3,039 matches
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > ÎNDUMNEZEIRE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1184 din 29 martie 2014 Toate Articolele Autorului ÎNDUMNEZEIRE Dumnezeu e pământean. S-a născut pe plai oltean. La Turnu și Stânișoara, La Bistrița și Tismana. Pe plai însorit și pur, Moștenit de la străbuni, În locuri binecuvântate, De el însuși create. În armonia naturii Unde codru-i frate cu românii, Unde fiarele sunt îmblânzite, Unde apele-s
ÎNDUMNEZEIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353535_a_354864]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > ÎNDUMNEZEIRE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1184 din 29 martie 2014 Toate Articolele Autorului ÎNDUMNEZEIRE Dumnezeu e pământean. S-a născut pe plai oltean. La Turnu și Stânișoara, La Bistrița și Tismana. Pe plai însorit și pur, Moștenit de la străbuni, În locuri binecuvântate, De el însuși create. În armonia naturii Unde codru-i frate cu românii, Unde fiarele sunt îmblânzite, Unde apele-s sfințite De vorbe blagoslovite. Unde în sufletul omului E comoara Domnului
ÎNDUMNEZEIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353535_a_354864]
-
zăvoi Și-i răspundea vioaie sirena din Brezoi. Cu munții și pădurea, cu ape curgătoare Moșnenii brezoieni se află-n sărbătoare! Forestieri și minieri în prag de sărbători Cu cozonac și vin primesc colindători. Țurțudanul l-i martor, Oltul asemenea Plai de rai e Loviștea în țărișoara mea. Cu munții și pădurea, cu ape curgătoare Moșnenii brezoieni se află-n sărbătoare! Referință Bibliografică: ODĂ BREZOIULUI - DE CRISTINA NĂLBITORU / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1183, Anul IV, 28 martie
DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353553_a_354882]
-
oșteni ruși și moldoveni retrași după înfrângerile de la Sărata - Stănilești, în anul 1711. Același panou ne prezintă mari personalități ale culturii și științei românești, cunoscuți și recunoscuți atât în țară cât și peste hotare, care au răsărit din sufletul acestor plaiuri, a acestei comune, purtându-și obârșia cu mândrie, dar pe care, călătorule, îți voi lăsa plăcerea de a-i descoperi la ei acasă, acolo unde, cândva, și-au avut rădăcinile, acolo unde li se păstrează numele. Cu sufletul încărcat de
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
mă doare primăvara când se întoarce-n vad, aud naiul ce plânge cu jale-n pădurile de brad. Mă dor Carpații, umiliți de voi și de atâta trudă, sângele românesc cerut de viața asta crudă, gândurile-mi plutesc rătăcind pe plaiurile sfinte, văd morminte părăsite, ascult dureri și rugăminte. Mă apasă-n suflet văzând cum coboară Prutul, oare deatunci în câte lacrimi își caută sărutul? Mă plimb desculț prin pârâul rece, ce tot curge, caut privirile mamei pe drumul ce duce
MĂ DOARE GÂNDUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352784_a_354113]
-
semnalul redeșteptării nației noastre prin capitolul intitulat simplu „Deșteaptă-te române!”, totuși romanii din exil se supun în capitolul Ortaci ... Ori taci! unui adevărat supliciu al umilinței repetat oriunde s-ar duce în societatea americană, lucru pe care aici pe plai mioritic nu l-ar fi acceptat niciodată, de parcă am fi un popor de sadomasochiști, pentru un pumn de dolari, murdăriți de propiile noastre conștințe subjugate aprioric încă înainte de a părăsi teritoriul României... Al doilea mare capitol nenumit, apare în ultimele
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
au intrat încă în posesia acestei cărți, jurnal național de mărturisiri în prag de secol XXI, introspecție atemporală a sufletului românesc bântuit de-a lungul istoriei de toate bolile politicii europene și americane, dar care totuși a rămas aici, pe plai mioritic să-și cânte jalea, dorul și chiar visele, uneori din fluier, alteori din caval sau când nu le-a avut pe acestea a cântat dintr-o frunză pe care se odihneau două stele, doar cu încredearea în Dumnezeu. Sunt
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
premieră absolută (pentru mine) în blajinul oraș Mizil - unul dintre cele două în care nu ajunsesem până acum (celălalt fiind Sălajul). Îngăduiți-mi, dragi prieteni tineri, dar și în floarea vârstei, și vă mărturisesc următoarele: Grigore Tocilescu, plecat de pe aceste plaiuri mirifice, este o personalitate de excepție a lumii românești și europene. Urbea Dumneavoastră este luminată de un alt Om dăruit de Dumnezeu, om al Faptei, primarul Emil Proșcan. Pe cât de curat și încântător, Mizilul este orașul domnițelor și doamnelor frumoase
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > INCĂRUNȚIT MI-E PLAIUL... Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Viața încorsetată în reguli și norme, Se-neacă în mlaștini corupte și hâde. Slabă-i speranța, când, Răul ia forme Și-n fața tristeței, perfid
INCĂRUNȚIT MI-E PLAIUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352904_a_354233]
-
Publicat în: Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Viața încorsetată în reguli și norme, Se-neacă în mlaștini corupte și hâde. Slabă-i speranța, când, Răul ia forme Și-n fața tristeței, perfid, el, doar... râde. Plaiul mioriței suferă sub cerul Increstat de lacrimi ce plâng pe pământ. Mi-e țara întristată! Ascuns e adevărul Sub lașitatea celui, de averi, flămând. Altare fumegând se-ntind peste glie Stele întristate își pierd din strălucire Incărunțit mi-e plaiul
INCĂRUNȚIT MI-E PLAIUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352904_a_354233]
-
Plaiul mioriței suferă sub cerul Increstat de lacrimi ce plâng pe pământ. Mi-e țara întristată! Ascuns e adevărul Sub lașitatea celui, de averi, flămând. Altare fumegând se-ntind peste glie Stele întristate își pierd din strălucire Incărunțit mi-e plaiul și aș vrea... să-nvie Curajul din Strămoși pînă-n nemurire. Din larga depărtare simt a ta durere! Rănile-ți mă dor, strigătul ți-aud. Pădurile-ți suspină, fără mângâiere Țara mea de doine... lacrima-mi ascund. D. Theiss Referință Bibliografică
INCĂRUNȚIT MI-E PLAIUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352904_a_354233]
-
să-nvie Curajul din Strămoși pînă-n nemurire. Din larga depărtare simt a ta durere! Rănile-ți mă dor, strigătul ți-aud. Pădurile-ți suspină, fără mângâiere Țara mea de doine... lacrima-mi ascund. D. Theiss Referință Bibliografică: Incărunțit mi-e plaiul... Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1638, Anul V, 26 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
INCĂRUNȚIT MI-E PLAIUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352904_a_354233]
-
EMINESCU, POEME Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Iubire de Luceafăr Răsună bucium în poezia mamă, s-audă și Dunărea de Ipotești că, a dat țării, un poet de seamă. Pe plaiuri mioritice, românești. De-un veac străbate pe cărări divine, cu identitate de neam românesc. Pe astrul nopții trimite suspine, când ne veghează din univers ceresc. Vibrează pădurea-n valuri de ape, când vântul prin codru îi doinește lin. Un bucium
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
Acestea vor fi trimise după înscriere ( și după realizarea selecției / unde este cazul) începând cu dată de 8 martie 2017). Se vor trimite cel puțin 1 (una) sau două poezii , fragment de proză să conțină - cuvinte despre limba română, țară, plai strămoșesc etc. 3 - Așteptăm înscrierile pe adresele: ligya 33@gmail.com star andrada 888@yahoo.ro sau la telefon: + 40 0723 371626 ; 0752-787694 4- CREAȚIILE VOR FI ÎNSOȚITE de: - o fotografie în format jpg. , un scurt CV și adresa la care
STARPRESS 2017 de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354373_a_355702]
-
Sus, județul Sibiu. Dar sufletul lui e legat nu doar de vatra natală, ci și de toate locurile din apropierea Sebeșului de Sus, a căror frumusețe mioritică nu a putut-o uita, nici până acum: Avrig, Tălmaciu, Racoviță. Cu toată fascinația plaiurilor natale, din amintirile lui Dumitru Sinu răzbate o umbră de tristețe, atunci când îmi spune: „La noi în sat au fost trei nenorociri...” „Ce-i omul...” Mai întâi, își amintește de un consătean care s-a stins din viață și a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
cântece populare maramureșene, încheiate cu cunoscută melodie „Moroșancă-s moroșanca”. Pentru că oaspeții să nu moară de foame și de sete, ciocăneștenii în colaborare cu ambasada și asociația „Unirea”, i-au omenit cu bucate, vin și palinca, aduse de acasă, de pe plaiurile Bucovinei. În încheierea primei zile a festivalului, domnul Gheorghe Tomoioagă și membrii tarafului „Ceatără” au primit titlul de „Cetățean de Onoare ai Bundeslandului Niederöstereich” din Austria. A doua zi a festivalului a început cu Sfântă Liturghie, ținută în capelă mănăstirii
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart coaja de nucă/A cuvântului și
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
Tunisia. Dacă până în 1989 românii știau prea puțin sau deloc despre ce înseamnă să călătorești în străinătate, odată cu căderea regimului comunist de la București a devenit posibilă cunoașterea acelui spațiu interzis, aflat dincolo de hotarele țării. Așa se face că locuitori ai plaiurilor mioritice au ajuns să străbată întregul mapamond, să culeagă impresii de pe toate meridianele și să contribuie activ la promovarea imaginii țării noastre în lume. Unul dintre aceștia este și Dan Mihai Ștefănescu, autorul volumului “Out of Europe / Dincolo de Europa”, care
DINCOLO DE EUROPA”, UN SPECTACULOS JURNAL DE CĂLĂTORIE ILUSTRAT, SEMNAT DE DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354459_a_355788]
-
o stare de vinovăție față de ignoranța în care s-au complăcut, vizavi de cele petrecute pe glia comunei în vara lui 1944. În acele vremuri de restriște, în jur de 500 de ostași români și-au adus obolul suprem pe plaiurile comunei, fiind înhumați în Cimitirul Bisericii vechi a satului Soci, 117 dintre ei fiind nominalizați de către preotul Nicolae Sfrijan, cu creionul, chiar în cartea din care le-a citit prohodul. Ca o asumată penitență civică și creștinească, demnă de nevoia
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
jertfa în favoarea celorlalți, chintesență a alterității, a omeniei, a iubirii, ca lege capitală a creștinismului. În cele 38 de pagini, scriitoarea aduce în lumină spațiul intim al copilăriei, satul, matrice a spiritualității, „alfa și omega” copilului venit în lume pe plaiuri mirifice, de basm. „Părul, nucul și gutuiul/ sunt deja cam ofiliți/ nu e nimeni prin ogradă/ să simtă că sunt iubiți”. (Așa-i viața...) Într-adevăr, peisajul conturat ni se înfățișează suav, în contururi fine, de o candoare ieșită din
REVENIREA LA INOCENŢĂ-UN STROP DE VEŞNICIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353828_a_355157]
-
adevărat numai în dulcele grai strămoșesc. Sufletul lui Iacob Cazacu-Istrati, român din Republica Moldova, stabilit în Canada, oscilează între două doruri: “În prezent trăiește cu și între două doruri: un dor mare când se află în Canada, la copiii săi, față de plaiul natal și de casa părintească, iar când se află acasă, dorul necontenit de copiii și nepoțeii din Canada...” (p. 56) Scrie literatură din dragoste față de țară: “Scriu...Scriu din Dragoste și Dor pentru tot ce mi-i drag și scump
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum îmi iubesc Mama, Limba, și Vatra strămoșească...” (p. 56) Scopul creației sale este formarea sentimentului patriotic în sufletul tinerei generații: “Se aduce o contribuție la educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de plaiul natal, de limba maternă, de semeni, de simțire și aspirații.” (pag. 55) Poeziile “Azi pentru tine, Țara mea”, “E ziua mea”, “Dorul de sat”, “În limba mea” sunt unite tematic prin sentimentul patriotic care se manifestă față de țară în ansamblul
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
izvoarele mă vreau./ În limba mea-mi vorbesc podișuri și izovare,/ În limba mea și-a mamei visele mă iau...” (p. 58) În profiul spiritual al Melaniei Rusu Caragioiu, româncă stabilită în Canada, se află pe primul plan afectivitatea față de plaiul strămoșesc. (p. 43) În memoria ei afectivă au rămas viu întipărite câteva elemente definitorii pentru un mod de viață curat românesc, păstoritul și casa natală. Păstoritul, ocupație ancestrală a poporului român, este o expresie a vitalității, a hărniciei, a legăturii
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
tren nu pleacă, nici un tren nu vine, Somnolează gara, plictisite șine. Umbrele-amintirii umblă prin cetate, Rătăcind pe urme șterse și uitate. Se deschide-n șoapte tainică fereastră: Zbuciumul prin vreme tulbure, sihastră, Argeșul prin toamne, sonuri în rotire, Urcă-n plai, coboară molcomă doinire. Frunza tot mai rară, norii se destramă, Peste orizonturi - cenușie vamă. “-Manoli, Manoli!”-ruga tot răzbate, Dangăt cald de clopot spre eternitate. Sprijinind tot cerul, ne “veghează piatra” Care la tot pasul ne înseamnă vatra Candela nestinsă
UMBRELE AMINTIRII DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354038_a_355367]
-
literare și gazetărești datează din perioada adolescenței școlărești, când a publicat diferite materiale de acest tip la unele publicații din perioada respectivă. În acest răstimp a fost corespondent activ al unor ziare și reviste, cum e, de pildă, „Vocea gliei”, „Plai orheian”, „Tinerimea Moldovei” etc. Ca poet, editează mai multe culegeri de versuri: „Destăinuiri”, Editura Labirint, Chișinău, 2003; „Florile Speranței”, Editura Nasha Canada Publishing, Toronto, 2008; „Petale de dor și vis”, Editura „Magna-Princeps”, Chișinău, 2010; „Cearta” și „Adevăruri pe frunze de
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]