27,916 matches
-
moderat, cu intensificări temporare. Temperaturile maxime se vor încadra între 1 și 8° Celsius, iar cele minime, între -7 și -1° Celsius. ·** Vineri, la ora 8, se înregistrau următoarele valori termice: Atena senin 10 grade Berlin înnorat -1 grad Budapesta ploaie 3 grade Paris ploaie 6 grade Roma înnorat 13 grade · Viena ploaie 6 grade
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
Temperaturile maxime se vor încadra între 1 și 8° Celsius, iar cele minime, între -7 și -1° Celsius. ·** Vineri, la ora 8, se înregistrau următoarele valori termice: Atena senin 10 grade Berlin înnorat -1 grad Budapesta ploaie 3 grade Paris ploaie 6 grade Roma înnorat 13 grade · Viena ploaie 6 grade
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
8° Celsius, iar cele minime, între -7 și -1° Celsius. ·** Vineri, la ora 8, se înregistrau următoarele valori termice: Atena senin 10 grade Berlin înnorat -1 grad Budapesta ploaie 3 grade Paris ploaie 6 grade Roma înnorat 13 grade · Viena ploaie 6 grade
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
de dans și pentru adulți. Se pot înscrie doamne și domni, indiferent de vârstă, abonamentul lunar fiind în valoare de 250 000 de lei. De asemenea, „KMA Artist“ oferă pregătire pentru cei care vor să participe la concursuri de genul „Ploaia de stele“, „Big Brother“ sau pentru cei care doresc să urmeze cursuri de bune maniere, dans, modelling și actorie. Pregătirea se desfășoară în zilele de luni și miercuri între orele 21-22, la sediul școlii, din Splaiul Galați nr. 1. Informații
Agenda2003-14-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280866_a_282195]
-
patimile lui și te vei cunoaște. 1932. Ce singure ar rămâne lacrimile dacă nu ar fi patimile care să navigheze pe oceanele mântuirii lor. 1933. În patima norilor iubirii noastre se ascunde adevărul din apa vieții ce va cerne odată cu ploaia noilor nașteri viitorul. 1934. Patimile sunt la fel ca și îngerii, bune sau rele. 1935. Somnul patimilor lasă viața să treacă pe lângă tine fără să o trăiești. 1936. Adevărata viață doar alături de patimi o poți trăi. 1937. Ce ar mai
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
cărora se poate obține un bun ban negru, cîtă vreme ele există. Din păcate, în presa cotidiană se scrie mult despre inundațiile propriu-zise și mai nimic despre cauzele lor. După eclipsă, cam toate ziarele au văzut în ultimul val de ploi un fel de potop nu prea teribil, dar totuși potop. Un titlu din ADEVĂRUL ni se pare sugestiv din acest punct de vedere: Un sfîrșit de săptămînă sub semnul potopului. Pentru ROMÂNIA LIBERĂ Apele au lovit din nou. CURIERUL NAȚIONAL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
Caragiale, Al.O. Teodoreanu, Ion Marin Sadoveanu, Adrian Maniu, Ionel Teodoreanu, Nichifor Crainic, Theodor Solacolu. S-a citit: După melci, Prohod (Ion Barbu), Pustiu, Lumină, Peisaj cosmic (Rusu Sirianu), Bătrânii (Ion Pillat), Grădinăreasa (Ion Luca Caragiale), Strofe pentru vânt, strofe pentru ploaie și Imn soarelui (Ion Minulescu), Domn tânăr (Em. Bucuta). Ion Pillat nu făcea decât să continue tradiția cenaclurilor "Junimii", "Convorbirilor literare", "Salonului" lui Alexandru Macedonski, dar într-o atmosferă lipsită de orice dogmatism și dominată doar de vraja poeziei. Entuziasmul
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
si intitulată Sub cerul clasic. În 1921 îi apare o antologie tematica: Poezia toamnei (București, "Viața Românească") în care poemele sunt grupate pe teme: Vine toamnă, Amurgul toamnei, Parcurile toamnei, Cules de vii, Toamna în codri, Păsări și frunze călătoare, Ploi și neguri, Glasul toamnei, Toamna și iubirea, Toamna și amintirea, Toamna și moartea, ceea ce creează o miscare dramatică - care răscolește și dă un interes deosebit tabloului autumnal sugerat prin poeme alese din operele poeților semănătoriști, simboliști și tradiționaliști. Poemele sunt
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
acesteia. Iată ce zice el, punând atenționarea pe seama unui redactor: „La tine, personajele sunt canalii. Prin logica povestirii, dacă eroul e ticălos, el trebuie să ajungă la faliment moral sau la pedeapsă. Dar la tine, ticăloșii sunt ceva natural, ca ploaia sau ninsoarea... „ (subl.n., M.B.). Din sublinierea operată, se desprinde toată învățătura tematică a cărții analizate. Disipată în cele 206 pagini ale cărții Compromisul, tema generoasă, de o stringentă actualitate, atingând pragul fetișizării internaționale, are aliați, congeneri aș zice, în
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
el n-o mai scosese de atunci de pe cap și trecuseră treizeci și trei de ani de cînd i-o dăruise... Nu se știa dacă avea par sau nu pe țeasta lui veșnic acoperită de pielea întărită a șepcii, de sudoare, de ploi, de toate intemperiile, plus cele ce se petreceau în somnul lui sănătos după cîte o zi de treburi, cînd nici atunci nu-și lepăda șapca lui veche de piele împlinind vîrstă unui vizionar... Alexandru cel Mare... Isus Cristos, și alții
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
a copiilor devine precupeața, în piața la Radna sau Lipova, cumpărînd și vînzînd de toate. Chiar dintru început, romancierul ne creionează, în chip de recomandare, portretul, memorabil, al Marei. "Muiere mare, spătoasa, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vînt, Mara stă toată ziua sub șatra, în dosul mesei pline de poame și de turtă dulce. La stînga e coșul cu pește, iar la dreapta clocotește apă fierbinte pentru ăvornovistiă, pentru care rade din cînd în cînd
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
doi artiști, oricum definiți riguros prin propria lor istorie, cît configurația unui spațiu și reflexele unui mod inconfundabil de existență (artistică, morală, simbolică, spirituală). În acest topos paradoxal, imund că un cîmp de luptă ale cărui leșuri se spală în ploi și se albesc la soare, imaculat și aseptic că o planetă moartă, încărcat de voluptățile grele ale unui lupanar ce se revarsă și băltește că o viitura, dar și bîntuit de vînturi subțiri, străbătut de raze acide și încremenit în
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
cu o tenacitate de orfevru, toate dimensiunile terestre și metafizice: pămîntul plin de cratere și de păduri luxuriante, cu atmosfera cristalina de ozon prin care mai adie cîte un alizeu galben-verzui de sulf, tornadele irepresibile de monoxid de carbon și ploile care cad torențial - succesiv sau simultan - că ambra cea mai pură și că vitriolul cel mai viril. I-au creat după aceea fauna și i-au dăruit precepte morale, iar acum, asemenea fratelui lor mai mare, Nastratin Hogea, se hranesc
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
sînt stelele (Fierarul). În fine, natura se confruntă cu civilizația, ultima fiind tratată cu mefienta: "un metru cub de văzduh/ îi este suficient ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca-ntr-un barometru/ vremea de ploaie" (Prin artere-mi circulă vedenii...). Pînă la urmă, e degajata civilizația obscură a materiei însăși, imanenta ei enigmatic organizată, înflorita într-o grație umbroasa: "uite/ pămîntul că un melc/ cum își scoate coarnele//prin țarina reavăna/ i-o sănătate-n
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
lifturilor care nici nu mai sînt "tocmai tinere" (L.M:). Gala Premiilor Aspro, cu Premiul pentru Experiment, Șerban Foartă (Caragialeta) și cu Marele Premiu, Dorin Tudoran pentru Kakistocratia. "Șerban Foartă a găsit și noima abrevierii ASPRO. Este un vocativ: Aspro!". Ploaia alunga oamenii de pe terasa La Motor: "printre puținii care au scăpat - Mircea Cărtărescu - sub o imensă umbrela neagră" (M.I). SÎMBĂTĂ și DUMINICĂ, în week-end: vizitatorii sporesc, personalitățile revin, reporterii se mișcă iute, au ochi buni și reportofoane cu baterii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
nimeni nu cerea să iasă la raport, nici macar sub pretextul unor reclamații îndreptățite, cum ar fi fost lipsa mîncării sau orice altceva. Dacă, totuși, cineva "cădea în păcat", noi ripostam cu izolarea. Era o dublă pușcărie, greu de îndurat. - Sub ploaia de umilințe, torturi și suferințe fizice, își mai poate păstra cineva demnitatea? - Cu atît mai mult poți rămîne demn, cu cît se urmărește îngenuncherea ta. Demnitatea în suferință te face să te simți bine, să fii sigur pe tine și
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
un cu totul alt capitol asupra căruia dl. Sache încă nu s-a pronunțat. Dar se va pronunța cu siguranta ceva mai tîrziu... Acum închipuiți-vă următoarea scenă: Dl. Sache merge pe bulevard cu umbrela în mînă, că e a ploaie. La un moment dat, pe trotuar, în mijlocul trecătorilor grăbiți, se oprește strigînd și ridicînd umbrela, - stați... Dl. Sache se apleacă în mijlocul mulțimii, făcîndu-le semne oamenilor s-o ia mai pîn colo, avînd treaba. Oamenii il ocolesc și sînt siguri că
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
natură există ca să fie observat... De exemplu ritmul și dinamica unei ființe urcând o scară și ritmul și geometria scării în sine, ca într-o fotografie din Grecia (1961), apoi un om alergând reflectat în apa ce acoperă strada după ploaie, ca în imaginea surprinsă în spatele Gării Saint-Lazare din Paris (1932); un chip uman și un tablou, ca în două dintre fotografiile făcute în Spania, la Cordoba în 1933, sau o intersectare de linii drepte și curbe, în acord cu orientarea
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
de urs). Moartea se extinde pretutindeni. Ea formează fondul lucrurilor, doar temporar mascată de aparența lor, dezgolindu-se nu o dată sub înfățișarea simbolului său obișnuit, osteologic. Însăși marea, leagănul consacrat al vieții, capătă un aspect mortuar, trosnind de oase: "Vin ploile prin stîncile roase,/ Ca printr-un puternic schelet,/ Și se vede din depărtare/ Cum își desfac ei trupul dinadins/ Să li se scurgă icrele în mare.// Nu vă-ngroziți cînd pietrele trosnesc,/ Și dacă vi se rup de sub picioare,/ Ca
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
lui Blaga și Arghezi, iar Dimov fără formele vizionare argheziene, Ileana Mălăncioiu n-ar putea fi percepută în afara influenței autorului Plumbului, adaptat toposului său originar): "Plouă într-un sat de munte uitat de lume,/ Copacii mai putrezi se rup,/ Prin ploaie trece o femeie bătrînă/ Cu hainele ude lipite de trup.// Nu mai știe pe unde s-apuce,/ Drumul e putred de noroaie,/ Doar trupul uscat de femeie de munte/ Nu pare să fi putrezit în ploaie.// A ajuns la o
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
putrezi se rup,/ Prin ploaie trece o femeie bătrînă/ Cu hainele ude lipite de trup.// Nu mai știe pe unde s-apuce,/ Drumul e putred de noroaie,/ Doar trupul uscat de femeie de munte/ Nu pare să fi putrezit în ploaie.// A ajuns la o casă veche,/ A urcat treptele, a-nceput să dispară,/ Printr-o fereastră putredă pătrunde înăuntru/ Tot ce e putred afară" (Pastel I). În acest plan al oscilației între viață și "dispariție", nescutit de o putrefacție umidă
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
gol/ Ca-ntr-un cap înfipt în păr" (Rugă). Dorința se află la un pas de necrofilie: Și-atuncea cînd chipul meu trece în apă/ Și fața mea pală în ea se oprește/ Pe chipul meu ud ca de-o ploaie eternă/ Figura de umbră-și lipește.// Privește-mă bine, iubite, e seară/ Și stăm rezemați de fîntînă/ Și-n lumea de apă stă chipul de moartă/ Ce-ntinde spre mine o mînă" (Fîntînă). La nici un poet român actual Erosul n-
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi " Ce e mai important: izvorul care curge acuma din coasta muntelui, ori ploaia și zăpezile care topindu-se an după an au pătruns în inima muntelui, picătură cu picătură, până ce au găsit un loc prielnic să iasă mai la vale curată și limpede ca lacrima?" Această imagine îi slujește lui Simion Mehedinți în
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
imagine îi slujește lui Simion Mehedinți în Premise și concluzii la "Terra" pentru introducerea argumentației după care "arta poporului e mai tipică decât a individului". Mutatis mutandis, întoarcerea la cărțile mai vechi ale unei culturi redă întreagă importanța acelor rodnice ploi și dezghețuri care ne pot ajuta, eventual, dar nu exclusiv, să "izvorâm" individual în cultură. Cu mai multă vigoare și cu o mai deplină conștiință a adâncurilor decât ar fi posibil printr-o simplă inventariere și datare a acestor tomuri
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
lui Matei Iliescu, personajul lui Radu Petrescu. Raoul, protagonist al povestirii Solange (singura din volum scrisă după 1989), suferă în momentul în care, telefonându-i iubitei, aude în receptor cum răsună apelul într-o cameră goală: " Puțin după cinci dimineața, ploaia încetase brusc, la fel de brusc precum începuse, și, la fel de repede, legătura se restabilise, iar telefonul - a cărui stridență îl oripila - sunase, în sfârșit, în camera lui Solange. Sunase lung, foarte lung, numai că în încăperea ei de la stabiliment nu era nimeni
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]