29,600 matches
-
pp. 355356. footnote>. Poate fi lesne observat că fiecare pom reprezintă o anumită cale pe care omul o poate urma. Cea a sufletului în drumul lui firesc spre cele dumnezeiești și cea a trupului în căutarea lui, prin simțuri, a plăcerii, prin evitarea durerii. Cei doi pomi apar aici mai mult sub aspectul roadelor pe care aceștia le pot aduce. Aspectul acesta al alegerii este dezvoltat de Cuviosul Nichita Stithatul. Sufletul poate alege un scop care aduce o plăcere bună și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
simțuri, a plăcerii, prin evitarea durerii. Cei doi pomi apar aici mai mult sub aspectul roadelor pe care aceștia le pot aduce. Aspectul acesta al alegerii este dezvoltat de Cuviosul Nichita Stithatul. Sufletul poate alege un scop care aduce o plăcere bună și necesară firii, căutând poate hrană pentru trup și veșminte sau împreunare naturală și legiuită, aceasta fiind cunoștința binelui. Dar acest scop își are limitele sale bine fixate, delimitate de saturare și nesăturare, de lăcomie și rea întrebuințare, de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
pomul cunoștinței binelui și răului este simțirea, care produce două roduri contrare între ele, îndoite la rândul lor ele înseși prin fire<footnote Ibidem, p. 323. footnote>. Rodurile celor două feluri de pomi ai raiului cunoscut cu mintea (inteligibil) sunt plăcerea și durerea. Dintre acestea, fiecare se împarte iarăși în două. Prima este fie din trebuință naturală și necesară, fie din voluptate și trecerea măsurii. A doua este fie din temere și întristare, fie din nevoințe și osteneli duhovnicești<footnote Ibidem
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
în limitele rânduite de El, fără să uităm de El. Gustarea protopărinților din pomul oprit indică însă o alipire dezordonată, în afară de limitele îngăduite de Dumnezeu, de cele materiale, o cufundare exclusivă a omului în ele. Omului i se pare că plăcerea celor sensibile, pe care o gustă, sau cele sensibile înseși constituie adevăratul bine. Și ținând seama de această părere viitoare a omului, Dumnezeu numește cu anticipație pomul din care va gusta el, în sens ironic, pom al cunoștinței binelui și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
XXXII, col. 1329. footnote>. Când inima i se deschide Dumnezeului-Iubire, și-L primește pe Acesta să troneze în ea, nimic nu o mai bucură și o împlinește pe deplin, bucuria aceasta a prezenței lui Dumnezeu întrecând orice altă bucurie sau plăcere omenească, căci, așa cum spunea Fericitul Augustin, iubirea lui Dumnezeu e un hoț, care, spre norocul tău, te jefuiește și te fură de toate, ca să nu mai ai altceva sau pe altcineva decât pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
XXXII, col. 1329. footnote>. Când inima i se deschide Dumnezeului-Iubire, și-L primește pe Acesta să troneze în ea, nimic nu o mai bucură și o împlinește pe deplin, bucuria aceasta a prezenței lui Dumnezeu întrecând orice altă bucurie sau plăcere omenească, căci, așa cum spunea Fericitul Augustin, iubirea lui Dumnezeu e un hoț, care, spre norocul tău, te jefuiește și te fură de toate, ca să nu mai ai altceva sau pe altcineva decât pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
meu, la fel cum se impregnează rochia mea de gală cu diverse mirosuri atunci când vin de la peteceri lumești. Este singurul colet pe care îl iau cu mine, el va arăta ce am făcut prin trecerea lumii. Mireasma Iubirii și miresmele plăcerilor lumești îmi stau aproape, atât de aproape încât ele fac din mine omul care sunt azi așa cum mă puteți distinge fiecare. Eu știu că sunt doar om, omul care astăzi a scris despre el. Demn, de multe ori demn, este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
în viață, uitându-se în ochii noștri cu acea privire înfometată de cunoaștere! Numai prin ei putem să-l comemorăm pe marele poet și în viitorul viitorului. “Când tot se-nveselește, când toți aci se-ncântă, Când toți își au plăcerea și zile fără nori, Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători. Și inima aceea, ce geme de durere, Și sufletul acela, ce cântă amorțit, E inima mea tristă, ce n-
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
sa nu iubească. În secolul în care trăim s-au format anumite clișee și mentalitați colective care nu fac decât să aprofundeze unele idei mizerabile despre iubire. Iubirea adevărată este cea care nu ține cont de latura materială si de plăcerile fizice. Iubirea adevărată se găsește în naivitaea și inocența sufletelor noastre dar, prin felul nostru de a trăi ne pierdem inocența și odată cu ea și cel mai pur și mai frumos sentiment. De ce nu mai credem că dragostea există? Am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93804_a_95096]
-
ȘI RENUMELE, așa și ale celor fără de voie sunt trei: PAGUBELE, BATJOCURILE ȘI BOLILE. Unora le sunt acestea spre zidire, iar altora spre surpare”. Ibidem, pag. 282 *** 3. „De suflet e legată POFTA și ÎNTRISTAREA; iar de trup e legată PLĂCEREA și DUREREA. Și pricina durerii este plăcerea; căci voind să fugim de simțirea apăsătoare a durerii, alergăm la plăcere. Iar a întristării e pofta. Omul virtuos are binele înlăuntrul inimii; Omul iubitor de slavă deșartă are binele în cugetare. RĂUL
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
voie sunt trei: PAGUBELE, BATJOCURILE ȘI BOLILE. Unora le sunt acestea spre zidire, iar altora spre surpare”. Ibidem, pag. 282 *** 3. „De suflet e legată POFTA și ÎNTRISTAREA; iar de trup e legată PLĂCEREA și DUREREA. Și pricina durerii este plăcerea; căci voind să fugim de simțirea apăsătoare a durerii, alergăm la plăcere. Iar a întristării e pofta. Omul virtuos are binele înlăuntrul inimii; Omul iubitor de slavă deșartă are binele în cugetare. RĂUL, CEL VIRTUOS ȘI SÂRGUITOR ÎL ARE LA
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
zidire, iar altora spre surpare”. Ibidem, pag. 282 *** 3. „De suflet e legată POFTA și ÎNTRISTAREA; iar de trup e legată PLĂCEREA și DUREREA. Și pricina durerii este plăcerea; căci voind să fugim de simțirea apăsătoare a durerii, alergăm la plăcere. Iar a întristării e pofta. Omul virtuos are binele înlăuntrul inimii; Omul iubitor de slavă deșartă are binele în cugetare. RĂUL, CEL VIRTUOS ȘI SÂRGUITOR ÎL ARE LA SUPRAFAȚĂ, PE CÂND IUBITORUL DE PLĂCERI, ÎL ARE ÎN ADÂNC. Ibidem pag. 283
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
de simțirea apăsătoare a durerii, alergăm la plăcere. Iar a întristării e pofta. Omul virtuos are binele înlăuntrul inimii; Omul iubitor de slavă deșartă are binele în cugetare. RĂUL, CEL VIRTUOS ȘI SÂRGUITOR ÎL ARE LA SUPRAFAȚĂ, PE CÂND IUBITORUL DE PLĂCERI, ÎL ARE ÎN ADÂNC. Ibidem pag. 283 P.S. Luați aminte la cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: „PRIVEGHEAȚI ȘI VĂ RUGAȚI, CĂCI NU ȘTIȚI ZIUA ȘI CEASUL, ȘI ... CERUL ȘI PĂMÂNTUL VOR TRECE, DAR CUVINTELE MELE NU VOR TRECE”. „CUGETĂRI FILOCALICE” vol
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
ne mulțumim cu-acest sincer omagiu. Din „tăcerea veșniciei”, „susură carapacea gândului răzleț”, ne mângâie în literă de carte Mircea Ionescu. Blândă și duioasă fie-i amintirea! Livia Ciupercă membru U.Z.P.R. Trudnicia vânătorii Se bate subtilă monedă privind plăcerea vânătorii, dar - să-mi fie cu iertare - plăcere să fie dacă ucizi? Cum noi, „sălcii gânditoare” avem dreptul la viață, celelalte creaturi ale Domnului pe-acest pământ de ce ar fi vitregite? Bineînțeles, contrazicerea își desface aripile, șopotind că viața-i
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
veșniciei”, „susură carapacea gândului răzleț”, ne mângâie în literă de carte Mircea Ionescu. Blândă și duioasă fie-i amintirea! Livia Ciupercă membru U.Z.P.R. Trudnicia vânătorii Se bate subtilă monedă privind plăcerea vânătorii, dar - să-mi fie cu iertare - plăcere să fie dacă ucizi? Cum noi, „sălcii gânditoare” avem dreptul la viață, celelalte creaturi ale Domnului pe-acest pământ de ce ar fi vitregite? Bineînțeles, contrazicerea își desface aripile, șopotind că viața-i o junglă. Supraviețuiește cine este iscusit. Și totuși
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
negură vântul să aducă...” (Partea a opta) Dar să ne apropiem de viziunea scriitorului MIRCEA IONESCU. Prea bine se știe, a fost un împătimit vânător. Și el face parte din clasa acelora care a practicat vânătoarea (dar și pescuitul) - ca plăcere, în mod cert. Motivație terapeutică. Împătimitul vânător, a avut și momentele lui de reflecție - numit regret sau îndoială în adâncul inimii. O dovedește proza: Mistrețul zburător. Iată cu ce inteligență-l înzestrează iscusitul prozator pe un personaj „de vază” (cum
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
li s-a dat dreptate și, se pare, nemângâiați, vor formula un blestem, al cărui conținut nu ni s-a lăsat, totuși, dezvăluit... Cât despre pescuit, avem a remarca alte interpretări. Răsfoind Sfânta Scriptură, aflăm că pescuitul - nu-i o plăcere, e o necesitate, pentru că aceasta dezvoltă - conform Noului Testament - germenii... pescarilor de oameni... Și-avem a reține că hrana omului, conform preceptelor biblice, nu este carnea animalelor, ci rădăcinoasele, legumoasele, fructele și... peștele. Cât despre animalele sacrificate... multe-ar fi
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
pe dvs. înșivă, agresiunea se acumulează în mod inevitabil. Atunci cand plângeți, agresiunea apărută se distruge. Muncă Muncă NU trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte... Înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente și în fiecare ocupație să găsim plăcerea. Dacă nu există plăcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare și va dăuna sănătății. Încercați să identificați cât mai corect care este munca care v-ar aduce satisfacții prin însăși existența ei în viață dvs. Nu căutați neapărat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93801_a_95093]
-
se acumulează în mod inevitabil. Atunci cand plângeți, agresiunea apărută se distruge. Muncă Muncă NU trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte... Înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente și în fiecare ocupație să găsim plăcerea. Dacă nu există plăcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare și va dăuna sănătății. Încercați să identificați cât mai corect care este munca care v-ar aduce satisfacții prin însăși existența ei în viață dvs. Nu căutați neapărat satifactii materiale. Nu căutați
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93801_a_95093]
-
00, în municipiul Vulcan - județul Hunedoara. Un loc minunat - din punct de vedere turistic - un colț de rai pe care îl cunosc din copilărie. Nu este pentru prima dată când „truditorii” de la „ProDiaspora” se întâlnesc pe acele meleaguri. Vin cu plăcere de fiecare dată, unii „mustrând” organizatorii că evenimentele nu sunt mai dese! Cât despre ce se va întâmpla acolo, vă dau câtva amănunte... Dorim să facem un spectacol de calitate. Sunt convinsă că vom avea și un public bogat ca
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
Domnului și a Maicii Domnului. Este vorba despre Înalt Prea Sfințitul Ioan, Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei și despre prof. dr. Luminița Cornea din Sfântu Gheorghe. Rezultatul respectivului dialog sau Convorbiri, se citește cu mare interes și se gustă cu multă plăcere, asemenea unui fruct delicios, proaspăt cules din livadă. În concluzie vom sublinia și reține că volumul de față reprezintă, între altele, (și) o cronică grăitoare despre „starea Ortodoxiei și Românității” din Arcul Intracarpatic, la cumpăna dintre aceste secole și milenii
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
Elena Adriana Răducan, Elisabeta Iosif, Eliza Roha, Emil Bucureșteanu, Gabriela Căluțiu Sonnenberg (Spania), George Roca (Australia), Ion Adrian Trifan, Madeleine Davidsohn (Haifa, Israel), Magdalena Albu, Muguraș Maria Petrescu, Petru Ilie Birău, Tudor Petcu și Veronica Balaj. Am avut onoarea și plăcerea ca unora dintre acești poeți și prozatori, în diverse locuri și momente, să le vorbesc sau să scriu despre volumele domniilor lor. Dacă în poezie găsim structuri de formă fixă:sonet, haiku, ritm și rimă sau vers liber, proza are în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93839_a_95131]
-
dar și munca autorului. Cartea, cu o copertă inspirată, realizată de Gabriel Pintilie ( el fiind și tehnoredactorul ), cu numeroase pagini color, are o ținută editorială apreciabilă, tipărită la S.C. Intergraf din Reșița. Acest fapt te îmbie să o citești cu plăcere. Cred că împreună cu U.Z.P.R.-ul am făcut un lucru bun, de calitate, așa cum nădăjduiesc să se întâmple în viitoare colaborări programate” - a spus Doina Rizea. Cum se întâmplă de obicei, la încheierea unor lansări de carte, autorul a
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
metaforic ,,Într-o vară de noiembrie’’ este o continuare mai aprofundată a dialogului celor două bune prietene, dintre o adevărată doamnă ,,ființa ei atât de delicată ajunsă la 90 de ani, dar fără să-și fi pierdut vitalitatea, umorul și plăcerea cozeriei’’ (p. 47) și pasiunea pe care Anca Sîrghie o pune în dezvăluirea unor secrete, apropierea ei (încă de la examenul de definitivat din 1970) de versurile și întreaga operă a lui Blaga. La sfârșitul celor două capitole cade greu o
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
să mănânce viitor!” a numit cândva marele publicist american Thomas Frank această strategie; cu alte cuvinte: “Spune despre fiecare nouă generație de iPhone-uri că va programa viitorul social”. Nimeni nu joacă acest joc al determinismului tehnologic cu mai mare plăcere decât jurnaliștii înșiși. Wolfgang Blau de exemplu, redactor-șef al portalului Zeit online [pagina de internet a săptămânalului Die Zeit] - care n-a făcut nici urmă de profit acolo, dar a trăit de pe urma unei mărci căreia-i pune mereu la
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]