966 matches
-
zăpadă ale etapelor Înfruntării. Povestitorul se separă de poveste, În finalul acesteia, prin moarte. După comoția care, brusc, Îl năruie, popasul său oniric, În biserică, nu este decât delirul muribundului care Își revede, În ultimele clipe, traiectoria vieții, Înainte de a plonja În moarte și, cum spune autorul, „poate, dincolo de ea”. În cazul unui scriitor de statura „cărturărească” a lui Magris distincția Între viață și literatură rămâne mereu fluidă. Spre beneficiul atât al realității, cât și al reveriei. Busturile care alătură, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În cele din urmă, drept Carlito anulează mecanismele protectoare ale rutinei. La finele romanului, Spino visează un vis din copilărie. Întoarcere În universul prim, infantil, al pre-conștiinței, al preexistenței. Studenții americani au fost atrași de felul În care narațiunea Îi plonja, fără minime repere orientative, cum se Întâmplă frecvent În scrisul lui Tabucchi, În aventura codificată a lecturii. Forțați să instituie și reconstituie, ei Înșiși, logica absurdului existențial, apreciau faptul că autorul nu intenționa să „soluționeze” enigma, nici să ofere uluitoare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și recunoaștere: primul meu text publicat În Occident, În 1983, În revista din München Akzente, editată de Michael Krüger. Nu cunoșteam revista, nici editorul datorită cărora aveam să fiu invitat, după alți câțiva ani, În Berlinul Occidental, și aveam să plonjez, apoi, În tumultul eliberator al exilului. Exilul dinaintea exilului stătuse sub sceptrul socialist al Despotului care reprezenta Legea și Calendarul și al Tovarășei Sale, care purta zilnic alt „colier cu inimioare proaspete”, cum ne amintește poemul lui Michael, Aus dem
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
inocenței. Scrisorile părinților către proaspătul refugiat În America sunt pline, În anii războiului, cât și după aceea, de o extraordinară duioșie și Îngrijorare față de soarta pribeagului pierdut În lume, silit să părăsească, din cauza legilor rasiale, draga sa Italie și să plonjeze În copleșitoarea Americă. Ele confirmă aceeași dureroasă Înlănțuire de tot ce a Însemnat trecutul românesc comun, de care și din care fuseseră siliți să se separe. Se Înțelege de ce o călătorie de iarnă În Uniunea Sovietică, În 1956, reverberează puternic
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
râzând. Îi revenea forța văzând cu ochii, de parcă îi scosese cineva cătușele care o înlănțuiseră până atunci. S-a îndreptat singură spre mine. Cu pași mărunți. Cred cu toată convingerea că lumea cealaltă e dincolo de acest lac. Ești pregătit să plonjezi? Tot îți mai este frică? Am clătinat din cap fără să scot o vorbă. Umbra s-a aplecat să-și desfacă șireturile. Înghețăm dacă mai stăm mult aici, așa că hai să ne luăm avânt. Scoate-ți ghetele și ne prindem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu o „Angelă iubitoare” și „geloasă la sânge”, tatăl unui adolescent musculos și cascador. După câțiva ani de adulter cu o altă Angelă „mirosind a cozonac cu stafide”, Iustin clachează când aceasta rămâne în Occident, se îneacă în alcool și plonjează devastator în relația cu Pușa, divă la douăzeci de ani, pozând pentru „Play-boy”. De-acum, gelozia voyeur-ului ad-hoc (din proprie voință) trece de partea fostului înșelător și totul devine proza delirantă a unei fantezii conspirative, cu Bucureștii împânziți de mafia
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
pentru primul. Viteza unei societăți dominate de capital poate fi celebrată sau, dimpotrivă, tematizată ca sursa unei fascinații meduzante cum face Paul Virilio. Poți saluta delocalizarea, imaginația ta poate urca În spirale către eterul marilor cuvinte, În deliruri poetice, poți plonja Într-o Matrice SF, sau, dimpotrivă, de pe poziții esențialmente moral/metafizice, poți arăta cît de nocivă este ea (să ne gîndim la critica spațiului de la Heidegger sau Lévinas). În orice caz, este limpede că „postmodernitatea” dedusă din metanarațiunea marxistă este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
putea conchide, ca urmare a unui amănunt autoreferențial, plasat la Început, de a cărui importanță cititorul nu-și dă seama decît la sfîrșitul lecturii: singur În aeroport, Jérôme Angust citește, sau mai degrabă pretinde că citește o carte (În care “plonjează cu furie”). El citește cartea pe care noi o avem În față, iar noi, În urma lecturii, urmează să stăm pasămite de vorbă cu propriul nostru eu. O nouă Franșoise Sagan: Anna Gavalda Anna Gavalda este o femeie simpatică, slabă, tunsă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
om-tanc sau om-carte. Situațiile acestea irigă meandre de istorii, de cercetări, de căutări, de anchete sau de evadări. Le Syndrome de scaphandrier / Sindromul scafandrului (Brussolo, 1991) propune o tematică originală. Eroul este un vânător de vise. În fiecare noapte, el plonjează în cel mai profund somn pentru a aduce ceea ce Borges numea "hronire", adică obiecte bizare situate "dincolo de lumea noastră", pe care le vinde unor colecționari avizi. Povestirea ilustrează nucleul tematicii onirice a lui Brussolo. Ca și scufundătorul, Brussolo ajunge în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în funcție de ideile și emoțiile care se exercită asupra lor, indiferent de maniera în care emițătorul le exprimă (mentală, verbală sau în scris). Relaxarea e „un mod de a șterge tabla de toate grijile mundane”(Siegel, 2004, p. 155) și a plonja într-o stare ușor modificată de conștiință, care este starea alfa, plasată între 8-12 Hz, așa cum se poate detecta encefalografic. Tehnicile de relaxare provoacă o încărcare energetică, întrucât se nutresc din resursele noastre abisale, chiar dacă doar din cele de suprafață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
traumatică a nașterii vizează, așa cum am mai menționat, nu numai copilul, ci și mama, ceea ce a determinat-o pe C. Antoine (2008) să califice evenimentul în cauză că o stare de doliu pentru ambii actori implicați: noul născut, întrucât este plonjat în afara cuibului ospitalier al uterului matern, iar femeia deoarece, odată cu încetarea sarcinii, se va confrunta cu multiple și adeseori istovitoare responsabilități. S. Grof, una dintre eminențele incontestabile ale psihologiei transpersonale, a reușit, în urma unui travaliu laborios, care a durat aproximativ
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să propună un concept al frumosului sub umbrela arheologiei. Cursul de Istoria arheologiei, inițiativă de "avangardă" în contextul epistemic al epocii, e menit în esență să legitimeze o estetică bazată pe fapte de viață cotidiană 62. Înainte însă de a plonja în amănuntele acestei reflecții estetice trebuie să punem întrebarea: de ce tocmai arheologia? Adică de ce a fost nevoie de apariția pe piață a unei discipline istorice cu un grad înalt de specializare ca să devină posibilă o asemenea reflecție "estetică"? Întrebarea vizează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Imediat, soldații de pază au început să tragă ca nebunii după el. L-am întrebat, când m-am întâlnit cu el în America, cum a făcut de nu l-a nimerit niciun glonț. Și mi-a zis că după ce a plonjat, nu a continuat înotul pe sub apă în direcția în care sărise, că era un înotător excelent de vreme ce lucrase ca salvamar, ci s-a întors și s-a adăpostit lângă bac într-un unghi mort pentru trăgători. S-a tras atât
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu „canonul” șarpelui care-și schimbă pielea. Metamorfozarea e una interioară, tainică și dureroasă, ce nu seamănă cu o „renunțare”, cu o „ecloziune” sau cu o „expulzare”, întrucât ființa rămâne, din punct de vedere fizic măcar, aceeași. Pentru imigrantul ce plonja pe coasta sudică a Manhattanului, cu gândul de a nu se mai întoarce de unde plecase, americanizarea nu a fost o umilință, ci o dorită baptizare, fără vreo legătură cu religia sa. De altfel, America a fost și a rămas un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
clipe de glorie într-un tablou (aici s-ar putea deschide o discuție nesfârșită, care ar porni de la întrebarea „În ce tablou ați vrea să intrați?“. Dacă m-ați întreba pe mine, v-aș răspunde, fără să clipesc, că aș plonja în Grădina deliciilor a lui Bosch și n-aș mai lăsa pe nimeni să mă scoată de-acolo). Și trezindu-vă, în loc să vă începeți conștiincios ziua printr-un ritual atât de bine știut, încercați să căutați o soluție care v-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
și intrasem în presă. N-a urmat însă nimic. Într-o amară paranteză fie spus, n-am fost invitat niciodată la vreuna dintre comemorările Seniorului, dar nici la vreo discuție despre dosarele Securității, deși nu mulți sînt cei care au plonjat în ele - altfel decît pentru a-l consulta pe cel personal, și asta numai în ultimii ani. Nu existam. Am continuat să nu exist și după apariția celei de-a treia cărți, apărute tot datorită lui Alex. Bun sau rău
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
de departe, dezbaterea legată de așa-zisul conflict dintre ficțiune și memorialistică. S-a recurs la sofisme și la explicații de tot fanteziste în încercarea de a se demonstra de ce, imediat după 1989, românul a întors spatele ficțiunii pentru a plonja voluptuos în apele limpezi ale confesiunii directe și de ce acum, rușinat parcă de gestul său, s-ar întoarce pocăit, spre tradiționalele zone fictive de evadare din imediata noastră realitate. Culmea este că partizanii ficțiunii în acest război cu săbii de
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
agenți provocatori în viața autonomă a limbajului, care trebuie să-și afirme atît propriile energii, cît și să dezvăluie, fără a risipi misterul, ca într-un adevărat scenariu inițiatic, miracolul unei nașteri, coagularea amorfului, triumful ordinii asupra neantului. Invocînd forme, plonjînd în vîscozitățile memoriei, devoalînd procesul de extragere a unui chip din placenta propriei lui virtualități, pictorul nu face decît să realimenteze conștiința de sine a limbajului, să-i consolideze polimorfismul și, simultan, forța de răspuns. Și el chiar împinge această
Teodor Moraru între pământ și lumină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12568_a_13893]
-
căruțele cu cai și căruțași costumați retro, ceva din atmosferă îți amintește de filmul lui Pintilie, "O vară de neuitat". Convoiul pleacă, pe un drum de țară plin de hîrtoape, spre "orășelul Cinema", plasat dincolo de sat, pe malul Dunării. Acum plonjăm în plină utopie. După o călătorie zdruncinată, de circa zece ore, descoperi, amețit de cap, "si dumnealui?, si dumneaei?", o enclavă de lux în mijlocul paraginii rurale-naturale. Complexul SF (pentru a cărui descriere temeinică ar trebui multe pagini), conține patru minihoteluri
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
mine și să cazi/ în falie ca într-o mlaștină eu să trag fermoarul și degetele tale să-mi/ împungă nevrotic pielea" (Oana Cătălina Ninu: Mandala). Sceptici în raport cu orice confecție a intelectului, douămiiștii renunță cu sînge rece și la sentiment, plonjînd într-o nuditate a existenței ce-și dibuie autenticitatea deopotrivă în postura decerebralizată și-n cea anafectivă. Ei se întrec în a compune ,grozăvii", imagini terifiante ca în puterea unui satanic legămînt: ,și-ți spun iubitule, în mine nu te
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
și iar hip!/ marele orb țopăia fericit/ de-acest profan sfîrșit. Dar ce-mi pasă-n plin iulie mie" (Whisky-Palace). Oricum sforțarea creatoare a lui Ion Vinea se orientează către depășirea datelor unui real resimțit ca ostil, alienant. Dacă nu plonjează în suprarealismul ca atare, întemeietorul revistei Contimporanul (1922-1932), cel mai important și mai longeviv periodic al avangardei autohtone, se apropie de libertățile dicteului automat printr-o lejeritate a asociațiilor care oferă o alternativă seducător mozaicată a ordinii realului abhorat. Respins
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
dovadă a bogăției sufletești de care dispuneți spre a o împărți cu generozitate faptul de a fi adunat atâta lume dispusă și bucuroasă să se exprime despre poezie prompt și avizat. Ca o oglindă magică în care puteți fi surprinsă plonjând și vălurindu-i suprafața cu grație și vocație vă este cartea Geometrii singulare. În fine, vă mulțumesc pentru aducerea la suprafață, cu această ocazie, a unor amintiri din viața copilăriei și confirmările lirice, de la începuturi. Să fim sănătoși, în substanța bunelor
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13647_a_14972]
-
timp de decenii acest popor, știe că e un om nou (nici o greșeală) și procedează în consecință. Nu simplific nimic, constat o stare de fapt. Scriam mai demult în Dilema că, după ce citesc ceva ce mă încîntă, îmi place să plonjez în- tr-un birt ordinar. Evident, după două minute regret, dar acolo văd și aud pe Păunescu, îl văd și-l aud pe R. Theodorescu făcînd de proști intelectualii de marcă ai țării, îl văd și-l aud pe... dar pe
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13726_a_15051]
-
orientat spre suprafețe. Aceasta este o veche reacție, ținînd de automatismul gîndirii, destul de schematica; altminteri, nimic nu ne îndreptățește - în afara unei vechi convenții - să credem că, întotdeauna și în orice situație, adîncimea, ăinimaă lucrurilor este superioară suprafeței. Un sportiv care plonjează de la mare înălțime într-un lac, fără a-și asigura o perfectă poziție de străpungere, riscă să fie strivit de suprafața apei - care are (cu acest prilej) consistentă unei plăci de beton!". Spre a-și corobora ideatic remarcă, exegetul citează
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
avut o expoziție de... pictură. Ioan Augustin Pop, membru al juriului și președinte al Filialei Oradea, a luat premiul pentru pictură, iar Mihai Chiuaru, de asemenea membru al juriului și președinte al Filialei Bacău, a luat premiul pentru..., și aici plonjam în plin suprarealism, "creație pictură religioasă". Ceea ce vrea să spună că este pentru altceva decît pentru pictură, adică pentru creație pictură, si nu pentru o pictură oarecare, ci pentru una religioasă! Orice alt comentariu este inutil, cum inutilă și jenantă
Premii si cadouri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18155_a_19480]