădea lor. Dar nu mă interesa pe mine că dădea la copiii ăia. Găseam coji de ciocolată, coji de la salam, toate națiile găseam ascunse. „Ce dracu’, mă, pitești așa? Mă interesează pe mine ce faci tu?“ Și-a-nceput cu blesteme, cu nenorociri... M-a adus rău de tot, la sapă de lemn... Care au fost principiile dumneavoastră? Să-mi fac o casă, să am banii mei. Mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
simțit bine sau că m-am simțit fericit... Eu știu... Oricum, era o teamă... Deci, o teamă... simțeam în mine. Pentru că murise un om, nu? Dar am zis, asta este. A murit, drum bun și cale bătută! Trebuie să-l pitim. Atât. „Tu te duci pe drumul tău, eu mă duc pe drumul meu.“ Și asta am făcut și nu l-a găsit nimeni până-n ’98. A mai urmat una în ’96, la Cinematograful Feroviar. Fostul cinematograf. Acolo fusesem cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
la om, i l-am arătat, a zis că-mi dă banii a doua zi - aveam încredere, că-i cunoșteam majoritatea din ei - și, când m-am întors, era Nicu, dar nu mai era tot ce furasem. Nu mai era, pitise din ele. Asta nu-mi place. Adică, dacă eu îmi risc pielea cu tine, tu ce faci? Mă prostești, mă furi pe mine? Și l-am rugat de mai multe ori. Dă-mi-le, scoate-le, că mai bine mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
dinainte de a putea fi admis legal în livadă urmărind-o pe Pinky în schimb, măcar de data asta, ca să se asigure că nu se petrecea nimic mai mult decât o banală călătorie în bazar... Din când în când îl zărea pitindu-se, întotdeauna puțin prea târziu, în spatele tufișurilor și trunchiurilor de copaci. Numai că de data aceasta nu era deranjată, deși observase plină de satisfacție că, în mod sigur, tatăl ei se înșelase; bărbații chiar o urmăreau. Când se plimba. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
de fructe de pădure, flori neștiute, dar atrăgătoare și animale prietenoase. Toate acestea înconjurate de apa strălucitoare a mării fără sfârșit. -În acest loc mi-ar plăcea să trăiesc! - izbucni dintrodată fata, cu inima plină de admirație. Mărgica, care se pitea în buzunarul de la bluză, auzind această dorință, făcu minuni și construi în câteva clipe un castel din sticlă, care pornea din apă și se ridica până mai sus de copaci. Prințesa rămase uluită de acea construcție deosebită și împreună cu animalele
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
călcam cu o nemulțumire întinsă în suflet... lacrimi mari, rotunde și curate în urma mea, dar și în fața mea... De atunci clădesc munți de înghețată doar pentru copiii întristați. Piticii acvatici Ce doi scafandri veniți de pe Terra, porniră în explorarea mării. Pitiți după o stâncă mare, își desfătau privirile cu lumea acvatică, care semăna cu viața de pe pământ și totuși era atât de diferită. Ceea ce nu știau, însă, scafandrii, marea era sub teroarea unei regine cu suflet rău, Regina întunericului, care nu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Obona după cel inelar. Ceilalți pitici, patru la număr, au întârziat, tot uitându-se după colegii lor, timpul trecea și era de așteptat apariția Reginei întunericului. Miru s-a urcat la repezeală pe Copacul cu flori galbene și s-a pitit în umbra petalelor, iar Mira a călărit Pana fosforescentă, găsindu-și un loc ferit în puful panei. Dumu a ales Ciuperca de coral, iar Dimi a pătruns în tubul Hexacoralului solitar. Era și timpul că apa se tulburase dintr-o dată
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
-mi bag ghiara între coarnele voastre. Ați uitat pentru ce treabă am venit aici? (Îi desparte. Cei doi își fac semne de amenințare) Al treilea: Muțachi Șmecherosu'. (liniște) Muțachi, unde ești, jigodie? Măi năpârlitule, unde te-ascunzi, n-auzi? MUȚACHI (pitit după car): Cu-cu! CODÂRLIC: Hai-hai! Când ți-oi da eu un cuc acuși ai să zici că-i altă pasăre! Îți arde de hârjoană, neîmplinitule! Treci la numărătoare. (Muțachi vine) Așa. Cu Muțachi, sunteți taman doi și jumătate, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o floare atât de frumoasă. Și eu am început să trăiesc doar pentru a o îngriji, pentru a o răsfăța. Avea încredere în mine. M-a întrebat: (Vocea Florii) "Ce ai de gând să faci dacă, pe undeva, ar fi pitite niște mlădițele de baobab? Au să crească uriașe, au să cuprindă toată planeta. N-am să mai am lumină, am să mor! Caută neapărat o oaie, o oaie mică de tot, care să mă apere. Am auzit că există pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pe mine impermeabilul pe care-l ținusem în mână și mi-am răsucit în sus borul pălăriei. Micile modificări ale înfățișării sunt esențiale când urmărești pe cineva. Asta, plus rămânerea în spații deschise, la vedere. Numai când începi să te pitești pe lângă ziduri omul tău începe să devină bănuitor. Doar că tipu’ ăsta nu s-a uitat nici măcar o dată în urma sa când a tăiat-o prin Wittenberg Platz și a intrat pe ușa principală de la Kaufhaus des Westens, sau Ka-De-We, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
exterior, înfruntând vidul, o gamă completă de senzori captau pulsul cosmosului. Aceștia tocmai au detectat o anomalie electromagnetică. O parte din creierul lui Nostromo era în mod special calificată pentru declararea și filtrarea sensului unei iregularități, a unui fenomen bizar pitit în prăpastia întunecată. Intrase în funcțiune, străpunsese această iritantă enigmă, examinase rezultatele analitice și hotărâse o linie de acțiune. Instrumentele adecvate, în letargie, fură activate; unele circuite în repaos porniră regularizarea scurgerii electronilor. Ca pentru a celebra această reînviere, șiruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]