2,526 matches
-
Tărbujenească, unde se află înșiruite tarabele negustorilor. --Uite că primul care ne iese în cale este “Dumitrașco, feciorul lui Dumitru Sârbul”, care la 17 aprilie 1658 (7166) spune că: “am vândut... un loc de casă și de dughene, cu două pivnițe zidite cu piatră, una acoperită altă pivniță descoperită, și simtu gata pre Ulița Tărbujenească... Acestea am vândut călugărilor de la svânta mănăstire de la Galata din Deal”. --Dragule, să nu cârtești pentru cele ce i s-au întâmplat Măricuței, fiica lui Precup
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Uite că primul care ne iese în cale este “Dumitrașco, feciorul lui Dumitru Sârbul”, care la 17 aprilie 1658 (7166) spune că: “am vândut... un loc de casă și de dughene, cu două pivnițe zidite cu piatră, una acoperită altă pivniță descoperită, și simtu gata pre Ulița Tărbujenească... Acestea am vândut călugărilor de la svânta mănăstire de la Galata din Deal”. --Dragule, să nu cârtești pentru cele ce i s-au întâmplat Măricuței, fiica lui Precup hotnogul (comandant peste o sută de oșteni
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
31 august 1670 (7178) Cârstea îi vinde marelui vameș “un loc de casă pe Ulița Tărbujenească”. Iar la 16 sept 1670 (7179) Acsinia, soția “Vâlcului ce-au fost zlătar”, vinde lui Păun “o casă cu loc cu tot și cu pivniță și cu doî dughene... pre Ulița Tărbujenească”. --Să nu fie de deochi, sfințite. Frumoasă agoniseală! Dar să-i lăsăm pe Lupașco și Vasilie abăger să dăruiască la 20 octombrie 1674 (7185) “O casă <în popor> la Sfântul Ioan Gură de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pre Ulița Tărbujenească”. Cumpărătorul este Iorga “neguțitoriul”. La 30 iunie 1689 (7197) găsim un “zapis de la Despa,... giupâneasa răposatului Dimii ce au fost cămăraș”, în care scrie că “au vândut... o casă de pe Ulița Trapezănească... cu locul ei și cu pivniță și cu grădină... agăi Mihăilă și jupânesii sale”. --Acum am să-ți spun, cucernice părinte, că la 15 iunie 1690 (7198) Mihalache Rusul blănar a cumpărat o casă cu pivniță de piatră pe Ulița Tărbujenească de la “Paraschiva femeia lui Iani
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o casă de pe Ulița Trapezănească... cu locul ei și cu pivniță și cu grădină... agăi Mihăilă și jupânesii sale”. --Acum am să-ți spun, cucernice părinte, că la 15 iunie 1690 (7198) Mihalache Rusul blănar a cumpărat o casă cu pivniță de piatră pe Ulița Tărbujenească de la “Paraschiva femeia lui Iani Caridi”. Iar la 1 martie 1692 (7201) Constantin Cantemir voievod întărește stăpânirea acestei case. La 16 februarie 1693 (7201) însă Constantin Cantemir voievod judecă pâra făcută de Gligorașco, ginerele Paraschivei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nu ia, nici alte mărunțișuri ce sânt asupra târgoveților”. --Cred că acolo era oarece dugheană sau chiar crâșmă... --Ce te face să crezi asta? --Cea mai simplă pricină ar fi că acea casă se afla aproape de Chervăsărie și avea vreo pivniță cu oarece băutură... --Că bine zici! Păi câtă lume nu se vântura pe la poarta acelei case?! Până se încărca sau descărca harabaua trecea ceva vreme și... Apoi se mai încheia câte o afacere între “neguțitorii” care mișunau prin preajma Chervăsăriei ca
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
altul putea scrie acest letopiseț dacă nu Grigore Ureche? Să-mi spui însă de ce te-ai luat pe urmele cronicarului? --Fiindcă la 23 februarie 1629 (7137) “Io Miron Barnovschi Moghila voievod” dăruiește mănăstirii Barnovschi din Iași și mănăstirii Bârnova “o pivniță din Chervăsărie, unde a fost casa lui Urechie fost mare vornic”. --Și pentru ce le-a dat-o? --Uite ce spune vodă: “Acea pivniță am dat-o... slugii domniei mele Necula din târgul Iași ca să vândă el în acea pivniță
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
1629 (7137) “Io Miron Barnovschi Moghila voievod” dăruiește mănăstirii Barnovschi din Iași și mănăstirii Bârnova “o pivniță din Chervăsărie, unde a fost casa lui Urechie fost mare vornic”. --Și pentru ce le-a dat-o? --Uite ce spune vodă: “Acea pivniță am dat-o... slugii domniei mele Necula din târgul Iași ca să vândă el în acea pivniță vinul acelor sfinte mănăstiri. Și altul să nu aibă a pune vin sau alt om la acea pivniță”. --Să nu-l confundăm însă pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pivniță din Chervăsărie, unde a fost casa lui Urechie fost mare vornic”. --Și pentru ce le-a dat-o? --Uite ce spune vodă: “Acea pivniță am dat-o... slugii domniei mele Necula din târgul Iași ca să vândă el în acea pivniță vinul acelor sfinte mănăstiri. Și altul să nu aibă a pune vin sau alt om la acea pivniță”. --Să nu-l confundăm însă pe Grigore Ureche cronicarul, care a fost și el mare vornic al Țării de Jos, dar în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-o? --Uite ce spune vodă: “Acea pivniță am dat-o... slugii domniei mele Necula din târgul Iași ca să vândă el în acea pivniță vinul acelor sfinte mănăstiri. Și altul să nu aibă a pune vin sau alt om la acea pivniță”. --Să nu-l confundăm însă pe Grigore Ureche cronicarul, care a fost și el mare vornic al Țării de Jos, dar în vemea lui Vasile Lupu - între anii 1642-1647 - cu Nistor Ureche, tatăl său... --Fiindcă Nistor Ureche, tatăl cronicarului, a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vemea lui Vasile Lupu - între anii 1642-1647 - cu Nistor Ureche, tatăl său... --Fiindcă Nistor Ureche, tatăl cronicarului, a fost mare vornic al Țării de Jos însă în vremea lui Eremia Movilă voievod. Adică între anii 1595-1606. Asta înseamnă că acea pivniță a aparținut lui Nistor Ureche. E limpede, prietene? --Drept grăit-ai, dar n-ai spus o iotă despre faptul că vodă îi năpăstuia pe alți vieri, care or fi vrând și ei să se vândă și vinul lor în acea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a aparținut lui Nistor Ureche. E limpede, prietene? --Drept grăit-ai, dar n-ai spus o iotă despre faptul că vodă îi năpăstuia pe alți vieri, care or fi vrând și ei să se vândă și vinul lor în acea pivniță, care, fiind în preajma Chervăsăriei, avea mare dever. --Această opreliște nu e singura. Ascultă ce spune “Io Grigorie Alexandru Ghica voievod” la 4 aprilie 1775: “Oamenii carei șed pi moșiile mănăstirii Socolii,... vând vin pe moșiile mănăstirii și vinul mănăstirii stă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Deci,... prin cartea domnii mele să dă volnicie dumnealui clucerului (Iordache) ca să aibă a popri pe toți acei ce vor vrea să vândă vinul lor până să va vinde vinul mănăstirii și apoi să vândă și ei”. --Faptul că acea pivniță avea mare căutare ni-l dovedesc și cele două acte de întărire a daniei și privilegiilor celui ce vinde vinul acolo. Primul act de întărire este cel din 18 martie 1630 (7138), dat de Alexandru (Coconul) voievod, fiul lui Radu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spui astea? --Eram cu gândul la unii oameni pe care necazurile nu-i ocolesc. --Pe cine ai în vedere, amice? --Pe un “biv vătaf de peaici”, anume Ionașco, care la 15 decembrie 1670 (7179) este nevoit să vândă casa cu pivniță și cu trei dughene “care case sintu pre Ulița Chervăsăriei, în dosul Târgului Făinii”. --De ce vinde el acestea toate? --Rămânând văduv, nu are încotro. Uite ce spune omul: “Căci multe cheltuieli am avut noi împreună; pentru - acesta lucru și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spune că unii umblă cu capul în nori. --Oi fi umblând eu cu scăfârlia prin nouri, dar judecă și tu... --Tot în dodii vorbești, amice. Ce să judec? --Cum se face de un egumen de la Golia cumpără cinci dughene cu pivniță de piatră așa pe cont propriu? --Ceva-ceva am priceput, dar fii mai limpede, vere. --Ascultă ce spune “Aishatân, fămeia lui Bogdan armeanul și cu feciorii” la 2 decembrie 1671 (7180). --Ce spune Aishatân? --Că a “vândut... cinci dughene cu pivniță
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pivniță de piatră așa pe cont propriu? --Ceva-ceva am priceput, dar fii mai limpede, vere. --Ascultă ce spune “Aishatân, fămeia lui Bogdan armeanul și cu feciorii” la 2 decembrie 1671 (7180). --Ce spune Aishatân? --Că a “vândut... cinci dughene cu pivniță de piatră, aicea în târgu în Iași, lângă Chervăsăria armenească și lângă Chervăsăria cea noao a golăienilor în dos”. --Nu prea m-ai lămurit, fratele meu, fiindcă n-ai spus care-i fața călugărească care a cumpărat pentru sufletul său
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Sfetitele,... și ne-au arătat un zapis de danie de la dumnealui Ștefan Cerchezul păharnicul și de la giupâneasa dumisale, Axița,... cum dumnealor,... au dat și au întărit svintii mănăstiri... cinci dughene gata și cu dzece locuri de dughene nefăcute și cu pivniță de piiatră în capul dughenelor din deal, ce sintu pre Ulița Chervăsării, în târgu în Iași... Așijderea alt loc de casă cu loc de ogradă pe Ulița Chervăsării,... Așijderea și alt loc de casă ce iaste tot alăturea cu acele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
opt palme domnești... și am început cu măsura dintr-o piatră veche ce s-au găsit în ograda lui Neculai Givilichi... Și s-au și stâlpit locul”. Necazul care rămâne nelămurit este că: Samuil egumenul Trei Sfetitelor... dă danie o pivniță de piatră... bisericii mucenicului Pantelimon. --Greu la deal cu boii mici... Așa-i și cu această “jalobă” nelămurită până la capăt. --Ori mi se pare mie ori te-ai cam întins la vorbă peste măsură. Hai s-o luăm pe scurtătură
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Care ar fi aceea? --Că în Târgul Făinii era o uliță care se chema Ulița Fânului. Asta o aflăm din zapisul din 6 iunie 1690 (7198) al lui Andreiu, staroste de mesercii, prin care vinde “un loc de casă... cu pivniță, carile... este în Ulița Fânului în Târgul Făinii”. --Târgului Făinii i se mai spunea și “Ulița unde să vende făina”, cum scrie Nastasia Ștefăneasa în zapisul prin care vinde o casă cu loc cu tot “egumenului de la svânta mănăstire, de la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--În anul când a început zidirea noului lăcaș de rugăciune Mitropolia Sfântul Gheorghe, Radu Racoviță biv vel (fost mare n.n) logofăt, cu soția, fiicele sale și ginerii, scriu la 15 mai 1761 (7269): “am dat danie spre pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă... deasupra pivniții și cu altă dugheană... alăture... pentru șidere crâșmarului și cu 4 dugheni din gios... supt un acoperemânt... lângă mănăstirea Bărboioului, pe Ulița Fânăriei, sfintei Biserici Mitropolii, unde se cinstește... hramul Stretenie, pentru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
am să iau asupra mea spusele din 20 octombrie 1731 ale ieromonahului Zaharia de la mănăstirea Zlataust. Iaca ce spune ieromonahul: “Aflându-se puțin loc al mănăstirii” cu “patru prăvălii... înspre Târgul de Vite în partea stângă, în care prăvălii era... pivniță, care loc fiind nefolositor și greu de folosit pentru vreun interes al mănăstirii, am făcut schimb cu chir Fotis și cu Panaiotis Nicu... Și i-am dat locul... și acesta a dat șaizeci de stupi”. Știind că pe marginea unor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dragule. --Unde se află și “Târgul lui Barnovschi vodă”. --Așa este și, ca drept dovadă, uite ce spun în zapisul lor din 1 martie 1658 (7166) “Dumitrașco Veisea uricar și cu femeia” lui “Măriia”: “Am vândut... patru dughene și cu pivniță... ce sintu în Târgul lui Barnovschi vodă, la Cizmărie... Deci noi, văzându că cuconi den trupul nostru nu avem, vândutu-le-am svintei mănăstiri Galatei de Sus, drept trei sute de lei bătuți... Iar o sută cincidzăci de lei am lăsat să ne
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
anume Șătrăreni... de care moșie neavând mănăstirea nici un folos... și” cu “știrea prefericitului patriarhului Ierusalimului chir Partenie... și am dat-o dumisale și... au dat două sute lei”. Spune-mi, ce crezi că au făcut cu acești bani? Au “cumpărat o pivniță de piatră cu dugheană făcută pe pivniță... lângă zidul Svetii Savii”. --Am mai spus noi că una-i să stai în soare, în vânt sau în ploaie și să lucrezi moșia și alta-i dugheana. Adevărul e că pe sfințiile lor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nici un folos... și” cu “știrea prefericitului patriarhului Ierusalimului chir Partenie... și am dat-o dumisale și... au dat două sute lei”. Spune-mi, ce crezi că au făcut cu acești bani? Au “cumpărat o pivniță de piatră cu dugheană făcută pe pivniță... lângă zidul Svetii Savii”. --Am mai spus noi că una-i să stai în soare, în vânt sau în ploaie și să lucrezi moșia și alta-i dugheana. Adevărul e că pe sfințiile lor nu le trăgea de fel ața la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
au rămas cu temeliile puternice, adânc înfipte în pământul strămoșesc. Cetățuia a reținut atenția tuturor vizitatorilor de la înălțarea ei și până astăzi. Biserica elegantă și simplă, o găsim așezată în mijlocul ansamblului mănăstiresc. Apoi, vedem casa domnească cu un sistem de pivnițe boltite și cu cerdac la care se ajunge printr-o scară exterioară. Urmează cuhnea domnească, astăzi este ultima clădire cu o astfel de arhitectură și destinație pe care o mai găsim în țara noastră. În colțul opus palatului domnesc se
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]