1,132 matches
-
nu cumva am expus-o cine știe căror vorbe rele... Dar în fond sîntem maturi și majori! Dacă revin, am să vă istorisesc foarte multe lucruri! Azi am repurtat un mare, dacă nu chiar colosal succes, prin cuvîntarea mea, la plenara Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Amănunte urmează. Te rog, omagiaz-o din partea mea pe dșoara Uța , și încredințeaz-o de cele mai bune sentimente de prietenie. Așa de bine m-am simțit între voi, încît nici acum nu mă pot
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la ședințele „...de massă”: „Nu am putut ține 2 ședințe cu massele din cauză că la 23 iulie am avut organizat un bal iar pe data de 30 iulie, massele nu au răspuns la adunare din cauza unui film sovietic, nau răspuns la plenara noastră (repetiția nu ne aparține, n.n.)”. „Grozavul” film sovietic la care sau holbat curioși cei din „massa evreiască” a fost „Afacerea Blum”. Feiga Bercu, responsabila secțiunii „Organizatoric” a motivat vizionarea acestei pelicule de un mare număr de spectatori scriind că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
către CC al CDE-ului și așteptăm un răspuns”. Parcă nefiind de ajuns greutățile, se ițiseră la orizont cu gura rânjită până la urechi și „lipsurile”: „Nu s-a ținut o ședință cu lămuritorii (sic!, n.n.) aceasta Încrucișându-se cu o plenară al (sic!, n.n.) sindicatului. Nu s-a ținut o plenară fiind organizatoricul la o consfătuire iar organizatoricul fiind foarte slab. Activul CDE nu participă regulat la ședințe cauza fiind că sunt antrenați În ședințele dela sindicate În ramura unde Își
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nefiind de ajuns greutățile, se ițiseră la orizont cu gura rânjită până la urechi și „lipsurile”: „Nu s-a ținut o ședință cu lămuritorii (sic!, n.n.) aceasta Încrucișându-se cu o plenară al (sic!, n.n.) sindicatului. Nu s-a ținut o plenară fiind organizatoricul la o consfătuire iar organizatoricul fiind foarte slab. Activul CDE nu participă regulat la ședințe cauza fiind că sunt antrenați În ședințele dela sindicate În ramura unde Își duc activitatea profesională”. Era și firesc, ne dăm noi cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pur și simplu, cu un sinonim care sugera, de fapt, aceeași intenție publicistică: „În Rulmentul nr.152 din 15 martie a.c. (...) În articolul intitulat << Folosirea judicioasă a timpului de lucru, În atenția comitetului de partid>> au fost reformulate următoarele expresii: <<...plenara a Întocmit un plan de măsuri>> și <<...adunării În care a fost dezbătut planul de măsuri luat de comitetul de partid>>. Reformulările: <<...plenara a elaborat un plan de măsuri>> și <<...adunării În care a fost dezbătut planul de măsuri elaborat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
intitulat << Folosirea judicioasă a timpului de lucru, În atenția comitetului de partid>> au fost reformulate următoarele expresii: <<...plenara a Întocmit un plan de măsuri>> și <<...adunării În care a fost dezbătut planul de măsuri luat de comitetul de partid>>. Reformulările: <<...plenara a elaborat un plan de măsuri>> și <<...adunării În care a fost dezbătut planul de măsuri elaborat de comitetul de măsuri>>”. Care este, deci, diferența dintre verbele „a lua măsuri” și „a elabora măsuri”? Poate doar o anumită prețiozitate În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și „a elabora măsuri”? Poate doar o anumită prețiozitate În expresie și de un pic de megalomanie. Motivarea pigulitorului de firimituri lingvistice neadecvate realismului socialist a fost aceea citită, cel mai sigur, În „Statutul de organizare a partidului muncitoresc român”: „Plenara comitetului de partid nu Întocmește și nu ia planuri de măsuri ci adoptă și elaborează planuri de măsuri”. Prin urmare, o mare bilă neagră pentru tov. redactor. w. Cine au fost dacii, romanii și românii? Terminând cu stupizeniile remarcate În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să fie uniți contra dușmanului de clasă, cerberi care vegheau cu strășnicie asupra stării de sănătate a urechilor și ochilor românilor de rând, ce nu aveau voie să fie informați decât cu ceea ce se fixase a se ști la diversele plenare și ședințe mai mult sau mai puțin publice. Proaspătul sosit din schimbul de experiență târgmureșean, Petrache Necula, semnalase În „Vremea nouă” numărul 1161/18 noiembrie 1971 o chestie care, brusc, Îl determinase ca „Nota” sa „de sesizări” nr.36 să
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Îmbâcsitei și păcătoasei societăți de consum capitaliste, a scris În „România liberă” nr. 8797 un articol intitulat „Concluzii filozofice” În care a comis o prostie, repede aruncată la tomberon de cenzor. Iată pătărania: „În articolul (...) de Mihnea Gheorghiu, pe marginea Plenarei din noiembrie a CC al PCR, menționa printre altele și necesitatea unei mai accentuate continuități <<a revoluției spirituale Începute prin noua politică culturală a țării (subl.În orig.)>>”. După cum bine ați ghicit, a fost eliminată chiar partea subliniată. e.k
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Speciale, avansat general și s-a pensionat acum doi ani. S. B.: O carieră dusă până la capăt. M. M.: Am avut tot felul de probleme, dar unele se lăsau și cu momente comice. Îmi amintesc că m-am dus la Plenara Consiliului politic, la Divizie, la colonelul Dimitriu, secretarul Consiliului. Aveam trei mașini ARO prăpădite, pe care le alergam prin curte dimineața să pornească, le plimbau șoferii două-trei ture de platouri să pornească. S. B.: Prin fața pavilionului central. Îmi amintesc că
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
să pornească, le plimbau șoferii două-trei ture de platouri să pornească. S. B.: Prin fața pavilionului central. Îmi amintesc că râdeam de situație. M. M.: Prin fața clădirii, o împingeau până pornea și o țineau încălzită până veneam eu. Am întârziat la plenară și mă întreabă secretarul Consiliului politic: "De ce-ai întârziat? Uite că a început". Și am spus: Dom'le, am stat la barieră", cu toate că pe traseu de la unitate până la Divizie nu era nicio barieră și a zis: "Bine, dacă ai
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
pe care tata nu o împărtășea), era paralelismul între construcția ideatică a comunismului și realitatea populată cu ființe omenești, destul de refractară la modelarea după „lumea ideilor”. Ei bine, primul meu acces de furie și plâns s-a produs din pricina faimoasei plenare din iulie ’71 când, la 17 ani, aflam deja din plin că se anunțau „zorii” unei lumi în care zburdălnicia pe sârmă va dispare și lanțul va atârna direct de cușcă. Eram într-o tabără de reviste școlare, patronată destul de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
plin că se anunțau „zorii” unei lumi în care zburdălnicia pe sârmă va dispare și lanțul va atârna direct de cușcă. Eram într-o tabără de reviste școlare, patronată destul de liberal de către Comitetul Central al UTC. A doua zi după plenară, scriitorii, poeții și redactorii care ne pregăteau au fost trimiși acasă și înlocuiți cu activiști. Noi nu am mai stat pe sub brazi în lungi „workshopuri” și „brainstorminguri”, ci am fost așezați în bănci ca să ni se dicteze ideile lui Ceaușescu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fi exclus să se audă: „Supurul de Jos, crește trei puncte la adevăr, Gurahonț, promovează în Divizia A, nea Jean staționează de 20 de ani pe locul 9, acolo unde se simte cel mai bine“. În acest fotbal cu congrese, plenare, șantiere ale tineretului și vizite de lucru n-ar fi exclus să se interzică avortul pentru bucătăresele cluburilor, iar galeriilor să li se raționalizeze consumul de salam. Ar fi lumea ideală pentru mulți dintre oamenii de fotbal. Adepții curentului demografic
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
am umilit, lăudîndu i, și acum îi dau zor cu pregătirile: unul a plecat după vin, altul la vînat de iepuri... Voi avea un somn foarte scurt după spectacol”. Cu aceeași dezinvoltură, relatează cum a reușit să se învoiască de la plenara Comitetului de Cultură, o ședință de la care nu se prea lipsește. „Trebuie să-i hoțomănim și să ne vedem de-ale noastre”, conchide. Pornit pe panta „mărturisirilor”, ține să adauge (pentru impresionare) că e „în mînă”: „Piesa la care lucrez
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trebui un oarecare curaj numai ca să le repeți. Contradicția se explică prin faptul că el poate să se răsucească pe loc cu 180 de grade, „s-o întoarcă”. Ieri, de pildă, condamna „manipulările” noastre în problema conflictului cu ungurii (vezi Plenara Comitetului Național al Cetățenilor Români de Origine Maghiară), iar azi, probabil sub influența altor comentarii, îi vitupera pe aceștia pentru „ceea ce ne-au făcut ei nouă”! Spre deosebire de mine, care, în materie de opinii, nu știu să fac pasul înapoi decît
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că el a fost nu o dată în minoritate și că momentul revenirii bolii fusese precedat de grave neînțelegeri cu Buharin și cu Stalin în două chestiuni majore: „chestiunea monopolului comerțului exterior” și „chestiunea zisă georgiană”, „faimoasa chestiune a autonomiei”. Urma plenara Comitetului Central și era hotărît să se „bată” pentru ele, dar medicii îi cer categoric să nu participe la nici o întîlnire și să înceteze orice activitate. Promite să-i asculte, și totuși nu abandonează ideea luptei. Dictează mai multe scrisori
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e încă bine cunoscut peste hotare. În privința consecințelor „scrisorii”, se poate anticipa numai atît: prin spărtura pe care au făcut-o în „zidul tăcerii”, curînd va țipa vîntul mult mai multor nemulțumiți. *Activismul lui G. a ridicat iarăși capul la plenara din februarie a Comitetului Județean de Cultură și Educație Socialistă. Luînd cuvîntul, el a lăudat „inspirata alegere a temei” (creația literară) și conținutul „bogat, plin de argumente” al „dării de seamă” prezentate de președintele P.E. După captatio, s-a lansat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a început în timpul lui Gheorghiu-Dej, mai precis în 1958. În timp ce în Bulgaria recoltarea mecanizată a porumbului durează o săptămână, în România ea se prelungește peste două luni, până vine înghețul și rămân cocenii pe câmp. Toate acestea sunt tabu la plenare. în sfârșit, a treia cauză și poate cea mai importantă este că, în Bulgaria, Partidul Comunist a rămas un organism viu cu o conducere colectivă. Todor Jivkov și-a ales colaboratori competenți, cărora le acordă întreaga răspundere și inițiativă, în timp ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
conjugat în clasa a șasea la modul optativ. N.n. - Cântecele patriotice : Deșteptă-te române, Tricolorul, Peal nostru steag, Pui de lei, Voința neamului, Imnul eroilor etc, au fost reintroduse în circuitul repertorial al poporului român în 12 aprilie 1968, la plenara extraordinară a pcr . Pag. 245 - Interviu . Redactorul - Un alt contraargument invocat peiorativ,este că de fapt, aici nu ar fi fost nici o revoluție ... C.M. Spiridon -Asta vreau să întreb, tot retoric. De acord, n-a fost așa. N-a fost
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
problemelor scrisului (34/1948), Paul Georgescu condamnă scriitorul pentru vina de „a sluji” „dușmanul progresului și dezvoltării culturii, dar și al statului nostru popular”. În ciuda opacității ideologice a revistei, cu timpul dezbaterea culturală netrucată își face loc și aici. La Plenara Uniunii Scriitorilor cu privire la problemele poeziei, din februarie 1951, se pune pentru prima oară în discuție „pericolul proletcultismului”. N. Moraru, în discursul său, reprodus în F., susține că „proletcultul înseamnă schematism” și dispreț față de învățătură. Traducerile se fac cu preponderență din
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
afirmă că mai târziu „și atmosfera în relațiile dintre conducătorii țărilor socialiste și întreaga situație din cadrul comunității era determinată tot mai mult de reacția la restructurarea sovietică”. în acest sens, evidențiază atitudinea negativă a conducătorilor unora dintre țările socialiste față de plenara CC al PCUS din ianuarie 1987, consacrată problemei democratizării și politicii de cadre a partidului. Referindu-se la România, acesta constată că aici s-a remarcat „o respingere totală a hotărârilor plenarei. [...] Opiniei publice nu i se dă nici o informație
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
negativă a conducătorilor unora dintre țările socialiste față de plenara CC al PCUS din ianuarie 1987, consacrată problemei democratizării și politicii de cadre a partidului. Referindu-se la România, acesta constată că aici s-a remarcat „o respingere totală a hotărârilor plenarei. [...] Opiniei publice nu i se dă nici o informație. Ceaușescu îi declară deschis ambasadorului sovietic că nu poate fi de acord cu cele spuse la plenară, că PCUS pășește pe un drum periculos”. La rândul său, Vadim Medvedev subliniază că atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-se la România, acesta constată că aici s-a remarcat „o respingere totală a hotărârilor plenarei. [...] Opiniei publice nu i se dă nici o informație. Ceaușescu îi declară deschis ambasadorului sovietic că nu poate fi de acord cu cele spuse la plenară, că PCUS pășește pe un drum periculos”. La rândul său, Vadim Medvedev subliniază că atitudinea manifestată în țările socialiste față de procesul de restructurare inițiat în Uniunea Sovietică a fost diferită. Dacă la nivelul opiniei publice, în mediul intelectualității, acest proces
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
proprii de dezvoltare, corespunzător condițiilor lor concrete, liderul român pledează pentru dezbaterea „largă a problemelor actuale și de perspectivă ale făuririi societății socialiste”, pentru afirmarea celor mai bune căi și forme de „realizare în viață a principiilor socialismului științific”. La plenara lărgită a CC al PCR din 25 octombrie 1989, liderul român se pronunță pentru promovarea noului în toate domeniile de activitate. Atrage însă atenția asupra faptului că, „exagerând unele greșeli și lipsuri din țările socialiste, unele tendințe lichidatoriste și reformiste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]