1,161 matches
-
o scrisoare. De aceea am organizat un birou special pentru reclamații, iar eu semnez personal toate răspunsurile la cererile care îmi sunt adresate. Parthenicus încearcă, timid, să-i tempereze mișcările cu o mână, în timp ce cu cealaltă îi potrivește din nou pliurile deranjate ale sinus-ului de pe piept. Replica Liviei vine acidă. — Poate că un număr mai mic sau mai mare de indivizi pot ajunge relativ ușor la tine, dar paraziții ăștia care te flatează și pe față și pe dos... — Ei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nu cumva să-și închipuie că nu o ia în serios! Nu și-ar mai putea răscumpăra vina nici măcar cu o decorație militară sau senatorială. — Poți să-i amendezi, să-i decazi din drepturi, continuă Livia înțepată, aranjându-și cu demnitate pliurile tunicii. Nu e nevoie să-i omori. Nu se lasă înșelat de mărinimia ei aparentă. Cine e nefericitul care a reușit să o întărâte în așa hal? Puțin plauzibil să fie cineva dintre cunoscuți. I-ar fi ajuns crâmpeie de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cel din fața sa. Încearcă să-i ghicească pe chip semne care să-l ajute să-i preîntâmpine vorbele. Constată că înfățișarea indică mai degrabă încăpățânare decât inteligență. Nici ochii nu sunt vioi, ci doar holbați. Gura, la rândul ei, are pliul de nemulțumire tipic indivizilor complexați. Iar ridurile de la baza nasului împart fața în două, în loc să contribuie la unitatea ei. Pufnește scârbit pe nări. Un prostănac! Însă viclenia îi țâșnește prin toți porii. Spune cu severitate: — Manifestările astea ridicole de slugărnicie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
amenințător Augustus. Se preface că-și stăpânește cu greu mânia. Un om care a fost el însuși acuzat că s-a urcat pe scenă! Plesnește indignat din palme. Dovedit pe deasupra și ca mincinos patent! Îl apucă încruntat pe Trio de pliurile sinusoidale ale togii. — N a avut el îndrăzneala să pretindă că testamentul un chiului său este fals, deși îi cunoștea autenticitatea? Trio Fulcinius își bagă îngrozit capul între umeri. — Din câte văd eu, continuă principele necruțător, Flaccus te-a găsit
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din lemn cu spătarul puțin înclinat și curbat. Când să se așeze, se împiedică ușor de picioarele scaunului, care nu sunt drepte, ci lejer arcuite spre exterior. Suduie molcom, după care se con cen trează o vreme să-și aranjeze pliurile togii. Ridică în cele din urmă privirea spre Trio și mormăie gân găvit: Credeați că am să mușc o asemenea momeală ieftină? Pământiu la față, Trio Fulcinius nu îndrăznește să se uite la principe. — Indiferent de ce a mărturisit Iunius ăsta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
datoria ei și a celorlalte profesoare s-o ferească de greșeli. Țac... țac... țac... A început tunsul. Pontifex îi taie părul copiliței. Înseamnă că au îmbrăcat-o deja în veșmântul sacerdotal. Când? N-a fost atentă. Își netezește cu grijă pliurile stolei. Totul în înfățișarea lor ex terioară este menit să indice vocația spirituală. Sunt întotdeauna înveșmântate în alb din cap până-n picioare, iar tâmplele le sunt încinse cu o panglică în formă de diademă. Fetița plânge și mai rău. Parcă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ușor de contrafăcut cu ajutorul mușta rului de Alexandria, spune răspicat Libo. Iar aici se vinde cu 15 denari livra. Asinius Gallus se încruntă. Bine că știe. O să i spună bucătarului să caște bine ochii de acum înainte când cumpără piper. Pliul dintre sprâncene i se adâncește. Ce caută Trio Fulcinius în târboseala asta? Că doar el e denunțătorul. Din prudență sau de frică, Flaccus doar a contrasemnat depoziția. — Și Trio? întreabă cu voce tare. — Ah, Trio! tresare Scribonius. Ricanează: — Asta te
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
multă libertate gustului personal. Toga trebuie aranjată riguros, să stea drept pe umăr, nu să cadă pe braț. Și nici nu o aduci imediat pe cel stâng, ci mai întâi o înfășori în jurul taliei, ca pe o centură, ca să formeze pliuri largi când o arunci pe spate. Probabil că poartă o stofă dintr-o singură bucată, nu din două. Cuprins de o bănuială neagră, își pipăie discret propriul veșmânt, ca nu cumva să i se vadă dublu ra sinus-ului de pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
capete. La sărbători femeile mai poartă mărgele )manistî), din chihlimbar sau sidef, iar la biserică mătănii )lestocica), confecționate din piele. În zilele de lucru femeile purtau fuste de stambă, iar în zilele de sărbătoare fuste din zefir, lungi, cu multe pliuri și culori diferite. Femeile măritate își țin părul strâns într-un coc acoperit cu o bonețică numită “chicika”, cusută cu mărgele și paiete pentru biserică și sărbători sau simplă, pentru zile obișnuite, peste care se pune baticul, iar fetele tinere
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
erau sigure c-o să uite o dată. Și nu erau servitoarele experte În asemenea chestiuni? Acum, cînd cărțile Juliei mergeau atît de bine, trebuiau să fie mai atente ca oricînd. Julia veni la oglindă. Își pusese o rochie din in În pliuri, de culoare Închisă și-și aranja părul, fără să dea atenție detaliilor; dar ea putea ignora haosul, se gîndi Helen, și să arate așa ca acum, absurd de bine pusă la punct și de frumoasă. Se apropie mai mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
berea era rece, amăruie, minunată. Helen Închise ochii bucurîndu-se de razele soarelui care-i cădeau pe față, plăcîndu-i la nebunie sentimentul de nepăsare, de vacanță, faptul că bea bere Într-un loc atît de public. Dar ascunse sticlele Într-un pliu al sacoșei de pînză. — Ce-ar fi să mă vadă unul dintre clienții mei? — O, la naiba cu clienții tăi, zise Julia. Se Întoarseră la mîncarea pe care o aduseseră; frînseră pîinea și tăiară mici felii de brînză. Julia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mai gîndi la alte lucruri. Deasupra patului domnului Mundy era o poză: o scenă cu un Înger conducîndu-i pe copii peste un pod Îngust și accidentat. Obișnuia să se uite la ea pînă se Încheia Întîlnirea lor. Se uita la pliurile complicate ale veșmîntului Îngerului și la fețele victoriene ale copiilor, late și de o inocență răutăcioasă. Lăsă pieptănul jos și mai luă o dată bucata de pipă din lut; și de data asta o aduse la gură. Era rece și foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
scoată capacul, cu multă delicatețe, Kay rîse de ea. — Desfă-l odată! Nu vreau s-o stric. — Nu contează. Nu, zise Helen. E prea frumoasă. Oh! Tresări uimită. În cele din urmă Îndepărtă capacul cutiei aplecate pe genunchii ei, iar pliurile hîrtiei se desfăcură și pijamaua, se rostogoli fluidă, ca argintul viu. O privi o clipă, fără să se clintească, apoi, ca și cum s-ar fi Împotrivit, luă cămașa și o ridică. — Vai, Kay. — Îți place? — E superbă. Prea frumoasă! Probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mitralieră și bombele; dar zvonul acesta, ca un ciocănit de pasăre, Îl trezi, și aproape că-l sperie de moarte. Cioc-cioc-cioc... Întinse mîna spre noptieră și aprinse lanterna; mîna Îi tremura, așa că, atunci cînd Îndreptă raza spre fereastră, umbrele din pliurile draperiilor părură că se umflă, de parcă draperiile erau Împinse din spate. Cioc-cioc-cioc... Acum semăna mai puțin cu ciocul unei păsări și părea a fi o gheară sau o unghie. Cioc-cioc-cioc... O clipă, se gîndi să fugă la taică-său. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
urmă la a mai fi menținut în exploatare. Concomitent cu derularea acestor evenimente, crescătorii germani au importat din Austria oi din tipul Merinos Negretti care prin încrucișare cu Electoralul de Saxa a participat la obținerea unui tip de ovine cu pliuri mai reduse, rezistență organică mai bună și o constituție fină spre robustădenumit Merinos Electoral - Negretti. În Franța a fost importat în anul 1776, din Spania, primul nucleu de oi Merinos. Din acesta a derivat ulterior Merinosul Rambouillet care a fost
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
a aplicării unei selecții severe la 834 indivizi în anul 1922, la 530 în 1923, respectiv 300 în 1924 și 284 în anul 1925. Efectivul selecționat și reținut se caracteriza prin următoarele însușiri: omogenitate, constituție robustă, lâna deasă și uniformă, pliuri cutanate pe trunchi reduse, producție medie de lână de peste 3,5 kg și o greutate corporală mai mare de 43 kg. Etapa a doua s-a derulat pe un interval mai mare de timp, fiind cuprinsă între anii 1925 și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Rambouillet. Ca urmare a acestor încrucișări, și a selecției practicate, indivizii obținuți prezentau o conformație ameliorată, cu forme corporale rotunjite și largi. De asemenea, la populația rezultată s-a îmbunătățit considerabil precocitatea, a crescut masa corporală, s-a redus numărul pliurilor cutanate din regiunea gâtului, astfel încât noul tip de oaie a dobândit și aptitudini de carne. Etapa a treia este ceva mai lungă, fiind reprezentată de perioada de după anul 1946. Această etapă a fost una bogată în derularea unor acțiuni și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
este de regulă clar și mai rar semiclar. Extinderea lânii este foarte bună pe extremități, abdomenul fiind foarte bine îmbrăcat cu lână fină și deasă. După tuns, pe corpul animalelor, se observă unele rezerve ale pielii dispuse sub forma unor pliuri reduse ca mărime. Calitativ, lâna din cojoc se caracterizează prin următorii parametri: finețea fibrelor 22 - 23 µ, rezistența la tracțiune 8,3 g/cm, extensibilitate 36,65%. Culoarea lânii, la indivizii întreținuți în condiții optime de alimentație și cazare, este
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
ondulate. Gâtul, în raport cu corpul, este de lungime mijlocie, însă suficient de gros și bine atașat de trunchi. În partea inferioară al acestuia se află unele cute ale pielii care formează o salbă și 1 - 3 cravate de mărime variabilă. Prezența pliurilor cutanate se constată la unii indivizi și pe trunchi. Trunchiul prezintă linia superioară oblică și în general îngustă. Grebănul este strâmt și ascuțit, iar spinarea este uneori înșeuată. Crupa este scurtă și îngustă, dispusă oblic. Jigourile sunt slab dezvoltate, cu
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Îi făcu semn să dispară, închise ușa și se apropie de mine cum nu mai făcuse niciodată, aproape atingându-ne fețele, privindu-mă în ochi și-mi vorbi cu voce scăzută, în timp ce eu vedeam toate venele plesnite de pe chipul său, pliurile pielii, neregularitățile, negii minusculi și primeam în față respirația lui mirosind a grăsime și a ceapă, izurile de vinuri scumpe, aromele de carne și cafea amară. — Nu s-a întâmplat nimic, mă auziți? Nebuna asta a visat... Fantezii, povești, delir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
pionierii cu Quik și pâine cu gem în Tovarășul. Așa o suspiciune i s-a părut ei o mare ofensă. Ba chiar o nedreptate, i-au și dat lacrimile. Păcat, îi spuneam, că n-ai păstrat fusta aia neagră, cu pliuri, și ciorăpeii albi, și cămașa albă, cravata roșie, centura. Mi-ar plăcea să te văd așa îmbrăcată. Când văd filme românești făcute în anii ’70, pe când erau ai mei tineri, îmi vine să plâng. Mă pocnește o nostalgie insuportabilă, de parcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
umbli foarte atent. Unii bărbați probabil ar fi tentați s-o protejeze, alții poate s-o sfărîme În bucățele. Oare soțul ei din ce categorie făcea parte? — Poftim ziarul. Era un buletin sportiv Împăturit o dată orizontal și apoi În patru pliuri verticale. Se observa clar pe el o pată veche, dar nu de dimensiunea unei cutii de chibrituri. Mi-au sărit În ochi niște litere roșii: Sabia mîniei Îl zdrobește pe asasin. Era un articol despre lupte libere. — 4 iunie? Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
din gură, educație prin muncă. Așa o să înveți, domnișoară, să prețuiești orele pe care le pierzi aiurea, așa, numai lovindu-te de greutăți. Era violaceu în obraji, vocea îi gâjâia, ochii nici verzi, nici căprui, rămăseseră o dungă numai, printre pliurile rozii, bolnave ale pleoapelor. Își gândise îndelung răzbunarea. Poate atunci chiar credea că o să poată intra cu bocancii în sufletul fetei. Am vorbit cu Iordan, de mâine începe culesul la vie și are nevoie de sezonieri berechet! Ai să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
bine zis, în momentul în care m-am hotărât să plec era goală. Nici măcar vânzătoarea, una grasă, brunetă, nu se mai afla la tejghea. Plecase în încăperea anexă. El își încreți pielea ochilor, o cercetă printre pleoape ca printre două pliuri. Rosti insinuant: Deci, mai fusese cineva în cofetărie. Probabil, mai fusese, n-am reținut. Nu mi se părea deloc important să observ cine este în cofetărie. Deci, cine fusese? Ritmul întrebărilor, se întețea, era clar, începea din nou tangajul. Vâltoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
spuse, când o văzu oprită în fața oglinzii, cu părul adunat în palme. Da, leagă-l, îi spuse și o privi zâmbind cum își strânge părul cu un șnur de piele. Așa, așa arată Carmina mea. Avea o fustă cu șase pliuri în față. Perdeaua din cameră era adunată spre mijlocul ferestrei. Nu te-am mai văzut cu bluza asta, îi spuse Ovidiu în timp ce coborau scările, cu un ton de reproș, prevestitor de furtună. Bătrânica de la etajul întâi se afla la postul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]