9,563 matches
-
șase în al treilea loc: te duci pe prispa grădinii suspendate, te așezi pe o broască țestoasă de galapagos, în apus, și privești îndelung la toată viața ta, prin cerul tău, cel de deasupra cerului celorlalți. înveți să vezi cum plutesc cuburile de aer concentrat, departe, deasupra lacului kanas, lacul tău secret, înveți să vezi adierile calde, nu să le simți sau să le auzi, să le vezi, să zărești adierile calde ale khamsinului, boarea primă verii tale, care îl călăuzește
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
în flori de tei. ești o miere care aleargă acum cu pași de uriaș, printr-o lumină puternică. nouă în al patrulea loc: alergi acum ca un rozător uriaș, cât un zeppelin de carne umplută cu aer, care respiră și plutește, cu o elice de metal roz la coadă, care se învârte cu viteza luminii și funcționează cu 90 panouri solare cât marea caraibilor, unde trăiesc vietăți ca mahi-mahi și baracuda, care se aleargă și ele, pentru a supraviețui. e momentul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
vânturilor calde de durată cu pastile de gaze comprimate, colectate din valea-vulcanilor-pitici. evenimentele se încheie fără vărsare de sânge, ritmul inimii tale revine la normal, pupilele ți se contractă la loc. nouă în al treilea loc: devii nervos, apoi disperat, plutești de foarte multă vreme pe o bucată de craniu, marea din jur e liniștită și plină de grăsime, marea din jur nu are insule, nu are locușoare unde să poți simți tare sub talpă, grăsimea galbenă este bula lui bichat
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
o bucată de craniu, marea din jur e liniștită și plină de grăsime, marea din jur nu are insule, nu are locușoare unde să poți simți tare sub talpă, grăsimea galbenă este bula lui bichat, desprinsă de pe craniul pe care plutești tu, cobori de pe zigomaticul fragil al bărcii tale de ocazie, unde ai întins vestuța ta de pluș kaki între două așchii de os, în așteptarea vânturilor tandre, pășești treptele către orbita colțuroasă unde poți să îți organizezi culcușul, pui desaga-fără-fund
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
să afle că sunt niște sclavi într-o galeră în mijlocul oceanului sau chiar lângă coastă, nu ai dreptul să îți minți organele, țesuturile tale, ele toate semnalizează unele către altele, sângele tău e plin de mesaje mici, în sticluțe, care plutesc prin sângele tău și sunt găsite mai tot timpul, deschise și vizualizate la cuvințele, la litere, cre ierul tău nu poate să stăpânească atent toate aceste sticluțe umblătoare, nu poți să îți permiți să te ascunzi de trupul tău, care
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și se bucură de ofranda șașiului singuratic, ghearele lor cumplite taie burți de limacși, colții lor, fără a avea nevoie de ochi, rod gurițe de limacși, baobabul-bătrân capricios al dragostei tale nu suferă, ci râde, deasupra acestui carnaj, mirosuri nefirești plutesc, resturi rele de viermi se adună. șase deasupra: bei din nou, fără frică, din fântânile tale, te îmbăiezi în lacul kanas, nici o celulă de limax-vinețiu-cu-guriță-cu-dinți nu a supraviețuit, nici o otravă nu și-a făcut efectul, nici un singuratic șașiu nu și-
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
dușmanilor tăi. e vremea să schimbi învelișul tău gros, bătătorit și ud, de piele de vacă galbenă, pe unul uscat și proaspăt, ca un așternut apretat. îmbracă acum, odată cu venirea primăverii pe drumeagul tău, aripa subțire de liliac-cu-nas-de-frunză și vei pluti, ușurat, mai departe. năpârlirea, schimbarea dinților de lapte șase în al doilea loc: la jumătatea timpului în care vântul cald al celor cincizeci de zile adie, privești cerul și vei vedea un lac rotund transparent, care în centrul său perfect
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
să îmbraci rochia de cearceaf alb imaculat, cu mânecuțe și spate din brustur-brodat-de-zâne, cu nasturi de chihlimbar de lacrimi de urși pași mici din clanul abenaki, cu talie de albinuțe superpolenizatoare, dungate auriu cu argintiu, care te pot face să plutești, cu trenă de fire de trifoi cu cinci foi, ei, așa mai merge, ești pe deplin mulțumită, acum poți să intri bucuroasă în bisericuța-marii-tale-speranțe, la brațul prințului cutezător shangdi di liwu. șase în al doilea loc: te grăbești către cuibulețul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
șase în al doilea loc: te grăbești către cuibulețul tău de puf de dragoste pură, te străduiești să alergi cât mai repede, dinspre pelendava înapoi, e un drum obositor, te mai ajută albinuțele superpolenizatoare ale taliei tale, cu care poți pluti câteva zeci de becuteci, nici nu o poți lua pe cea mai scurtă cale, trecând prin liane rochia ta s-ar putea murdări, sau și mai grav, agăța, treci numai prin câmpul deschis, te mai ajuți cu adierea caldă a
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
o mână, dar, cu vremea, desfoiat, să-ți pară greu și, la urmă, să mi-l dai să-l duc tot eu... * F2: Întârziată fără vreme se plimbă Toamna prin grădini, cu faldurii hlamidei plini de crizanteme. Și cum abia plutește-n mers, ca o marchiză, de parcă-ntregul univers privește-n urmă-i cu surpriză, un liliac, nedumerit de-alura ei de domnișoară, s-a-ngălbenit, s-a zăpăcit și de emoție-a-nflorit a doua oară. * B1: Toamna, cu-a ei albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de flori albe făcute din catifea. Categoric, Eugenia Ionescu avea comportamentul unei fetițe perfect normale de 10-11 ani, cu pasiunile și dorințele inerente vârstei. Dar, vorba însemnării de pe coperta caietului, trebuie să ne așteptăm la o dezamăgire. Până acum totul plutește într-o normalitate absolută, o atmosferă de provincie poate puțin sălcie, dar în general nimic nu anunță bruște și categorice convertiri. O lume în care gesturile decisive sunt rare. O lume destul de conservatoare: ni se spune, în momentul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
cu o viață molcomă, de o pudoare care devine pe alocuri ridicolă. Pentru că, de exemplu, Eugenia Ionescu folosește la un moment dat o expresie destul de cuminte precum „pagubă-n ciuperci“, dar sintagma e considerată de o obrăznicie intolerabilă. Ceva stătut plutește în atmosfera de urbe provincială ferită de răsturnări de situație spectaculoase. Aceasta e Câmpina, un oraș în care rudele viitoarei călugărițe pleacă la București să-și ia licența, gata să se întoarcă cu ea, călăuzindu-se după sintagma „decât codaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
școală. Așa că nu aveam cine știe ce criterii în alegerea unor oameni politici reprezentativi. Și, poate și din cauza efervescenței politice intense, cărțile nu-mi mai spuneau mare lucru. Într-o zi, când făceam curat sau zugrăveam, moment extrem de deprimant, pentru că toată casa plutea în moloz, am trecut în revistă cărțile din bibliotecă și s-au reactivat nostalgii vechi. Din vremea în care obișnuiam să citesc. Am dat atunci peste o carte care se chema Amendament la instinctul proprietății. Maică-mea m-a sfătuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
urgia războiului - fiindcă liniștea o obosea și o întrista. Costăchel s-a oprit în zariștea cuprinsă de văpaia apusului, șia pus mâna streașină lăsând ochii arși de dor să soarbă priveliștea din vale... O pânză subțire de fum - aproape străvezie - plutea în lungul văii, până hăt în gura pădurii. Mângâiată de imagini cunoscute, privirea i s-a oprit asupra unui punct anume... Sub horbota de fum, abia de se ghiceau casele și ulițele satului. În cele din urmă, a reușit să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
sănătos, băiatule, că eu mai am atâtea de făcut... Spunând acestea, moș Dumitru a ieșit. Mergea să pună la cale treburi de taină... Omătul abia își mai trăgea sufletul, ascuns pe vreo margine de gârlă ferită de soare. În văzduh plutea mireasmă de pământ reavăn trezit din amorțeala iernii. Câte un colț de iarbă se ițea - cu fereală parcă - să vadă cum e vremea. Și vremea se arăta priincioasă. Primăvara se oprise doar să și înfoaie mantia străvezie pe culmea din
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
misteriosul Costăchel. Dezorientat, învățătorul a aruncat o privire întrebătoare către învățătoare, care privea curioasă spre Costăchel. Ce ați rămas așa? Păi, cum altfel? Noi nu așteptăm nici un musafir. Musafirul nepoftit va fi binevenit - a rimat vorbirea Costăchel, lăsând misterul să plutească în atmosferă. Uite la el. Poate să moară omul de inimă și el o ține într-o șagă, bată-l norocul - a izbucnit în râs învățătorul. O bătaie în poartă i-a curmat râsul. Cei doi bătrâni au privit nedumeriți
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
el. L-a ținut în brațe ca pe un copil speriat, care, după descântecul și cântecul mamei, a adormit... Ea nu a adormit decât târziu, când trupul lui Costăchel s-a abandonat somnului profund... În acea dimineață, o liniște deplină plutea peste fire ca niciodată... Măriuca a rămas lângă Costăchel o vreme, mângâindu-i chipul doar cu privirea. Într-un târziu, cu gesturi de mamă iubitoare, l-a învelit. A tras mai bine storul de la geam, pe unde o rază de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a întors apoi către Costăchel... „Așteaptă doar câteva minute, dragule!” a mai spus și a ieșit ca o furtună. Costăchel stând „smirnă” a răspuns: „Am înțeles, domnule căpitan!”... Ploaia continua să cadă... Măruntă și sâcâitoare... Costăchel însă n-o simțea... Plutea pe aripile vorbelor căpitanului de la comisariat... Măriuca făcea ce făcea și rămânea cu privirea agățată de șleau... „De ce nu mai vine?” - se frăsuia în gând, apucându-se când de o treabă, când de alta, ca înnecatul de pai... Într-un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
apropie o coloană de ruși!” Am privit în direcția arătată de caporal. O coloană nesfârșită de ruși tălăzuia înspre noi. Am rămas în așteptare. Iată-i tot mai aproape! Rubăști înspumate. Automate atârnate de gât. Ciubote scâlciate... Totul părea că plutește în colb... Am adunat ostașii și am rămas în dreapta plutonului... „Gde nacialnic?” - a fost prima vorbă spusă răstit de un maior rus. Am făcut un pas în față. „Tî net nacialnic! Nazat!” au răsunat răstit cuvintele maiorului, însoțite de o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pe malul Nistrului, Costăchele!” - o exclamat Filip, cu ochii înrourați. „Cum îl trecem?” - o fost prima mea întrebare. „Slavă Domnului că am ajuns aici! De trecut... Ai uitat că ai fost tunar? Soluția e simplă. Adunăm lemne, stuf... Tot ce plutește și facem o plută. Hăinuțele pe ea și noi înnotăm ținându-ne de plută. Mai periculoși sunt grănicerii”... Am stat două nopți și două zile pe o ridicătură de pământ și am ținut sub observație malul apei... Ne-am notat
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
dușmani” îs chiaburii... Chiar și învățătorii au fost obligați să-și călce în picioare demnitatea... Toți însă care au trecut pe la Costăchel și Petrache au primit același răspuns: Nu!! O zloată uitată de Dumnezeu își aduna omătul ud din ceruri... Plutea ca o perdea zdrențuită deasupra Poienii... Costăchel tocmai ieșise pe cerdac, gata să-l strige pe Petrache. Avea să-i spună ceva... Bună ziua! s-a auzit un glas de dincolo de poartă. Costăchel a întors capul, să vadă cine umblă pe
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cuvinte Tașmău, dezgolindu-și exagerat albul ochilor. Și noi vă răspundem tot cu vorbă bună - a grăit Petrache. Cum se vede treaba, nu vreți să intrați în întovărășire. Vă împotriviți liniei partidului nostru și... Tașmău a lăsat anume amenințarea să plutească în aer, așteptând să vadă efectul... Și a fixat doar privirea zgrunțuroasă asupra lui Petrache și Costăchel. Chersân ar fi vrut să mai spună ceva, dar n-avea curaj. Milițianului îi fugeau ochii în toate părțile, așteptând parcă o poruncă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fața venea spre el pe poteca de pe malul gârlei... El se întorcea de la Petrache. Se pregăteau să meargă cu uratul... „Ce faci, Măriucă? Unde te duci pe frigul ista?” „Măă... Merg la mătușa Zănovia, sora mamei. Șădi peste gârlă”... În timp ce plutea în lumina inefabilă a amintirii, o lumină reală a străpuns - ca un pumnal - jocul delicat al fulgilor... „Ce-i asta? De unde vine fulgerul ista?” - s-a întrebat Costăchel, trezit din visare... În fața porții duduia o mașină, din care au coborât
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pentru a câta oară mă întorc din Infern?”... S-a oprit pentru o clipă să-și tragă sufletul. Privirea i s-a agățat de turlele bisericii lui Bașotă, topite în vatra de jar a asfințitului... Un dangăt prelung de clopot plutea sub bolta aurită a cerului, trăgând după el lințoliul nopții... 11 iunie 2005
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ROMAN EDITURA JUNIMEA Iași 2005 Soției și fiicelor mele, Corina și Nausicaa PARTEA ÎNTÂI 1 S e potrivise ca în anul în care Simona termina liceul, tatăl ei, Costache, să iasă la pensie. O stare de neliniște, privind situația financiară, plutea deasupra casei familiei Deleanu, întocmai unei păsări care nu-și găsea cuibul. Maria, mama Simonei, nu avusese niciodată serviciu, deși absolvise un liceu și ar fi putut ocupa un post de secretară sau funcționară la un ghișeu poștal. Costache însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]