3,974 matches
-
o soluție a problemelor de deglutiție și a riscului de aspirație. Metoda optimă rămâne însă alimentația parenterală; prevenirea complicațiilor cardiace, în special tulburările de ritm și hipertensiunea, se poate face cu Propranolol. Uneori este însă necesar un pacemaker endocardiac. Tratamentul plăgii: excizie cu îndepărtarea țesuturilor devitalizate; îndepărtarea cheagurilor și a corpilor străini; irigație cu apă oxigenată; antibiotice (după antibiogramă sau cu spectru larg), pentru combaterea suprainfecției. Serul antitetanic neutralizează toxinele dar nu are efect asupra bacililor. Penicilinele au acțiune bacteriostatică asupra
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
devitalizate, cu germeni din grupul Clostridium. Se însoțește de toxemie profundă. Deși prezența sporilor clostridiali este frecventă în cele mai diferite medii, gangrena gazoasă este destul de rară în practică (0,1 la 100.000 locuitori/an), deoarece simpla contaminare a plăgii nu este suficientă pentru declanșarea infecției, esențială fiind întrunirea condițiilor locale de anaerobioză. Asocierea cu germeni piogeni banali este deseori un factor favorizant prin creșterea consumului local de oxigen. 9.2.1. ETIOLOGIE Infecția este dată de bacili sporulați anaerobi
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
patologia umană. Acesta produce o aflatoxină (lecitinază) care distruge fosfolipidele constituente ale globulelor roșii cu hemoliză severă. Diferitele tulpini de Clostridium perfringens produc și alte exotoxine: hemolizine, colagenază, hialuronidază, dezoxiribonuclează care produc celulita și mionecroza progresivă. Inițial secreția de la nivelul plăgii este inodoră, dar ulterior, prin putrefacția datorată clostridiilor saprofite (C. sporogenis, C. histoliticum), apare colorația brun-verzuie și mirosul putrid caracteristic. Pătrunderea toxinelor în circulație duce la apariția șocului, anemiei hemolitice, insuficienței renale și icterului [9]. 9.2.2. PATOGENIE Există
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
sporogenis, C. histoliticum), apare colorația brun-verzuie și mirosul putrid caracteristic. Pătrunderea toxinelor în circulație duce la apariția șocului, anemiei hemolitice, insuficienței renale și icterului [9]. 9.2.2. PATOGENIE Există o serie de factori predispozanți ai infecției clostridiale: existența în plagă a țesuturilor dilacerate, devitalizate (în special țesut muscular); plăgi murdărite cu pământ sau conținut intestinal; plăgi înțepate, punctiforme, profunde (anaerobioză); condiții locale de hipoxie la nivelul plăgii prin: plăgi foarte profunde, ischemie locală, pacient șocat. Toxinele virulente ale Clostridium welchii
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
caracteristic. Pătrunderea toxinelor în circulație duce la apariția șocului, anemiei hemolitice, insuficienței renale și icterului [9]. 9.2.2. PATOGENIE Există o serie de factori predispozanți ai infecției clostridiale: existența în plagă a țesuturilor dilacerate, devitalizate (în special țesut muscular); plăgi murdărite cu pământ sau conținut intestinal; plăgi înțepate, punctiforme, profunde (anaerobioză); condiții locale de hipoxie la nivelul plăgii prin: plăgi foarte profunde, ischemie locală, pacient șocat. Toxinele virulente ale Clostridium welchii, provoacă tromboze în vasele musculare, ducând la necroza ischemică
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
apariția șocului, anemiei hemolitice, insuficienței renale și icterului [9]. 9.2.2. PATOGENIE Există o serie de factori predispozanți ai infecției clostridiale: existența în plagă a țesuturilor dilacerate, devitalizate (în special țesut muscular); plăgi murdărite cu pământ sau conținut intestinal; plăgi înțepate, punctiforme, profunde (anaerobioză); condiții locale de hipoxie la nivelul plăgii prin: plăgi foarte profunde, ischemie locală, pacient șocat. Toxinele virulente ale Clostridium welchii, provoacă tromboze în vasele musculare, ducând la necroza ischemică a acestora. Germenii glicolitici acționează asupra glicogenului
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
2. PATOGENIE Există o serie de factori predispozanți ai infecției clostridiale: existența în plagă a țesuturilor dilacerate, devitalizate (în special țesut muscular); plăgi murdărite cu pământ sau conținut intestinal; plăgi înțepate, punctiforme, profunde (anaerobioză); condiții locale de hipoxie la nivelul plăgii prin: plăgi foarte profunde, ischemie locală, pacient șocat. Toxinele virulente ale Clostridium welchii, provoacă tromboze în vasele musculare, ducând la necroza ischemică a acestora. Germenii glicolitici acționează asupra glicogenului din țesutul muscular producând bioxid de carbon și hidrogen. Aceste gaze
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
Există o serie de factori predispozanți ai infecției clostridiale: existența în plagă a țesuturilor dilacerate, devitalizate (în special țesut muscular); plăgi murdărite cu pământ sau conținut intestinal; plăgi înțepate, punctiforme, profunde (anaerobioză); condiții locale de hipoxie la nivelul plăgii prin: plăgi foarte profunde, ischemie locală, pacient șocat. Toxinele virulente ale Clostridium welchii, provoacă tromboze în vasele musculare, ducând la necroza ischemică a acestora. Germenii glicolitici acționează asupra glicogenului din țesutul muscular producând bioxid de carbon și hidrogen. Aceste gaze disecă planurile
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
și forme de infecții clostridiale fără formare de CO2. Cel mai important factor ce hotărăște dacă infecția rămâne localizată și necrepitantă sau devine invazivă cu formare de gaz și toxemie, este prezența mușchiului necrozat. În infecțiile fără formare de gaz, plaga este edematoasă și eritematoasă, fără crepitații, cu durere și tensiune locală moderată. Toxicitatea este minimă și mortalitatea de asemenea. În infecțiile cu producere de gaz, acesta devine clinic decelabil prin crepitații, iar paraclinic prin examen radiologic. În infecțiile severe, hemoliza
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
alterată cu neliniște sau eventuală agitație psihomotorie; limba este uscată și încărcată; abdomenul poate fi destins; uneori subicter. 2. Semne locale: durerea este foarte importantă, mai ales inițial, datorită presiunii gazelor degajate; ulterior ea poate diminua în intensitate; la nivelul plăgii se constată edem important cu scurgerea unei serozități de culoare roz murdară. Pielea este palidă și, în timp, se instalează peteșii echimotice. La palpare apar crepitații caracteristice datorită gazelor de sub piele. Mușchii din zonă sunt paretici, de culoare cărămizie sau
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
palpare apar crepitații caracteristice datorită gazelor de sub piele. Mușchii din zonă sunt paretici, de culoare cărămizie sau negru-verzuie[10]. Uneori gangrena gazoasă poate apărea în zone acoperite de aparat gipsat. În această situație se constată: senzație de arsură la nivelul plăgii, edem la extremitatea membrelor, semne generale de toxemie (febră, modificări ale pulsului și stării generale). 3. Semne radiologice: zone transparente datorate gazului ce pot preciza nivelul extensiei lezionale. Prezența gazelor în țesutul subcutan nu înseamnă întotdeauna gangrenă gazoasă! 9.2
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
și febră moderată. În infecțiile piogene, tabloul este diferit, fiind vorba de febră mare, fără cădere tensională iar local lipsesc culoarea și mirosul caracteristic. 9.2.5. TRATAMENT 9.2.5.1. Tartament profilactic a. Tratament precoce și adecvat al plăgilor: toaleta primară cât mai precoce; îndepărtarea reziduurilor și corpilor străini; debridare corectă; drenaj larg; antibiotice local și general. b. Ameliorarea condițiilor circulatorii locale prin: hemostază corectă; combaterea șocului; evitarea garoului sau oricărei constricții locale. c. Profilaxia cu ser antigangrenos polivalent
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
reziduurilor și corpilor străini; debridare corectă; drenaj larg; antibiotice local și general. b. Ameliorarea condițiilor circulatorii locale prin: hemostază corectă; combaterea șocului; evitarea garoului sau oricărei constricții locale. c. Profilaxia cu ser antigangrenos polivalent: se realizează cu10 ml în oricare plagă suspectă a fi contaminată. Doza se va repeta 3 zile consecutiv. d. Antibioprofilaxia: Tratamentul antibiotic are în primul rând un caracter profilactic fiind inițiat cât mai precoce sau eventual preoperator la bolnavii cu risc de contaminare. În afară de penicilinoterapie, indicată în
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
a tuturor țesuturilor necrozate, a oricărui mușchi care nu se contractă la excitație mecanică sau nu sângeră la secționare, indiferent de defectele anatomice care ar rezulta. Excizia agresivă de la prima operație este indispensabilă supraviețuirii [15]. După excizie și evacuarea puroiului, plaga este drenată și irigată cu apă oxigenată, fără acoperire cutanată. La 24 ore se recomandă o reluare a inspecției chirurgicale cu o eventuală nouă excizie a reziduurilor necrotice. După eradicarea totală a infecției este permisă chirurgia reconstructivă. 9.2.6
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
Experiența clinică a arătat că în condițiile de spital există o incidență semnificativ crescută a infecțiilor necrozante postoperatorii în anumite tipuri de operații care presupun timpi septici, care au durată mare sau utilizează concomitent materiale protetice ce rămân incluse în plagă. Pentru aceste situații este recomandată antibioticoprofilaxia care se începe încă de la inducția anestezică, urmărind ca titrul maxim al concentrației de antibiotic în sângele periferic să fie atins în momentul contaminant și menținut în următoarele 24 - 48 ore. După identificarea germenilor
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
flegmon infecțios banal datorită trombozei vasculare ce determină necroze în placard urmate, după căderea escarelor, de ulcerații anfractuoase. 9.4.5. TRATAMENT Tratamentul profilactic, se adresează categoriilor socioprofesionale expuse și constă în: echipamente de protecție a muncii, pansarea și supravegherea plăgilor cu risc de contaminare cărbunoasă și imunizarea pasivă cu ser anticărbunos 20-40 ml. Tratament curativ: ser anticărbunos 100-200 ml ce conferă imunitate pasivă; antibiotico-terapia ( Penicilină ) în doze mari; echilibrare hidroelectrolitică parenteral pentru salvgardarea funcției renale.
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
traseul parcurs de la metodele empirice la cele științifice actuale sunt de reținut momentele apariției unor lucrări scrise despre tratamentul arsurilor. În 1596 Clowes scrie primul tratat despre arsuri făcând referire atât la efectul nociv al prafului de pușcă aplicat pe plăgile arse (utilizat prima dată de englezi în bătălia de la Crecy din 1346), dar și la efectul favorabil al pansamentelor grase . În 1597 Lowe face prima clasificare a leziunilor de arsură pe care le împarte în superficiale, medii și profunde. În
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
fazele de evoluție în boală arșilor. În 1848, la Edinburgh, se înființează primul Spital de Arși care a avut rolul de unitate fanion , reprezentând și astăzi un centru de referință . În 1875, Joseph Lister a recomandat acidul boric pentru aseptizarea plăgilor arse.. Pansamentul a rămas unanim acceptat până când Wallace în 1949 a sustinut tratamentul prin expunere a arsurilor de la nivelul fetei, perineului și feselor. Etapă modernă este legată de dezvoltarea tehnologiei în domeniul biologiei celulare cu utilizarea substituenților sintetici de piele
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
brun-gălbuie; 800°C escara de culoare maronie (maro închis); 900° C carbonizarea (escara neagră); 1000° C calcinarea (escara alb-cenușie că în mărcile de intrare și ieșire din electrocuție). Inițial arsura este un traumatism local cu manifestări limitate la tegumentele afectate, plaga arsă având particularități clinice specifice fiecărui grad de profunzime. În orele care urmeaza fenomenele fiziopatologice locale antrenează reacții generale a caror amploare este direct proporțională cu profunzimea și suprafață arsurii. Prima reacție de apărare în arsuri este vasodilatația paralitica. Dacă
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
important al histaminei. Aceasta se realizează prin vasodilatația arteriolară asociată cu vasoconstricția venulelor ceea ce duce la creșterea presiunii în capilare și staza. La acestea se adaugă efectul de endotelioconstricție la nivel venular ceea ce crește permeabilitatea acestora. În primele ore în plaga arsă concentația de histamina este de peste 50 de ori mai mare față de tegumentele nelezate. Serotonină se formează din triptofan care mai întâi se hidroxilează și apoi sub acțiunea L aminoaciddecarboxilazei (aceleași enzimă care activează trcerea histidinei în histamina) 5 hidroxitriptofanul
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
edemul țesuturilor nearse (mai usor de controlat). Complicațiile edemului postcombustional sunt: hipovolemia, hipoproteinemia, scăderea oxigenării tisulare și creșterea presiunii tisulare. Manifestările acestora depind de suprafață și profunzimea leziunilor de arsură. Pierderea de proteine are loc pe două căi: una prin plaga arsă (plasmoragie) și alta prin capilarele devenite hiperpermeabile (plasmexodie) cu pierderea proteinelor în spațiul inunterstițial. În cazul leziunilor cu suprafața mică echilibrul formării edemului se produce în aproximativ 6 ore. Ca urmare a pierderilor proteice prin plaga arsă, care au
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
căi: una prin plaga arsă (plasmoragie) și alta prin capilarele devenite hiperpermeabile (plasmexodie) cu pierderea proteinelor în spațiul inunterstițial. În cazul leziunilor cu suprafața mică echilibrul formării edemului se produce în aproximativ 6 ore. Ca urmare a pierderilor proteice prin plaga arsă, care au loc preponderent în primele 6 8 ore, se produce o hipoproteinemie cu valori ce pot coborî sub 50% din valoarea normală. Proteinele accumulate în interstițiu formează după 12 ore, un gel,care prin presiunea oncotică mare va
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
arsă de peste 15 20% notează în afara dezechilibrelor hidro-electrolitice și metabolice o serie de tulburări importante la nivelul mai multor aparate și sisteme consemnate succinct mai jos. Tulburările hidro-electolitice maxime în primele 72 ore sunt caracterizate prin: pierderile lichidiene de la nivelul plăgii arse (plasmoragie) la care se adaugă cele prin exsudație și evaporări (de 12 ori mai mari pe o escara arsura gr. IV). Extravazările plasmatice depind de profunzimea leziunilor de arsură: 1,5 2 ml/kg /% arsuri superficiale ; 2-3 ml/kg
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
un catabolism profund ce se desfășoară în condiții de hipoxie, organe suprasolicitate în prezența unor reziduuri toxice provenite direct din leziunea locală dar și din metabolismul deviat și epurarea deficitară. Performanțele imunitare ale bolnavului, sunt grav diminuate; deșeurile rezultate din plaga arsă care se desigilează (eliberare de toxine, germeni patogeni, substanțe organice alterate) și produșii intermediari de metabolism duc la blocarea SRH. Consecință este scăderea către limită inferioară a rezistenței la infecție; apare febră, semne locale de infecție perilezională, se poate
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
ÎI trebuie să fie complet vindecate, arsurile de gradul III și escarele de gradul lV detersate complet iar patul granular să fie deja constituit și să ofere premizele de a primi în zilele următoare grefa de piele. Poluarea microbiană a plăgilor granulare va trebui combătuta prin antibioterapie și topice specifice. Operația de acoperire după degranularea plăgilor prin plastie cu piele liberă despicata (PPLD) se va practică numai când culturile din secrețiile plăgilor sunt negative. Complicațiile stadiului ÎI: infecția locală și extensiva
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]