2,366 matches
-
www.balkan-commission.org. 118 După cum specifică Goati, începând cu anii '80, LCY devine o platformă de dezbatere politică între două grupări opuse. Prima este formată din liderii partidului sloven, sprijiniți de cei croați, care insistau asupra necesității de a accepta pluralismul politic, piața liberă și influențele Europei; cea de-a doua este formată din liderii sârbi și muntenegreni care promovau întoarcerea la valorile autentice ale socialismului. În realitate exista o altă chestiune importantă asupra căreia LCY nu căzuse de acord și
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
John Anthony Godwin 1981. Land, power and the lie. Man n.s. 16:235-250 [206]. Peters, Geoffrey M. 1987. The use of lies in negotiation, Ohio State Law Journal 48:1-50 [163]. Peters, Richard Stanley 1971. Moral development: a plea for pluralism. Mischel, Theodore, ed., Cognitive development and epistemology. New York: Academic Press, p.237-267 [115]. Peterson, Candida Clifford, Peterson, James L., și Seeto, Diane 1983. Developmental changes in ideas about lying. Child development 54:1529-1535 [117]. Pettigrew, John 1981. Notes. Browning 1981
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
groțiană că există o distincție clară între războaiele drepte și cele nedrepte și în asumpția "din care derivă dreptul intervenției umanitare ... aceea că ființele umane individuale sunt subiecți de drept internațional și membri de drept ai societății internaționale" (1966a: 64). Pluralismul, așa cum era prezentat de Vattel, jurist internațional din secolul al XVIII-lea, respinge această abordare, argumentând că "statele nu manifestă solidaritate de acest gen, ci sunt capabile să respecte acorduri numai asupra unor scopuri minime" (1966a: 52). Un argument conex
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fie interesată dacă există semne că statele fac progrese în crearea unei societăți internaționale mai drepte. Dezvoltarea gândirii Școlii Engleze referitoare la drepturile omului este fascinantă în această privință. Bull (1977: 83) argumenta că în istoria recentă a societății internaționale, pluralismul a triumfat asupra solidarismului. În secolele anterioare, credința solidaristă în primatul drepturilor omului a supraviețuit, deși "subteran". Poate părea chiar că statele au intrat într-o "conspirație a tăcerii... cu privire la drepturile și datoriile cetățenilor lor" (1977: 83). În plus, multe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Din mai multe puncte de vedere, dispariția bipolarității a fost mai favorabilă pentru dezvoltarea solidarismului, deși discuțiile dacă statele trebuie să intervină pentru a preveni încălcarea drepturilor omului au creat un conflict între preocuparea "solidariștilor" pentru drepturile individuale și insistența "pluralismului" asupra pericolelor implicate de încălcarea suveranității naționale. Era hegemoniei americane pune în mod inevitabil problema dacă tema "solidaristă" nu cumva a fost deturnată de interesele politice dominante din Statele Unite și Marea Britanie, și dacă nu cumva societatea de state de astăzi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1993) "Interpretation and the Science of International Relations", Review of International Studies, 19(1). (1995) The Restructuring of International Relations Theory (Cambridge). (2000) "Thinking Ethically Thinking Critically: International Ethics as Critique", în M. Lensu și J.-S. Fritz (ed.), Value Pluralism, Normative Theory and International Relations (London). Newland, K. (1998) "From Transnational Relationships to International Relations: Women in Development and the International Decade for Women", Millennium, 17 (3). Niarchos, C.N. (1995) "Women, War, and Rape: Challenges Facing the International Tribunal for
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
23(1). (2000a) "Solidarism and After: Global Governance, International Society and the Normative "Turn"", Pacifica Review, 12(2). (2000b) "Beyond the Cosmopolitan/Communitarian Divide: Justice, Difference and Community in International Relations", în M. Lensu și J.-S. Fritz (ed.), Value Pluralism, Normative Theory and International Relations (London). (2001) Justice, Community and Dialogue in International Relations (Cambridge). Shapiro, M. J. (1988a) The Politics of Representation (Madison). (1998) "The Events of Discourse and the Ethics of Global Hospitality", Millennium, 27 (3). Sharoni, S.
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
I. (1997) "The Misunderstood Promise of Realist Social Theory", în K. R. Monroe (ed.), Contemporary Empirical Theory (Berkeley). Wheeler, N. J. (2000) Saving Strangers: Humanitarian Intervention in International Society (Oxford). Wheeler, N. J. și Dunne, T. (1996) "Hedley Bull's Pluralism of the Intellect and Solidarism of the Will", International Affairs, 72. (1998) "Good International Citizenship: A Third Way for British Foreign Policy", International Affairs, 74. Wheen, F. (1999) Karl Marx (London). Whitworth, S. (1994) Feminism and International Relations: Towards a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
165 pax britannica, 170 performativitate, 198 perioada interbelică, 67, 102, 227 perspectivism, 182 piețe piața muncii, 247 piață globală, 87, 89, 238 piețe de capital, 90, 93, 94, 98 piețe financiare, 82, 88, 92, 94, 238 ploaie acidă, 176, 273 pluralism, 110, 112, 126 polaritate, 53, 54, 58, 61 polis, 156 politică politica de putere, 43, 66, 143, 188, 189, 235, 246 politica memoriei, 185 politică externă, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 183, 190, 228, 236, 239 politică globală, 24
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Mangalia. În interiorul regiunii, alți șefi locali, Tatos de la Dârstor, apoi Seslav de la Vicina și Satza (Saccea) de la Preslav, contribuie la apărarea themei Paradunavon, dar și a themei Bulgaria., organizată spre sud. Menționați de Ana Comnaena, În Alexiada, cei trei ilustrează pluralismul etnic și multiculuralismul zonei la sfârșitul sec. al XI lea. Pentru anul 1094, același izvor narativ menționează și un fruntaș al valahilor, pe Pudilă. După cruciada a IV a, când la Constantinopol este constituit Imperiul Latin, teritoriul danubiano - pontic trece
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Articolul 7, lăsa posibilitatea Împământenirii doar străinilor de rituri creștine, iar articolul 19, conferea proprietății private, drept sacru și inviolabil. Deși prezenta unele limite Constituția din 1866, a fost una din cele mai liberale din Europa, și a deschis cale pluralismului politic. Statul modern, care avea la bază această Constituție, s-a consolidat. Monarhia, Parlamentul și partidele politice, erau factorii decisivi ai puterii. Monarhia a asigurat un anumit echilibru politic intern, iar partidele au susținut procesul de modernizare. Proiectul de desăvârșire
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
singur politica noastră externă’’ II. Parlamentul Își exercita dreptul de a controla puterea executivă, urmărind modul În care se aplicau legile. Deputații și senatorii, se foloseau de dreptul de interpelare, cerând unor miniștri să răspundă pentru anumite decizii. Partidele politice Pluralismul politic a fost o trăsătură a sistemului politic din România. Principalele partide politice care s au confruntat pe scena politică au fost: Partidul Național Liberal Înființat În 1875, Partidul Conservator Înființat În 1880, Partida Țărănească Înființată În 1882, P.S.D.M.R.,1893
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de spadă și cei fără să nu devină o contradicție puternică, fiindcă nu dispunem la momentul de față de un cadru apropriat de tratare a acestui nou tip de ridicare a maselor, revolta umbrelor împotriva VIP-urilor. Regența televizuală reduce șansele pluralismului. Este un factor de aliniere, și nu de înflorire a minorităților. Regularizarea ofertei de mesaje pe baza cererii, sau legea audienței (extinsă acum la întreaga sferă socială), determină prin ricoșeu conținutul interpelărilor civice, tot mai asemănătoare (deci eficace sau "profitabile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
deplina participare"8. Unii spun că "extensia internațională a drepturilor omului și a normelor cosmopolite" nu înseamnă în fapt decât un discurs frumos care nu ține seama de circumstanțele concrete. Dar trăim o perioadă în care se difuzează ideile despre pluralismul societal, textele juridice cosmopolite, se conceptualizează o "nouă ordine juridică"9. Emergența acestor norme cosmopolite ar trebui să protejeze indivizii în societatea globală, dar concret, slăbirea suveranității statelor naționale aduce multe pericole și unele oportunități pentru ei. Formarea statelor moderne
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
probității etice; structurile administrative au fost vulnerabile la "politizare", oficialii au fost cvasi-indiferenți față de critici, față de acuze dovedite și denunțări publice 99; "jocul" administrativ nu a ascultat de reguli clare, de criterii de recrutare, de dezvoltare profesională fondată pe competență; pluralismul a devenit sursă de clientelism politic; paternalismul și corupția au fost și au rămas la ordinea zilei 100. De aceea, reformele au fost aici văzute ca amenințări ale intereselor "grupurilor de interese" și au fost întârziate astfel încât acestea să nu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
O abordare teoretico-politică INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Introducere / 9 Capitolul I. AVATARURILE UNUI CONCEPT. PERSPECTIVE DE DEFINIRE A IDEOLOGIEI / 17 1.1. Ideologia: un concept în multiple roluri / 23 1.1.1. Moștenirea semantică a ideologiei / 26 1.1.2. Pluralismul traseelor definiționale și caracteristicile ideologiei / 31 1.1.3. Cadrul comprehensiv al atributelor ideologiei / 41 1.2. Perspectiva teoriei politice asupra ideologiei / 48 1.2.1. Concepția negativă / 48 1.2.2. Concepția neutră / 56 1.2.3. Concepția pozitivă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să revină la calea principală și să înscrie ideologia pe unul dintre cele două trasee amintite. Au făcut-o de multe ori, e adevărat, recurgând la modalități diferite de circumscriere a conceptului, iar de aici a rezultat cum altfel? un pluralism al caracteristicilor proiectate ca aflându-se în relație directă cu ideologia. Îmi propun ca, descriindu-le și încercând explicarea lor, să pot decela un cadru comprehensiv al acelor atribute care, în mod intrinsec, sunt inseparabile de conceptul de ideologie. Cred
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un anumit interes. Avem de-a face, mai curând, cu o perspectivă socio-culturală asupra ideologiei, care incumbă atât problemele de ordin epistemologic, cât și cele de ordin teoretico-politic, ce au marcat evoluția termenului încă de la apariția sa. 1.1.2. Pluralismul traseelor definiționale și caracteristicile ideologiei Încercările ulterioare de sistematizare a semnificațiilor acordate de teoreticienii sociali și politici conceptului de ideologie au căutat să sublinieze faptul că acesta "(...) rămâne un instrument conceptual foarte flexibil"32. Această asumpție intenționează să-și afle
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
modul fundamental, există anumite rezerve față de investirea sa cu funcții de cunoaștere. Dacă, într-un sens foarte larg, ideologia apare ca un set de principii, valori și atitudini menite să orienteze acțiunile politice, punct din care se recunoaște emergența unui pluralism ideologic ce permite, bunăoară, disocierea între, spre exemplu, liberalism, socialism și conservatorism, în sens restrâns există două modalități principale de raportare la ideologie. Prima este proprie, mai ales, filosofiei politice și teoriei politice normative 351, considerând că ideologia are sens
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din rațiuni instrumentale"405. În al treilea rând, plecând de la argumentul anterior, orientarea spre fenomenele empirice din spațiul socio-politic implică recunoașterea "pluralității" ideologiei. Aceasta înseamnă asumarea, dincolo de delimitarea generală a ideologiei ca subdomeniu al teoriei politice, a existenței multiplicității, diferențierii, pluralismului și flexibilității conceptului, ceea ce permite și justifică implicit folosirea sa la modul plural. Vorbind despre "ideologii" ca reprezentare plurală a conceptului de "ideologie", avem șansa de a ne apropia și mai mult de înțelegerea adecvată a fenomenelor politice concrete 406
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Tipuri de ideologie Tipuri de dileme sociale Consecințe legate de interese Colectivism Dilema prizonierului Consecința optimă: Individul nu își urmărește propriul interes, ci interesul grupului (altruism). Consecința negativă: Individul își urmărește propriul interes, și nu pe cel al grupului (egoism). Pluralism Jocul fricosului (al negocierii) Consecința optimă: Sunt solicitate concesii din partea grupului, existând disponibilitate de concesie și din partea individului (egoism pragmatic). Consecința negativă: Apare fie o renunțare prea ușoară, fie o cerere nerealistă (conciliere excesivă sau rigiditate). Autoritarism Jocul asigurării Consecința
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se bazează pe ideea că preferințele individuale trebuie subordonate intrereselor colective, întrucât avantajele personale pot rezulta din atingerea acestora. Într-o astfel de situație, chiar și cei care "dezertează" de la împlinirea intereselor colective pot beneficia de pe urma atingerii lor419. Relația dintre "pluralism" și dilema socială redată de jocul fricosului sau al negocierii relevă o imagine potrivit căreia opoziția dintre interesele individuale este legitimă, scopul fiind acela de a le concilia, astfel încât, drept urmare a negocierilor, să rezulte o distribuție echitabilă a resurselor sociale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
specifice modernității, atât cunoașterea, cât și ideologia se află în situația de a oferi răspunsuri pertinente. Înlocuirea rațiunii (în sensul modern, ce-i conferea rolul de instrument al cunoașterii realității) cu imaginile, eliminarea rolului central al eului individual, precum și exaltarea pluralismului axiologic sunt numai câteva dintre tezele postmoderne 440 în raport cu care atât conceptul de cunoaștere, cât și cel de ideologie trebuie să se replieze. Și asta se întâmplă în condițiile în care, de la tribuna gândirii postmoderne (și de pe poziții asumate sau
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în valorile umane, dincolo de victoria clasei muncitoare, datorată planificării și proprietății colective"444. Plasând această ideologie la finalul "coloanei" în care se mai află liberalismul, socialismul și conservatorismul, considerate a întregi moștenirea gândirii europene moderne o gândire care percepea conștient pluralismul civilizațional, dar nu punea în discuție calitatea mesajului său de a fi universal teoreticianul politic francez ajungea la concluzia că, la nivelul anilor '50, "lumea liberă ar comite o eroare fatală, dacă ar crede că posedă o ideologie unică și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
puțin în Anglia și pe continent, cred că statul bunăstării generale este "drumul către servitute". În lumea occidentală, așadar, există un consens între intelectuali cu privire la problemele politice: acceptarea statului bunăstării generale; dezirabilitatea descentralizării puterii; un sistem de economie mixtă și pluralism politic. Și în acest sens, epoca ideologică a luat sfârșit"450. Prin urmare, evident este faptul că "sfârșitul ideologiei" este anunțat de Daniel Bell cu privire la lumea occidentală: aici, în concepția sa, ideologia nu mai joacă niciun rol în plan social
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]